Incepand cu 01 noiembrie 2018, conform modificarilor aduse art. 291 din Codul fiscal prin OUG 89/2018, se aplica cota de 5% pentru serviciile de restaurant si de catering, cu exceptia bauturilor alcoolice, altele decat berea care se incadreaza la codul NC 22 03 00 10. Tot la aceasta data, pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, la rublica Transparenta decizionala a fost publicat un Proiect de ordin pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare unitara a prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) si alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceste instructiuni au fost publicate in Monitorul Oficial la data de 06 decembrie 2018 fiind aprobate prin OMFP nr. 3659/2018.
In sensul TVA, serviciile de restaurant si de catering sunt definite la pct. 18 din Titlul VII al normelor de aplicare a Codului fiscal ca fiind servicii care constau in furnizarea de produse alimentare si/sau de bautura, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, insotita de servicii conexe suficiente care sa permita consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare si/sau de bautura este numai unul dintre elementele unui intreg in care predomina serviciile. Serviciile de restaurant constau in prestarea unor astfel de servicii in spatiile prestatorului, iar serviciile de catering constau in prestarea unor astfel de servicii in afara localurilor prestatorului.
Furnizarea de produse alimentare si/sau de bauturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fara, dar fara vreun alt serviciu conex, nu se considera a fi servicii de restaurant sau catering in sensul TVA.
Pornind de la aceste definitii au aparut dificultati la incadrarea operatiunilor din perspectiva TVA in categoria livrarilor de alimente pentru care este aplicabila cota de TVA de 9% sau in categoria prestarilor de servicii de restaurant sau catering pentru care se aplica cota de TVA de 5%.
Prin aceste instructiuni se urmareste aplicarea unitara a prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) şi alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In acest sens, instructiunile clarifica principiile ce stau la baza incadrarii serviciilor de restaurant si catering din punct de vedere al TVA, exemplificand elementele de prestare de servicii care insotesc in mod normal o livrare de alimente si sunt accesorii acesteia, nefiind de natura a conduce la incadrarea operatiunilor ca prestari de servicii din punct de vedere al TVA precum si elementele de prestare de servicii care pot conduce la incadrarea operatiunii drept prestare de servicii de restaurant sau catering in sensul TVA. De asemenea, sunt exemplificate unele situatii ce pot aparea in practica, la art. 2 alin. (14) fiind redate 10 exemple in acest sens.
Principiile care stau la baza incadrarii corecte a operatiunilor conform instructiunilor aprobate prin OMFP 3659/2018 sunt:
Ghidul practic al contabilitatii in 2024 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
Manual de politici contabile - Stick USB
1. Pentru încadrarea operaţiunilor efectuate de o persoană impozabilă ca livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant sau catering nu are relevanţă codul CAEN atribuit activităţii sale.
2. Complexitatea preparării mâncării nu are nicio influenţă asupra încadrării operaţiunii.
3. Pentru încadrarea din punct de vedere al TVA a unei operaţiuni ca livrare de bunuri sau prestare de servicii de restaurant sau catering trebuie efectuată o examinare calitativă a întregii operaţiuni, din care să reiasă dacă elementele de prestare de servicii care precedă şi însoţesc livrarea alimentelor sunt sau nu preponderente.
Operaţiunea reprezintă o livrare de alimente in situaţia în care o persoană impozabilă se limitează la livrarea unor feluri de mâncare standardizate la o locaţie precizată de client, fără niciun alt element suplimentar de prestare de servicii, sau atunci când livrarea felurilor de mâncare reprezintă elementul predominant al unei operaţiuni.
Elementele de prestare de servicii care însoţesc în mod normal o livrare de alimente şi sunt accesorii acesteia, nefiind de natură a conduce la încadrarea operaţiunilor ca prestări de servicii din punctul de vedere al TVA, includ:
• prezentarea alimentelor la raft,
• prepararea alimentelor,
• transportul alimentelor la destinaţia indicată de client,
• răcirea sau încălzirea alimentelor,
• ambalarea alimentelor,
• punerea la dispoziţia clientului de tacâmuri de unică folosinţă,
• furnizarea de şerveţele de hârtie, de muştar, ketchup, maioneză sau altele similare,
• furnizarea de cutii de gunoi,
• prezentarea generală a ofertei/meniului.
Elementele de prestare de servicii care pot conduce la încadrarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant sau catering în sensul TVA trebuie să fie diferite de cele care însoţesc în mod normal o livrare de alimente. Astfel de elemente includ, fără a se limita la acestea:
• furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor, servirea alimentelor,
• furnizarea/punerea la dispoziţie de personal de servire, de bucătari sau de personal pentru curăţenie,
• punerea la dispoziţie a veselei sau a tacâmurilor,
• punerea la dispoziţie a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt mesele şi scaunele, curăţarea sau debarasarea meselor,
• consultanţă individuală privind alegerea alimentelor,
• consilierea clienţilor cu privire la compoziţia şi cantitatea mâncării pentru anumite evenimente.
Atentie!
• punerea la dispoziţie a unor elemente de mobilier într-o zonă a cărei destinaţie principală nu este facilitarea consumului de alimente nu constituie un element de natură a conduce la încadrarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant.
• punerea la dispoziţia clienţilor a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o tejghea sau mesele de bar, care nu permit clienţilor să ia loc, nu constituie decât prestaţii minore, accesorii livrării de alimente, care nu sunt de natură să conducă la calificarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant. Aceasta situatie se regaseste in Exemplul nr. 1 din instructiuni:
Exemplul nr. 1
O societate livrează mici, cârnaţi, cartofi prăjiţi etc. clienţilor săi, în recipiente de unică folosinţă sau reutilizabile. Clientul primeşte şerveţele, tacâmuri de unică folosinţă sau reutilizabile şi ketchup, maioneză sau muştar.
Societatea a instalat trei mese de bar în faţa standului. O parte din mâncare este livrată pentru consumul imediat şi o parte este livrată pentru a fi luată la pachet.
Indiferent dacă mâncarea este achiziţionată de clienţi pentru consumul la pachet sau pentru consumul la faţa locului, în ambele situaţii se consideră că societatea efectuează livrări de alimente pentru care este aplicabilă cota de TVA de 9%.
Serviciile conexe furnizate, constând în punerea la dispoziţie a meselor de bar şi a recipientelor/tacâmurilor de unică folosinţă sau reutilizabile, reprezintă servicii accesorii livrării de bunuri, şi nu servicii de natură a conduce la încadrarea operaţiunii drept prestare de servicii de restaurant.
4. Servirea in locatie sau ”la pachet”
În situaţia persoanelor impozabile care oferă clienţilor atât servicii de restaurant, cât şi livrări de alimente "la pachet", instructiunile stabilesc ca, pentru calificarea operaţiunii drept livrare de alimente sau prestare de servicii de restaurant, este definitorie opţiunea clientului la momentul efectuării comenzii.
5. Utilizarea spatiilor comune pentru servire
In vederea incadrarii serviciilor de restaurant, spaţiul/locaţia prestatorului poate fi atat o locaţie deţinută în proprietate cat si una închiriată sau în folosinţa prestatorului de servicii de restaurant. Se consideră că prestatorul de servicii de restaurant deţine folosinţa spaţiului şi în situaţia în care, conform contractului încheiat cu proprietarul, acesta din urmă acordă dreptul de acces la un spaţiu comun mai multor beneficiari, percepând de la aceştia costurile de întreţinere ale spaţiului comun.
In acest sens sunt reprezentative exemplele nr. 2 si 4 din instructiuni:
Exemplul nr. 2
În cadrul unui eveniment, cum ar fi un concert/festival/târg de Crăciun, o societate livrează mici, cârnaţi, cartofi prăjiţi, vin fiert etc. clienţilor săi, în recipiente din carton/plastic sau în recipiente reutilizabile. Clientul primeşte şerveţele, tacâmuri de unică folosinţă sau reutilizabile şi ketchup, maioneză sau muştar.
Societatea pune la dispoziţia clienţilor mese cu scaune în spaţiul deţinut în folosinţă, precum şi servicii de debarasare şi curăţare a meselor. O parte din produse se consumă la faţa locului şi o parte este livrată pentru a fi luată la pachet.
În situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a consuma alimentele la faţa locului, se consideră că societatea realizează prestări de servicii de restaurant pentru care se aplică cota de TVA de 5%, cu excepţia vinului fiert pentru care se aplică cota standard de TVA. În situaţia în care clienţii îşi exprimă opţiunea de a lua alimentele la pachet, se consideră că societatea realizează livrări de bunuri.
Punerea la dispoziţie a scaunelor este relevantă, însă nu şi utilizarea efectivă a acestora de către clienţi.
Pentru încadrarea operaţiunii din perspectiva TVA este decisivă intenţia exprimată de client de a consuma alimente în acel loc sau nu.
Exemplul nr. 4
Un restaurant care se află în zona comună pentru servirea mesei a unui magazin de tip mall serveşte produse alimentare (preparate sau preambalate) şi băuturi (inclusiv alcoolice). Clientul are posibilitatea de a consuma în cadrul zonei respective produsele astfel achiziţionate, având acces la zona de mese şi scaune, fără însă ca restaurantul să aibă delimitată o zonă proprie de mese sau o parte dintre acestea să îi fie dedicată exclusiv. Zona de mese şi scaune este folosită de către toţi agenţii economici care activează în mall în zona respectivă, pe baza unor contracte încheiate de agenţii economici cu proprietarul mall-ului.
Restaurantul pune la dispoziţia clienţilor tăvi, farfurii/recipiente şi tacâmuri de unică folosinţă/reutilizabile. Deşi restaurantul nu deţine propriile mese şi scaune pentru servirea mesei, acestea aparţinând proprietarului, dar suportă costurile de întreţinere a spaţiului de servire, precum şi alte costuri comune, cum ar fi debarasarea meselor, curăţenia spaţiilor respective, accesul la toaletă etc., se consideră că oferă suficiente servicii conexe necesare servirii mesei la locaţia sa.
Prin urmare, în situaţia în care clientul îşi exprimă opţiunea de a consuma alimentele la faţa locului, se consideră că restaurantul realizează prestări de servicii de restaurant.
In ceea ce priveste incadrarea unei operaţiuni drept prestare de servicii de catering pot fi luate în considerare mai multe combinaţii de operaţiuni, în funcţie de dorinţele clienţilor, de la simpla pregătire şi livrare a felurilor de mâncare până la prestaţia completă, care cuprinde, în plus, punerea la dispoziţie a veselei, a mobilierului, cum ar fi mese şi scaune, prezentarea felurilor de mâncare, decoraţiunile, punerea la dispoziţie a personalului care se ocupă cu servirea şi cu consilierea pentru alcătuirea meniului şi, dacă este necesar, pentru alegerea băuturilor.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
