Reglementari Contabile 2014. Modificari de la 1 ianuarie. OMFP 1898 din 2013

CECCAR a realizat o sinteza a principalele modificari ale Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a C.E.E. (aprobate prin O.M.F.P. 3055/2009) introduse de O.M.F.P. 1898/2013.
 
UPDATE: Aflati aici informatii actualizate cu privire la OMFP 3055!

Ministerul de Finante a procedat la modificarea si completarea Ordinului Ministrului Finantelor Publice nr. 3055/2009 prin intermediul Ordinului 1898 din 22 noiembrie 2013.

Aceste modificari urmeaza sa afecteze agentii economici ce cad in sfera de aplicare a O.M.F.P. 3055/2009 incepand cu 1 ianuarie 2014.
 
Principalele modificari si clarificari incluse vizeaza urmatoarele aspecte:
 
1.O.M.F.P. 3055/2009 se aplica si in cazul sediilor permanente din Romania ale unor persoane juridice cu sediul in strainatate. In situatia in care persoana juridica cu sediul in strainatate isi desfasoara activitatea in Romania prin mai multe sedii permanente, situatiile financiare anuale si raportarile contabile cerute de legea contabilitatii se intocmesc de sediul permanent desemnat sa indeplineasca obligatiile fiscale.
 
Potrivit Legii nr. 571/2013 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent/mai multor sedii permanente in Romania, impozitul pe profit se aplica asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat sa indeplineasca obligatiile fiscale. Acesta este si cel care va trebui sa intocmeasca si situatiile financiare si raportarile contabile.
 
2. Au fost preluate in legislatia nationala criteriile de recunoastere a veniturilor si cheltuielilor din Cadrul Conceptual International.
 
Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand se poate evalua in mod credibil o crestere a beneficiilor economice viitoare legate de cresterea valorii unui activ sau de  scaderea valorii unei datorii. Recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoasterea cresterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, cresterea neta a activelor, rezultata din  vanzarea produselor sau serviciilor, ori descresterea datoriilor ca rezultat al anularii unei datorii). Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand se poate evalua in mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o crestere a valorii unei datorii.

Recunoasterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoasterea cresterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).
 
3. Au fost preluate prevederile din IAS 16 „Imobilizari corporale” referitoare la recunoasterea imobilizarilor corporale (precizari referitoare la situatiile in care un element indeplineste definitia imobilizarilor corporale). Prin politicile contabile trebuie sa se precizeze conditiile specifice privind recunoasterea imobilizarilor corporale.
 
Imobilizarile corporale reprezinta active care:
a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii,pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si 2
 
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
 
"Unele elemente de imobilizari corporale pot fi achizitionate din motive de siguranta sau legate de mediu. Achizitia unor astfel de imobilizari corporale, desi nu creste in mod direct beneficiile economice viitoare ale oricarui element existent de imobilizari corporale, poate fi necesara unei entitati pentru a obtine beneficii economice viitoare din alte active. Astfel de elemente de imobilizari corporale indeplinesc conditiile pentru a fi recunoscute ca active, deoarece dau posibilitatea unei entitati sa obtina din activele conexe beneficii economice viitoare in plus fata de ceea ce s-ar putea obtine daca elementele respective nu ar fi fost dobandite.

Prin politicile contabile se stabilesc conditiile specifice pentru recunoasterea imobilizarilor corporale. In vederea recunoasterii imobilizarilor corporale se impune utilizarea rationamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoastere pentru circumstantele specifice entitatii. In unele cazuri, ar putea fi adecvat sa fie agregate elementele nesemnificative individual, cum ar fi matritele, aparatele de masura si control, uneltele si alte elemente similare, si sa se aplice criteriile de
recunoastere a valorii agregate a acestora.

Piesele de schimb si echipamentul de service sunt, in general, contabilizate ca stocuri si recunoscute in profit sau pierdere atunci cand sunt consumate. Totusi, piesele de schimb importante si echipamentele de securitate sunt considerate imobilizari corporale atunci cand o entitate preconizeaza ca le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an.”
 
4. Cheltuielile ulterioare efectuate in legatura cu o imobilizare corporala sunt cheltuieli ale perioadei in care sunt efectuate sau majoreaza valoarea imobilizarii respective, in functie de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli.
 
5. O entitate nu recunoaste in valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale costurile intretinerii zilnice a elementului respectiv. Aceste costuri sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe masura ce sunt suportate. Costurile intretinerii zilnice sunt reprezentate, in principal, de costurile cu manopera si materiale consumabile. Scopul acestor cheltuieli il constituie reparatiile si intretinerea curente ale elementului de imobilizari corporale.
 
6.Se solicita capitalizarea cheltuielilor cu lucrarile de reparatii efectuate potrivit conditiilor tehnice de exploatare a activelor respective.
 
Cheltuielile cu lucrarile de reparatii si intretinere efectuate potrivit conditiilor tehnice de exploatare a activelor respective, care au ca rezultat fie imbunatatirea parametrilor tehnci sau sunt indispensabile la intervale regulate pentru a asigurarea continuitatea exploatarii la parametrii normali se includ in
valoarea activului respectiv. Lucrarile de reparatii la imobilizarile corporale amortizate integral si care mai pot fi folosite majoreaza valoarea acestora, cu exceptia cheltuielilor intretinerii zilnice a elementului respectiv (care se inregistreaza pe cheltuieli).
 
7. Se solicita capitalizarea costului componentelor de imobilizari care sunt inlocuite la intervale regulate de timp (daca indeplinesc criteriile de recunoastere)
 
Componentele unor elemente de imobilizari corporale pot necesita inlocuirea la intervale regulate de timp. Entitatea recunoaste in valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale costul partii inlocuite a unui astfel de element cand acel cost este suportat de entitate, daca sunt indeplinite criteriile de recunoastere pentru imobilizarile corporale.
 
Prin urmare, costurile cu intretinerea curenta a imobilizarilor corporale sunt incluse pe cheltuieli.

Inlocuirea componentelor unei imobilizari corporale determina capitalizarea costului componentei noi (daca aceasta indeplineste criteriile de recunoastere a unei imobilizari corporale).
 
8. Au fost aduse clarificari referitoare la situatiile in care este justificata revizuirea duratei de viata utila a unei imobilizari corporale. Efectuarea de investitii sau reparatii (altele decat cele determinate de intretinerile zilnice) sau trecerea in conservare justifica revizuirea duratei de viata utila a imobilizarii corporale.
 
O modificare semnificativa a conditiilor de utilizare cum ar fi numarul de schimburi in care este utilizat activul, precum si in cazul efectuarii unor investitii sau reparatii, altele decat cele determinate de intretinerile zilnice sau invechirea imobilizarii corporale.De asemenea, in cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in conservare, folosirea lor fiind intrerupta pe o perioada indelungata, poate fi justificata revizuirea duratei de amortizare. In cazurile mentionate durata de amortizare stabilita initial se poate modifica, aceasta reestimare conducand la o noua cheltuiala cu amortizarea pe perioada ramasa de utilizare (reprezentand o schimbare de estimare).
 
9.Tratamentul contabil aplicabil investitiilor la imobilizarile corporale luate cu chirie se utilizeaza si pentru imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de locatie de gestiune, administrare sau alte contracte similare.
 
Investitiile efectuate la imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune, administrare sau alte contracte similare se supun amortizarii pe durata contractului respectiv. La expirarea contractului, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in contractele incheiate, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare.
 
10. Se precizeaza explict faptul ca entitatea poate proceda la reevaluarea unei imobilizari  corporale complet amortizate care mai poate fi folosita. Cu ocazia reevaluarii imobilizarii  corporale, acesteia i se stabilesc o noua valoare si o noua durata de utilizare economica, corespunzatoare perioadei estimate a se folosi in continuare
 
11. In cazul terenurilor care au fost reevaluate, la scoaterea din evidenta a acestora, diferenta din reevaluare aferenta partii cedate se considera surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzator valorii contabile a terenurilor scoase din evidenta, si se evidentiaza in contul 1065 „Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare".
 
Concomitent cu scoaterea din gestiune a terenului (6583=211) se inregistreaza virarea la alte rezerve a rezervei din reevaluare corespunzatoare.
 
105=1065
 
12.Se modifica tratamentul contabil al creantelor preluate prin cesionare
 
"Creantele preluate prin cesionare se evidentiaza in contabilitate la costul de achizitie (articol contabil 461 „Debitori diversi” = 462 „Creditori diversi”). Valoarea nominala a creantelor astfel preluate se evidentiaza in afara bilantului (contul 809 „Creante preluate prin cesionare”).

In cazul in care cesionarul recupereaza o suma mai mare decat costul de achizitie al acesteia, diferenta pana la suma preluata (valoarea nominala a creantei) reprezinta venit la data incasarii (contul 758 „Alte venituri din exploatare” /analitic distinct).”
 
Concomitent se introduc o serie de cerinte de informare in note.
 
O entitate care a preluat creante prin cesionare prezinta in notele explicative la situatiile financiare  anuale informatii aferente acestora, astfel.

a) se prezinta modificarile valorii creantelor evidentiate in conturi bilantiere (contul 461 „Debitori diversi”), dupa cum urmeaza:


...click aici pentru detalii >>
 
 
b) se prezinta modificarile valorii nominale a creantelor evidentiate in conturi in afara bilantului (contul 809 „Creante preluate prin cesionare”), dupa cum urmeaza:
 
...click aici pentru detalii >>
 
Exemplu

S.C. Alfa incheie un contract de cesiune de creanta cu entitatea S.C. Beta, entitate specializata in recuperarea creantelor. Potrivit contractului de cesiune de creanta, pretul cesiunii este de 70.000 lei in timp ce valoarea nominala a creantei este de 100.000 lei. SC Beta recupereaza suma de 80.000 lei.
 
Inregistrari la societatea Beta Tratament nou

Preluarea creantei, conform contractului de cesiune de creanta:
 
461 = 462 70.000
Debitori diversi Creditori diversi
 
In cazul achizitiei unui portofoliu de creante, costul de achizitie se aloca pentru fiecare creanta astfel preluat.

Valoarea nominala este reflectata intr-un cont in afara bilantului. Debit 809 Creante preluate prin cesionare 100.000 lei.
 
La recuperarea creantei SC Gama inregistreaza
 
Disponibilitati = % 80.000

 461

Debitori diversi

758

10.000

Alte venituri din exploatare” /analitic distinct

70.000
 
 
Daca suma recuperata este mai mica decat costul de achizitie se va efectua inregistrarea:
 
%
Disponibilitati
654

= 461
Debitori diversi
 

Pierderi din creante si debitori diversi
 
Nu s-au produs modifcari ale tratamentului la cedent (Alfa) care inregistreaza cesiunea astfel:
 

% = 4118 100.000
461    70.000
654    30.000

si concomitent reia la venituri ajustarea pentru deprecierea creantei constituita anterior:

491 = 7814
 
Tratamentul anterior la recuperator presupunea recunoasterea creantei preluate la valoarea nominala de 100.000 de lei, in timp ce diferenta dintre aceasta si costul de achizitie era recunoscuta ca venit (7588 Alte venituri din exploatare) in momentul achizitiei. Concomitent se putea constitui o ajustare pentru depreciere a creantelor.
 
Sunt mentionate si prevederile tranzitorii aplicabile la schimbarea tratamentului contabil.
 
La data 1.01.2014, pentru creanrele existente in soldul contului 461 „Debitori diversi”, reprezentand creante preluate prin cesionare si evidentiate la valoarea nominala, se procedeaza astfel:

a) in scopul aducerii acestor creante de la valoare nominala la cost de achizitie, valoarea creantelor se diminueaza pana la costul de achizitie, articol contabil 654 „Pierderi din creante si debitori diversi” = 461 „Debitori diversi” si, concomitent, se reiau la venituri ajustarile pentru depreciere inregistrate in relatie cu acestea, articol contabil 496 „Ajustari pentru deprecierea creantelor - debitori diversi” = 7814 „Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante”;

b) in situatia in care nu poate fi determinat costul de achizitie al creantelor preluate prin cesionare, entitatea urmareste in continuare creantele existente in soldul contului 461 „Debitori diversi” si evidentiate la valoarea nominala, pana la data incasarii, cedarii catre terti sau a scoaterii din evidenta a acestora, ca urmare a imposibilitatii incasarii acestora. In acest caz, entitatea evidentiaza distinct in contul 461 „Debitori diversi” creantele achizitionate pana la data de 31 decembrie 2013, recunoscute la valoarea nominala, de creantele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2014, recunoscute la cost de achizitie
 
13.Sunt incluse prevederi referitoare la tratamentul contabil al platilor anticipate de impozit pe profit
 
Impozitul pe profit, precum si celelalte impozite pentru care legislatia fiscala prevede efectuarea de plati anticipate, se reflecta distinct in contabilitate, pe seama cheltuielilor si a conturilor de datorii, cu evidentierea separata a achitarii contravalorii acestora.
 
 
14. Sunt incluse clarificari referitoare la tratamentul contabil al subventiilor
 
Clarificarile insista asupra modalitatii in care venitul din subventie trebuie conectat la cheltuielile pe care le acopera. In cazul in care acesta conectare nu este posibila (deoarece cheltuielile subventionate au fost recunoscute anterior) subventia primita este recunoscuta ca venit. Sunt introduse cerinte de informare in notele explicative legate de subventiile primite (subventiile primite, destinatia acestora si elementele care justifica indeplinirea conditiilor necesare pentru acordarea subventiilor) precum si de conditiile care nu au fost indeplinite in legatura cu subventiile guvernamentale si obligatiile ce deriva din neindeplinirea acestora.
 
"Subventiile guvernamentale sunt uneori denumite in alte moduri, cum ar fi subsidii, alocatii, prime sau transferuri.
 
Subventiile guvernamentale, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, nu trebuie recunoscute pana cand nu exista suficienta siguranta ca:

a) entitatea va respecta conditiile impuse de acordarea lor; si
b) subventiile vor fi primite.

Doar primirea unei subventii nu furnizeaza ea insasi dovezi concludente ca toate conditiile atasate acordarii subventiei au fost sau vor fi indeplinite.
 
Daca nu exista suficienta siguranta referitoare la primirea unei subventii, entitatea nu recunoaste creanta privind subventia de primit, ci prezinta in notele explicative un activ contingent.
 
Contabilitatea proiectelor finantate din subventii se tine distinct, pe fiecare proiect, sursa de finantare, potrivit contractelor incheiate, fara a se intocmi situatii financiare anuale distincte pentru fiecare asemenea proiect.

Pentru asigurarea corelarii cheltuielilor finantate din subventii cu veniturile aferente se procedeaza astfel:

din punctul de vedere al contului de profit si pierdere:

- in cursul fiecarei luni se evidentiaza cheltuielile dupa natura lor;
- la sfarsitul lunii se evidentiaza la venituri subventiile corespunzatoare cheltuielilor efectuate;

din punctul de vedere al bilantului:

- creanta din subventii se recunoaste in corespondenta cu veniturile din subventii, daca au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste subventii, sau pe seama veniturilor amanate, daca aceste cheltuieli nu au fost efectuate inca;

- periodic, odata cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc si aproba sumele cuvenite, se procedeaza la regularizarea sumelor inregistrate drept creanta din subventii.”

In cele mai multe situatii, perioadele de-a lungul carora o entitate recunoaste cheltuielile legate de o subventie guvernamentala sunt usor identificabile. Astfel, subventiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri in aceeasi perioada ca si cheltuiala aferenta. In mod similar, subventiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regula, in contul de profit si pierdere pe parcursul perioadelor, si in proportia in care amortizarea acelor active este recunoscuta.
 
O subventie guvernamentala care urmeaza a fi primita drept compensatie pentru cheltuieli sau  pierderi deja suportate sau in sensul acordarii unui ajutor financiar imediat entitatii, fara a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscuta in contul de profit si pierdere in perioada in care indeplineste conditiile sa fie recunoscuta drept creanta.

In anumite circumstante, o subventie guvernamentala poate fi acordata in scopul oferirii de ajutor financiar imediat unei entitati. Astfel de subventii pot fi limitate la o anumita entitate si pot sa nu fie disponibile unei categorii intregi de beneficiari. In acest caz, recunoasterea subventiei in contul de profit sI pierdere are loc in perioada in care entitatea indeplineste conditiile pentru primirea subventiei.

O subventie guvernamentala reprezinta o creanta pentru o entitate in situatia in care compenseaza cheltuieli sau pierderi suportate intr-o perioada precedenta. O astfel de subventie este recunoscuta in contul de profit si pierdere al perioadei in care devine creanta.

Entitatea prezinta in notele explicative informatii referitoare la subventiile primite, destinatia acestora si elementele care justifica indeplinirea conditiilor necesare pentru acordarea subventiilor.

Subventiile legate de terenuri pot impune, prin contractele incheiate, indeplinirea anumitor obligatii. In acest caz, subventiile se recunosc drept venituri pe parcursul perioadelor in care sunt suportate costurile indeplinirii respectivelor obligatii. De exemplu, o subventie pentru teren poate fi conditionata de construirea unei cladiri pe terenul respectiv. In acest caz, subventia se recunoaste in contul de profit si pierdere pe parcursul duratei de viata a cladirii.”
 
"In cazul terenurilor si cladirilor pentru care s-au primit subventii si au facut obiectul unei cedari partiale, la scoaterea din evidenta a acestora subventia aferenta partii cedate se transfera la venituri, corespunzator valorii contabile a terenurilor, respectiv a cladirilor, scoase din evidenta.”
 
O entitate prezinta in notele explicative informatii privind conditiile care nu au fost indeplinite in legatura cu subventiile guvernamentale si obligatiile ce deriva din neindeplinirea acestora.¨
 
O subventie guvernamentala care urmeaza a fi primita drept compensatie pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate in cursul exercitiului financiar, fara a exista costuri viitoare aferente, se  recunoaste ca venit in perioada in care devine creanta, astfel:

445 Subventii = 741 Venituri din subventii de exploatare

In cazul in care se primesc fondurile si nu s-au efectuat cheltuielile care se finanteaza din aceasta sursa, se efectueaza inregistrarea:

445 Subventii = 472 Venituri inregistrate in avans

si
- pe masura inregistrarii cheltuielilor in conturile din clasa 6 are loc reluarea la venituri a venitului inregistrat in avans:

472 Venituri inregistrate in avans = 741 Venituri din subventii de exploatare

Incasarea subventiei se inregistreaza astfel:

5121 Conturi la banci in lei = 445 Subventii
 
15. Se precizeaza faptul ca veniturile din vanzarea de locuinte realizate de catre entitatile ce au ca activitate principala obtinerea si vanzarea de locuinte se includ la venituri din vanzarea de produse.
 
 
Este intarit faptul ca locuintele obtinute de entitatile care au ca activitate principala obtinerea de locuinte nu pot fi clasificate in categoria imobilizarilor corporale daca nu indeplinesc definitia acestora.
 
16.Se modifica tratamentul programelor de fidelizare a clientilor prin preluarea prevederilor IFRIC 13.
 
Propunerea de modificare a tratamentului contabil aplicabil in acest caz a avut in vedere asigurarea unui tratament contabil unitar pentru toti operatorii economici, indiferent de reglementarile contabile aplicabile, respectiv O.M.F.P. nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, sau O.M.F.P. nr. 1.286/2012, cu modificarile si completarile ulterioare.
 
Unele entitati pot practica programe de fidelizare a clientilor, care presupun acordarea de puncte cadou acestora. Aceste puncte cadou pot fi utilizate pentru a achizitiona bunuri sau servicii gratuite sau cu pret redus, ca parte a unei tranzactii de vanzare de bunuri sau prestari de servicii, sub rezerva indeplinirii unor eventuale conditii suplimentare. Entitatea contabilizeaza punctele cadou ca o componenta identificabila a tranzactiei in cadrul careia acestea sunt acordate (contul
472 “Venituri inregistrate in avans”/analitic distinct). Suma corespunzatoare punctelor cadou se recunoaste drept venit in momentul in care entitatea isi indeplineste obligatia de a furniza premiile sau la expirarea perioadei in cadrul careia clientii pot utiliza punctele cadou. Daca se estimeaza ca nivelul cheltuielilor necesare indeplinirii obligatiei de a furniza premiile depaseste contravaloarea primita sau de primit pentru acestea, la data la care clientul le rascumpara, pentru
diferenta aferenta entitatea inregistreaza in contabilitate un provizion;”
 
Potrivit prevederilor anterioare din OMFP 3055/2009 venitul se recunostea pe baza marimii brute in timp ce pentru suma corespunzatoare punctelor cadou se recunostea un provizion pentru riscuri si cheltuieli.
 
17.Preluarea unor prevederi din IAS 18 “Venituri” referitoare la recunoasterea veniturilor (transferul riscurilor si avantajelor si recunoasterea veniturilor din vanzare).
 
 
"Evaluarea momentului in care o entitate a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o examinare a circumstantelor in care s-a desfasurat tranzactia. In cele mai multe cazuri, transferul riscurilor si avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor in posesia cumparatorului. Acesta este cazul celor mai multe vanzari cu amanuntul. In alte cazuri, transferul riscurilor si avantajelor aferente dreptului de proprietate apare intr-un moment diferit de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor in posesia cumparatorului.

Daca o entitate pastreaza doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate, atunci tranzactia reprezinta o vanzare si veniturile sunt recunoscute. De exemplu, un vanzator poate pastra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se asigura ca va incasa suma care se datoreaza. Intr-un asemenea caz, daca entitatea a transferat riscurile si beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate, tranzactia este o vanzare si veniturile sunt recunoscute.

Un alt exemplu de entitate care pastreaza doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate poate fi o vanzare cu amanuntul, cu o clauza de returnare a banilor in cazul in care clientul nu este satisfacut. In asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute in momentul vanzarii, presupunandu-se ca vanzatorul poate estima in mod fiabil retururile viitoare si poate recunoaste un provizion aferent retururilor pe baza experientei anterioare si a altor factori relevanti.”
 
18. Se precizeaza faptul ca in costul de achizitie al valorilor mobiliare pe temen scurt care nu sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, precum si al valorilor mobiliare pe termen lung se includ toate costurile direct atrbuibile achizitiei (anterior OMFP 3055/2009 facea referire doar la costurile de tranzactionare).