Aplicarea generalizata a mecanismului de plata defalcata a TVA in Uniunea Europeana ar reprezenta un instrument neatractiv de politica fiscala, data fiind cresterea semnificativa a costurilor pentru afaceri si autoritati, conform unui studiu realizat de Deloitte pentru Comisia Europeana - "Analiza impactului mecanismului de plata defalcata a TVA ca metoda alternativa de colectare a TVA".
Cu toate acestea, mecanismul are caracteristici care se pot dovedi foarte eficiente in reducerea anumitor tipuri de frauda si, de aceea, ar fi potrivit sa fie aplicat ca masura tintita cu scop limitat, se arata in studiul realizat. In schimb, in cazul unei implementari generalizate, costurile ar depasi beneficiile colectarii mai bune a TVA.
“Concluziile studiului Deloitte arata ca decizia Parlamentului Romaniei de a amenda actul normativ care prevede mecanismul de plata defalcata a TVA (eliminand aplicarea generalizata) a fost o decizie benefica. Colaborarea dintre legiutori si mediul privat este cheia pentru a ajunge la reglementari echilibrate cu avantaje pentru ambele parti. Ar fi de asteptat ca in viitor sa existe un dialog consistent inainte de publicarea actelor normative in Monitorul Oficial, astfel incat sa nu mai fie nevoie sa se revina asupra lor, generand presiune inutila asupra contribuabililor si instabilitate fiscala”, a spus Vlad Boeriu, Partener Deloitte Romania.
Aplicarea generalizata si impactul estimat pentru tara noastra
“In cazul in care mecanismul s-ar aplica generalizat in regimul actual de TVA, pentru platile electronice intre persoane impozabile, ar atrage modificari fluxului de numerar atat pentru afaceri, cat si pentru autoritatile publice. Afacerile din UE ar resimti un impact negativ agregat de 16,9 mld euro, iar pentru cele din Romania de 0,7 mld euro. Pentru o afacere medie din Romania impactul asupra fluxului de numerar, calculat ca pondere in cifra de afaceri, s-ar plasa pe locul al doilea in UE, dupa Malta, si ar fi triplu fata de media UE. In acest context, afacerile din Romania ar avea costuri de finantare mai ridicate in principal din cauza a doi factori: durata rambursarilor de TVA si nivelul ridicat al dobanzilor”, explica Vlad Boeriu.
Principalele avantaje si dezavantaje ale mecanismului:
- reducerea fraudei si a evaziunii la TVA. Analiza cost-beneficiu arata ca este de asteptat ca diferenta dintre TVA colectata si cea potential a fi colectata (gap) sa scada agregat la nivelul UE intre 27% si 56%, in functie de optiunea aleasa. Cele mai mari reduceri ar avea loc in cazul gap-ului cauzat de frauda carusel (comerciantul lipsa in tranzactiile intracomunitare);
- aplicarea la scara larga a mecanismului este insotita de costuri ridicate pentru afaceri si institutiile publice intrucat ar conduce la modificari semnificative ale fluxului de numerar.
Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile
Cartea Verde a Contabilitatii
Asadar, efectele ar fi:
- Autoritatile ar resimti un impact pozitiv asupra fluxului de numerar, intre 10,8 mld euro si 25,2 mld euro la nivel agregat in UE, daca mecanismul ar fi aplicat in timp real pe tranzactii, si nu ulterior, la o anumita perioada (lunar, trimestrial, asa cum este in Romania, de exemplu).
- In schimb, fluxul de numerar al afacerilor ar fi afectat negativ (intre 16,9 mld euro si 39 mld euro la nivel agregat in UE, in functie de optiunea aleasa) intr-un mod foarte semnificativ cu impact direct asupra capitalului de lucru.
Rezulta ca beneficiile pentru colectare ar fi inferioare costurilor de finantare.
Cel mai mare impact il reprezinta majorarea cu cel putin 70% a costurilor administrative atat pentru afaceri, cat si institutiile publice din cauza cerintelor crescute de raportare, conform hotnews.ro.
Studiul Deloitte analizeaza sapte optiuni privind aplicarea mecanismului de plata defalcata a TVA atat in actualul regim de TVA, cat si in varianta modificarii acestuia prin introducerea regimului definitiv bazat pe principiul destinatiei. In ambele scenarii – regimul actual si cel definitiv -, optiunile acopera diverse tipuri de tranzactii (intre persoane impozabile – B2B, intre persoane impozabile si consumatori – B2C, intre persoane impozabile si guvern – B2G), precum si diverse metode de plata (transferuri electronice, prin carduri, in numerar).
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
