Imobilizarile corporale reprezinta active care: sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative si sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
In reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014 sunt prevazute conditiile pe care un bun trebuie sa le indeplineasca pentru a fi recunoscut ca imobilizare corporala, astfel:
- activul va genera beneficii economice viitoare certe pentru entitate;
- costul activului poate fi evaluat credibil.
Din punct de vedere contabil nu exista o limita valorica de la care activele se incadreaza in categoria imobilizarilor corporale. Prin politicile contabile conducerea entitatii trebuie sa stabileasca conditiile specifice pentru recunoasterea imobilizarilor corporale.
In vederea recunoasterii imobilizarilor corporale se impune utilizarea rationamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoastere pentru circumstantele specifice entitatii. In unele cazuri, ar putea fi adecvat sa fie agregate elementele nesemnificative individual, cum ar fi matritele, aparatele de masura si control, uneltele si alte elemente similare, si sa se aplice criteriile de recunoastere a valorii agregate a acestora.
Piesele de schimb si echipamentul de service sunt, in general, contabilizate ca stocuri si recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand sunt consumate. Totusi, piesele de schimb importante si echipamentele de securitate sunt considerate imobilizari corporale in situatia in care entitatea preconizeaza ca le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
SAF-T pentru Contribuabili Mici
Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor
Cartea verde a Contabilitatii varianta online
In ceea ce priveste recunoasterea activelor imobilizate reprezentate de terenuri si cladiri, acestea sunt active separabile si sunt contabilizate separat, chiar atunci cand sunt achizitionate impreuna. O crestere a valorii terenului pe care se afla o cladire nu afecteaza determinarea valorii amortizabile a cladirii.
Din punct de vedere fiscal este considerat mijloc fix amortizabil orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului; in prezent limita este de 2.500 lei astfel cum a fost stabilita prin H.G. 276/2016;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Limita prevazuta de Hotararea Guvernulu nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, in suma de 2.500 lei, este utilizata pentru scopuri fiscale.
Astfel, exista posibilitatea ca in contabilitate sa se inregistreze imobilizari corporale care sa indeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii (de a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative si de a avea o durata de utilizare economica mai mare de un an), dar sa aiba o valoare mai mica decat plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal.
In cazul unei imobilizari corporale care la data intrarii in patrimoniu are o valoare fiscala mai mica decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, entitatile pot opta pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor articolului 28 din Codul fiscal.