Anul 2020 nu se anunta deloc un an plictisitor pe plan fiscal si contabil. Specialistii in domeniu se vor vedea nevoiti sa iasa din rutina, asa cum au facut-o de mai multe ori in ultimii ani, pentru a pune in aplicare modificarile fiscale aparute.
Desi 2020 nu se anunta a fi un an al schimbarilor legislative spectaculoase, totusi vor fi multe provocari in activitatea fiscala si contabila. Este un “an reparator”, asa cum il numeste specialistul nostru Ionut Jinga. In acest an se doreste corectarea erorilor facute in anii precedenti, asa cum este cea privind plata defalcata a taxei pe valoarea adaugata – controversatul “split TVA”.
TVA
Romania este nevoita sa se adapteze cerintelor Noilor Directive europene in domeniul impozitului pe profit si al taxei pe valoarea adaugata, astfel ca incepand cu anul 2020 intra in vigoare Directiva (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2018 de modificare a Directivei nr. 2006/112/CE in ceea ce priveste armonizarea si simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adaugata pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre.
In data de 23.12.2019 a fost publicat pe site-ul MFP, la rubrica ,,Transparenta decizionala’’, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
In materie de TVA modificarile propuse vizeaza transpunerea in legislatia nationala, incepand cu 01 ianuarie 2020, a prevederilor:
• Directivei (UE) 2018/1910 a Consiliului din 4 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste armonizarea si simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adaugata pentru impozitarea schimburilor comerciale dintre statele membre si
• Directivei (UE) 2019/475 a Consiliului din 18 februarie 2019 de modificare a Directivelor 2006/112/CE si 2008/118/CE in ceea ce priveste includerea comunei italiene Campione d'Italia si a apelor italiene ale lacului Lugano in teritoriul vamal al Uniunii si in domeniul de aplicare teritoriala al Directivei 2008/118/CE.
Manualul Contabilului Incepator - stick USB
Balanta de verificare de la A la Z Analize corelatii studii de caz
SAF-T pentru Contribuabili Mici
Proiectul propune urmatoarele modificari:
- Aplicare teritoriala a prevederilor in materie de TVA si accize
- Stocuri la dispozitia clientului
Operatiunile din cadrul contractelor de stocuri la dispozitia clientului nu sunt tratate ca o livrare de bunuri cu titlu oneros atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) bunurile sunt expediate sau transportate de o persoana impozabila sau de o parte terta in numele sau catre un alt stat membru, in vederea livrarii bunurilor respective in acel stat membru, intr-un stadiu ulterior si dupa sosire, catre alta persoana impozabila care are dreptul sa intre in posesia respectivelor bunuri in conformitate cu un acord existent intre ambele persoane impozabile;
b) persoana impozabila care expediaza sau transporta bunurile nu si-a stabilit activitatea economica si nici nu are un sediu fix in statul membru catre care sunt expediate sau transportate bunurile;
c) persoana impozabila careia ii sunt destinate a fi livrate bunurile este identificata in scopuri de TVA in statul membru catre care sunt expediate sau transportate bunurile si atat identitatea sa, cat si codul de inregistrare in scopuri de TVA care i-a fost atribuit de statul membru respectiv sunt cunoscute de persoana impozabila mentionata la lit. b) in momentul in care incepe expedierea sau transportul bunurilor. In situatia in care bunurile sunt expediate din alt stat membru in Romania, codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile careia ii sunt destinate bunurile, este reprezentat de codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit conform art. 316 sau 317;
d) persoana impozabila care expediaza sau transporta bunurile inregistreaza transferul bunurilor in registrul pe care trebuie sa il pastreze, in cazul in care bunurile sunt expediate sau transportate din Romania in alt stat membru, sau, in cazul in care bunurile sunt expediate sau transportate din alt stat membru in Romania, in registrul corespunzator prevazut in legislatia acelui stat membru si include identitatea persoanei impozabile care achizitioneaza bunurile, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit acesteia de statul membru catre care sunt expediate sau transportate bunurile in declaratia recapitulativa (Formular 390) sau la corespondentul acesteia din legislatia statului membru din care sunt expediate sau transportate bunurile.
- Livrari successive in state membre
In cazul in care aceleasi bunuri sunt livrate succesiv si sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru direct de la primul furnizor la ultimul client din lant, expedierea sau transportul este atribuit numai livrarii efectuate catre operatorul intermediar. Prin exceptie, expedierea sau transportul este atribuit numai livrarii de bunuri efectuate de catre operatorul intermediar in cazul in care operatorul intermediar a comunicat furnizorului sau codul sau de inregistrare in scopuri de TVA care i-a fost eliberat de catre statul membru din care sunt expediate sau transportate bunurile.
- Scutirea pentru livrari intracomunitare
Scutirea de TVA pentru livrarile intracomunitare de bunuri prevazuta la art. 294 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica in cazul in care furnizorul nu a inscris livrarea intracomunitara in declaratia recapitulativa (Formularul 390) sau declaratia recapitulativa depusa de acesta nu contine informatiile corecte referitoare la aceasta livrare, cu exceptia cazului in care furnizorul poate justifica in mod corespunzator deficienta intr-un mod considerat satisfacator de autoritatile fiscale competente.
Astfel, se introduce, drept conditie de fond pentru aplicarea scutirii de TVA pentru livrarile intracomunitare, depunerea si completarea corecta a declaratiei recapitulative (390), cu exceptia cazului in care furnizorul poate justifica in mod corespunzator deficienta, intr-un mod considerat satisfacator de autoritatile fiscale.
Citeste mai multe informatii despre transpunerea modificarilor directivei TVA – noul proiect pentru modificarea Codului Fiscal.
IMPOZITUL PE PROFIT
Prezentele norme reglementeaza tratamente neuniforme importate si tratamente neuniforme ale elementelor hibride care apar, atat intre state membre, cat si in legatura cu alte state terte, atunci cand cel putin una dintre partile implicate este:
- o societate, contribuabil platitor de impozit pe profit, potrivit prevederilor fiscale nationale;
- un sediu permanent sau elemente tratate drept sedii permanente ale entitatilor rezidente in state terte;
- o entitate considerata transparenta in scopuri fiscale, potrivit prevederilor fiscale nationale, stabilita in Romania, in cazul elementelor hibride inversate.
Este important de retinut ca se reglementeaza patru categorii de tratamente neuniforme ale elementelor hibride, potrivit proiectului mai sus mentionat:
1. tratamente care rezulta din platile efectuate in temeiul unui instrument financiar;
2. tratamente care sunt consecinta diferentelor de alocare a platilor efectuate catre o entitate hibrida sau catre un sediu permanent, inclusiv ca urmare a platilor catre un sediu permanent ignorat;
3. tratamente care rezulta din platile efectuate de o entitate hibrida catre proprietarul ei sau platile preconizate intre sediul central si sediul permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente;
4. cazuri de dubla deducere aparute in urma platilor efectuate de o entitate hibrida sau de un sediu permanent.
Sfera de aplicare a normelor vizeaza doar acele tratamente neuniforme ale elementelor hibride care apar intre un contribuabil platitor de impozit pe profit si intreprinderile sale asociate sau intre intreprinderile asociate intre sediul social si un sediu permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente ale aceleiasi entitati, sau care rezulta dintr-un acord structurat care implica un contribuabil. Pentru astfel de cazuri, se reglementeaza ca intreprinderea asociata sa fie detinuta de contribuabil sau de o alta intreprindere asociata sau sa fie detinuta printr-o participare sub forma de drepturi de vot, drepturi de proprietate asupra capitalului sau de drepturi la repartizarea profitului de 50% sau mai mult. De asemenea, proprietatea sau drepturile persoanelor care actioneaza solidar trebuie agregate in scopul aplicarii acestei cerinte. In acest scop, definitia „intreprinderii asociate” a fost completata cu situatiile care reflecta controlul efectiv/influenta semnificativa asupra/intre intreprinderi asociate, entitati care fac parte din acelasi grup consolidat in scopuri contabile, intreprinderi in care contribuabilul are o influenta semnificativa asupra conducerii si invers, precum si intreprinderi care au o influenta semnificativa asupra conducerii contribuabilului.
Deoarece tratamentele neuniforme ale elementelor hibride pot avea drept rezultat o dubla deducere sau o deducere fara includere, este necesar sa se stabileasca norme fiscale nationale prin care, Romania, ca stat membru implicat, sa refuze deducerea unei plati/cheltuieli/pierderi sau, dupa caz, sa impuna contribuabilului includerea platii in veniturile impozabile. Aceste norme se aplica numai platilor deductibile si nu afecteaza caracteristicile generale ale sistemului fiscal national. De asemenea, orice ajustare ce trebuie efectuata in temeiul acestor norme nu ar trebui, in principiu, sa afecteze alocarea drepturilor de impozitare stabilite in temeiul unei conventii de evitare a dublei impuneri intre Romania si alta jurisdictie implicata.
In ceea ce priveste situatia platilor efectuate in temeiul unui instrument financiar, un tratament neuniform al elementelor hibride apare atunci cand deducerea fara includere poate fi pusa pe seama diferentelor in ceea ce priveste calificarea instrumentului sau a platilor efectuate in temeiul acestuia. Totusi, o plata efectuata in temeiul unui instrument financiar nu trebuie sa fie tratata ca dand nastere unui tratament neuniform al elementelor hibride in cazul in care avantajele fiscale acordate in jurisdictia beneficiarului platii se datoreaza exclusiv statutului fiscal al beneficiarului platii sau faptului ca instrumentul este detinut in conditiile unui regim special.
Mai mult de atat, normele abordeaza si cazurile de dubla deducere, indiferent daca acestea apar ca urmare a platilor, a cheltuielilor care nu sunt tratate ca plati in temeiul legislatiei nationale sau ca urmare a amortizarii sau deprecierii pierderilor. Cu toate acestea, la fel ca in cazul platilor preconizate si al platilor efectuate de o entitate hibrida, care sunt ignorate de catre beneficiarul platii, un tratament neuniform al elementelor hibride nu ar trebui sa apara decat in masura in care jurisdictia platitorului permite ca deducerea sa fie compensata cu o suma care nu reprezinta venituri cu dubla includere. Aceasta inseamna ca, in cazul in care jurisdictia platitorului permite ca deducerea sa fie reportata intr-o perioada fiscala ulterioara, cerinta de a se realiza o ajustare in temeiul prezentelor norme este amanata pana in momentul in care deducerea este efectiv compensata cu venituri nesupuse dublei includeri in jurisdictia platitorului.
In sensul celor prezentate, tratament neuniform al elementelor hibride reprezinta o situatie care implica un contribuabil sau o entitate, in cazul caruia/careia:
a) o plata in temeiul unui instrument financiar conduce la o deducere fara includere;
b) o plata catre o entitate hibrida conduce la o deducere fara includere, iar tratamentul neuniform este rezultatul unor diferente privind alocarea platilor efectuate catre entitatea hibrida in temeiul legislatiei jurisdictiei in care entitatea hibrida este stabilita sau inregistrata si al legislatiei jurisdictiei oricarei persoane care participa la entitatea hibrida respectiva;
c) o plata catre o entitate cu unul sau mai multe sedii permanente conduce la o deducere fara includere, iar tratamentul neuniform este rezultatul unor diferente privind alocarea platilor intre sediul central si sediul permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente ale aceleiasi entitati in temeiul legislatiei jurisdictiei in care isi desfasoara activitatea entitatea respectiva;
d) o plata conduce la o deducere fara includere ca urmare a unei plati catre un sediu permanent ignorat;
e) o plata de catre o entitate hibrida conduce la o deducere fara includere, iar respectivul tratament neuniform este rezultatul faptului ca plata este ignorata in temeiul legislatiei din jurisdictia beneficiarului platii;
f) o plata preconizata intre sediul central si sediul permanent sau intre doua sau mai multe sedii permanente conduce la o deducere fara includere, iar tratamentul neuniform respectiv este rezultatul faptului ca plata este ignorata in temeiul legislatiei din jurisdictia beneficiarului platii; sau
g) apare o dubla deducere.
In functie de situatia din care rezulta tratamentul neuniform al unor elemente hibride, contribuabilul roman aplica, dupa caz, una din urmatoarele regulile de ajustare:
- i se impune nededucerea unei plati/cheltuieli, sau
- i se impune includerea platilor in veniturile sale impozabile.
Totodata, se propune excluderea din categoria tratamentelor neuniforme ale elementelor hibride vizate de normele propuse sub conditia indeplinirii anumitor cerinte, cum este cazul tratamentelor rezultate dintr-o plata de dobanda efectuata catre o intreprindere asociata, in cadrul unui instrument financiar, daca instrumentul financiar a fost emis:
• in legatura cu instrumente financiare cu caracteristici de conversie, de recapitalizare interna sau de reducere a valorii contabile la nivelul unei societati-mama;
• la un nivel necesar pentru a satisface cerintele aplicabile in materie de capacitate de absorbtie a pierderilor;
• nu ca parte a unui acord structurat.
SALARIZARE SI CONTRIBUTII SOCIALE
In 2020 apar modificari si in sfera salarizarii si a contributiilor sociale. Va reamintim ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2020, s-a majorat salariul minim brut pe tara la suma de 2.230 lei lunar, fara a include sporuri si alte adaosuri. Salariul minim brut pentru personalul incadrat pe functii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime in munca de cel putin un an in domeniul studiilor superioare, a fost inghetat in 2020 la cuantumul actual de 2.350 de lei.
Aceasta crestere a salariului minim nu va ramane fara consecinte. Specialistii in domeniu au atras atentia ca va influenta cresterea costurilor pentru firme si majorarea plafonului pentru veniturile nonsalariale.
Majorarea salariului minim brut pe economie la 2.230 lei va duce la cresterea plafonului in functie de care persoanelor fizice ce obtin venituri din activitati independente, din drepturi de proprietate intelectuala, cedarea folosintei bunurilor, investitii, activitati agricole si alte surse, le poate reveni obligatia de a plati contributii de asigurari sociale si asigurari sociale de sanatate, intrucat aceste plafoane se determina in functie de nivelul salariului de baza minim brut pe tara in vigoare la termenul de depunere a declaratiei unice pentru veniturile estimate.
Noul plafon in functie de care se vor stabili aceste obligatii catre bugetul de stat va fi de 26.760 lei (12 salarii minime brute pe economie), contributia de asigurari sociale pentru aceste categorii de persoane fiind de 6.690 lei (26.760*25%) comparativ cu suma de 6.240 lei valabila pentru anul 2019 (crestere cu 450 lei), iar contributia de sanatate va fi de 2.676 lei (26.760*10%), comparativ cu contributia actuala de 2.496 lei (crestere cu 180 lei).
Totodata, cresterea salariului minim va conduce si la majorarea normelor de venit pentru contribuabilii care obtin venituri din activitati independente impusi pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfasurata de contribuabil nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la momentul stabilirii acesteia, inmultit cu 12.
O alta consecinta a majorarii salariului minim este cresterea contributiei pentru persoane cu handicap neincadrate, pentru contribuabilii care au mai mult de 50 de angajati si nu angajeaza persoane cu handicap. Cunoastem faptul ca potrivit Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati. Daca nu angajeaza persoane cu handicap, platesc lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap.
Mai multe informatii despre consecintele pe care le avea avea majorarea salariului minim AICI.
FUZIUNEA PRIN ABSORBTIE
Legat de Proiectul de ordin al finantelor privind principalele aspecte legate de intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale si a raportarilor contabile anuale, publicat pe site-ul MFP in data de 19.12.2019, trebuie sa se stie ca au fost propuse doua modificari ale Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor, precum si de retragere sau excludere a unor asociati din cadrul societatilor, si anume:
• La intocmirea protocolului de predare-primire, societatea absorbanta se asigura ca societatea absorbita si-a indeplinit obligatiile prevazute de lege, referitoare la intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale, stabilite prin legea contabilitatii.
• In cazul in care societatea absorbita exista din punct de vedere legal la finele exercitiului financiar de raportare, aceasta are obligatia intocmirii si depunerii situatiilor financiare prevazute de lege. Daca societatea absorbita este radiata in perioada cuprinsa intre data la care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si termenul de depunere a acestora, prevazut de legea contabilitatii, aceste situatii vor fi depuse inainte de incetarea existentei societatii absorbite.
Spatiul Privat Virtual (SPV)
Florin Citu, ministrul Finantelor Publice, a promis, intr-o postare publica pe Facebook, spre finalul anului 2019, ca are in plan transformarea cozilor de la ghiseu in click-uri pe dispozitive mobile.
Ministrul are in plan implementarea unei serii de masuri:
- modernizarea portalului Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si a Spatiului Virtual Privat (SPV);
- extinderea gamei de servicii oferite in sistemul electronic prin SPV;
- extinderea disponibilitatii serviciilor electronice catre beneficiari prin realizarea variantelor portalului ANAF adaptate la dispozitive de tip smartphone si tableta;
- dezvoltarea unor aplicatii pentru platformele Android si IOS pentru accesarea serviciilor oferite prin SPV;
- introducerea de noi modalitati de autentificare in sistem prin dispozitive mobile
- modernizarea platformei de arhivare electronica;
- imbunatatirea comunicarii interinstitutionale pentru schimbul automat intre sisteme informatice ale MFP si ale altor institutii.
- cu ajutorul unui cod de bara contribuabilul va putea urmari stadiul documentului depus si va primi raspunsul in format electronic prin SPV.
Citeste si: 10 noutati fiscale si contabile care intra in vigoare in anul 2020.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
