Update 7 iunie 2023: Camera Consultantilor Fiscali (CCF) a publicat raspunsul primit de la Ministerul Finantelor cu privire la OMF nr 2048/2022, in vederea clarificarii anumitor aspecte transpuse prin Directiva UE 2021/2101.
Asadar, redam, mai jos, raspunsul MF:
1. Referitor la data intrarii in vigoare a obligatiei de raportare
Termenul de transpunere a Directivei UE 2021/2101 este cel prevazut la art. 2 alin. 1 din Directiva, in timp de data de incepere pentru raportarea informatiilor referitoare la impozitul pe profit esste cea prevazuta la art. 48 introdus in Directiva contabila 2013/34/UE, prin Directiva 2021/2101, si anume 'cel tarziu de la data inceperii primului exercitiu financiar care debuteaza la sau dupa 22 iunie 2014'.
In vederea transpunerii Directivei 2021/2101 la nivel national, termenul limita prevazut pentru aplicarea acesteia a fost analizat prin raportare la prevederile art. 27 alin. 1 din Legea Contabilitatii nr 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit acestora, exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si, de regula, coincide cu anul calendaristic.
Din coroborarea prevederilor europene si nationale amintite mai sus, rezulta ca in Romania, pentru a se asigura respectarea Directivei, aceasta ar putea se de aplice de la data inceperii primului exercitiu financiar care debuteaza la sau dupa 1 ianuarie 2024, cel tarziu.
In baza rezultatelor analizei interne, Ministerul Finantelor a luat decizia ca, in cazul entitatilor aflate in aria sa de reglementare contabila, prevederile sa se aplice mai devreme cu un an fata de termenul posibil in contextul Directivei, si anume de la 1 ianuarie 2023. Drept urmare, primele informatii prezentate in temeiul Directivei vor fi raportate in cursul anului 2024, fiind aferente situatiilor financiare anuale corespunzatoare exercitiului financiar al anului 2023.
Avand in vedere data publicarii OMF nr 2048/2022, precum si faptul ca obligatia de raportare intervine atunci cand veniturile consolidate depasesc cuantumul de 3.700.000.000 lei pentru fiecare din ultimele doua exercitii financiare consecutive, apreciem ca termenul ales de Ministerul Finantelor nu incalca termenul prevazut de Directiva.
...click aici pentru raspunsul integral >>
***
Ordinul Ministrului Finantelor nr. 2048/2022 transpune in legislatie prevederile Directivei UE 2021/2101 care reglementeaza prezentarea, de catre anumite intreprinderi si sucursale, de informatii privind impozitul pe profit.
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari
In acest context, Camera Consultantilor Fiscali a transmis Ministerului Finantelor un document de pozitie cu privire la neclaritatile, dificultatile si consecintele identificate de consultantii fiscali la aplicarea Ordinului Ministrului Finantelor nr. 2048/2022 privind completarea reglementarilor contabile aplicabile operatorilor economici, prin care au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Directivei UE 2021/2101.
Directiva 2021/2101 introduce obligatii de intocmire, raportare si publicare a unui raport privind informatiile referitoare la impozitul pe profit pentru contribuabilii parte din grupuri multinationale, dar si entitati autonome eligibile. Potrivit Directivei, obligatia apare in cazul obtinerii unei cifre de afaceri nete consolidate, la data bilantului, de peste 750 milioane de euro pentru doua exercitii financiare consecutive.
Statele membre sunt obligate sa transpuna prevederile Directivei inainte de 22 iunie 2023. Statele membre trebuie, de asemenea, sa se asigure ca actele care transpun prevederile Directivei se aplica, cel tarziu, de la data inceperii primului exercitiu financiar care debuteaza cu 12 luni mai tarziu, si anume la sau dupa 22 iunie 2024. Astfel, in cazul operatorii economici care au un exercitiu financiar care coincide cu anul calendaristic, primul an supus raportarii ar fi exercitiul financiar care incepe la data de 1 ianuarie 2025.
Prevederile OMF 2048/2022
In ceea ce priveste operatorii economici care intra sub incidenta acestor prevederi legislative, Ordinul mentioneaza existenta unei obligatii de raportare in cazul filialelor care sunt controlate de catre o societate-mama finala „care nu intra sub incidenta prezentelor reglementari”.
Intrucat societatile-mama finale infiintate in alt stat membru nu aplica nici prevederile Ordinului 1802/2014 si nici cele ale Ordinului 2844/2016, la o prima citire, si in absenta unor clarificari suplimentare, formularea de mai sus ar avea drept consecinta extinderea obligatiei de raportare si asupra acestora. Acest rezultat ar fi contrat cerintelor Directivei care prevede ca pentru grupurile a caror societate-mama finala este stabilita in UE, obligatia de raportare apare doar in statul membru in care este stabilita mama.
Asadar, iata neclaritatile identificate de CCF in aplicarea Ordinului Ministrului Finantelor nr. 2048/2022, asa cum sunt transmise in scrisoarea catre MFP:
"1. Aducerea datei intrarii in vigoare a obligatiei de raportare in linie cu prevederile Directivei, respectiv
Prevederile Directivei sunt aplicabile in Romania incepand cu exercitiile financiare care debuteaza la 1 ianuarie 2023. Practic, pentru operatorii economici cu un an financiar care coincide cu anul calendaristic, acesta reprezinta un termen cu doi ani mai devreme decat termenul prevazut de Directiva si pe care cel mai probabil il vor urma toate celelalte state membre.
Societatile mama-finale au urmarit cu atentie procesul legislativ de adoptare a Directivei si, in consecinta, preconizau un termen de implementare apropiat de cel propus de Uniunea Europeana. De altfel, alte state membre care fie au transpus deja, fie au emis proiecte legislative de implementare a Directivei, au optat pentru o data de aplicare aliniata cu cerintele Directivei. Astfel, intelegerea noastra este ca, de exemplu, Spania si Slovacia au implementat prevederile utilizand aceeasi formulare ca si cea utilizata in Directiva – mai exact, incepand cu exercitiile financiare care debuteaza la sau dupa 22 iunie 2024, iar Ungaria, Luxemburg, Lituania si Germania intentioneaza sa foloseasca aceeasi data.
Noile obligatii de raportare presupun modificari ale sistemelor informatice, a proceselor de colectare a informatiei si a controalelor interne la nivelul intregului grup multinational. De asemenea, tinand cont de natura informatiilor care vor deveni publice, conformarea cu noile reguli necesita aprobari din partea consiliilor directoare care, in functie de profilul operatorului economic, trebuie comunicate in avans si actionarilor societatii.
Mai mult, avand in vedere faptul ca obligatia de raportare se aplica cu privire la activitatile grupului in toate tarile in care acesta opereaza si indiferent de sectorul de activitate (multe grupuri multinationale sunt impartite in divizii independente), intrarea in vigoare a acestor obligatii produce consecinte pentru intregul grup. Drept urmare, intrarea in vigoare anticipata a noilor prevederi in Romania va genera provocari companiilor internationale, care activeaza in Romania sau care doresc sa isi relocheze investitiile in Romania. In multe cazuri, acestia au luat deja deciziile de planificare si management financiar privind sarcina lor de raportare la nivelul grupului, pe baza termenelor stabilite de Directiva. Accelerarea neasteptata a procesului de raportare poate duce la imposibilitatea respectarii termenelor prevazute in prezent de legislatia romaneasca.
Dorim, de asemenea, sa mentionam si absenta unor formulare standard de raportare si a unor instructiuni de completare specifice. Acestea urmeaza sa fie redactate de Comisia Europeana doar in al treilea trimestru al anului 2024. Lipsa formularelor de raportare si a instructiunile de determinare si prezentare a datelor raportabile aduce un grad ridicat de incertitudine pentru entitatile care ar avea o obligatie de raportare cu privire la anul financiar 2023, intrucat in momentul de fata nu este clar ce format ar trebui utilizat pentru raportarea in Romania.
Mentionam si faptul ca instructiunile de raportare nu au doar rolul de a asigura respectarea unui anumit format pentru prezentarea raportului, ci si acela de a clarifica atat sursa datelor, cat si interpretarea unor termeni cheie. Astfel, in lipsa unui format de raportare si a instructiunilor generale pentru prezentarea raportului, grupurile care cad sub incidenta noilor obligatii nu se pot pregati pentru indeplinirea acestora.
Mai mult, lipsa unor formulare de raportare standardizate la nivelul Uniunii Europene poate duce la raportari nearmonizate intre Romania si restul statelor membre. De asemenea, armonizarea ulterioara a instructiunilor de raportare locale cu formularele care vor fi redactate le nivelul Uniunii Europene, ar putea duce la o lipsa de comparabilitate intre raportarile depuse de acelasi grup multinational inainte si dupa emiterea formularelor sau la o munca dubla pentru realizarea ulterioara a armonizarii atat pentru contribuabilii afectati, cat si pentru Ministerul Finantelor.
Acesta reprezinta in consecinta un motiv suplimentar pentru a alinia implementarea obligatiei de raportare in Romania cu termenul prevazut de Directiva, si anume incepand cu exercitiile financiare care incep la sau de la 1 ianuarie 2025 – primul exercitiu financiar si nu an calendaristic care incepe dupa 22 iunie 2024.
2. Clarificarea obligatiei de raportare in Romania in cazul filialelor controlate de o societate-mama finala dintr-un alt stat membru
Asa cum am mentionat mai sus, in cazul grupurilor controlate de o societate-mama finala infiintata intr-un stat membru, Directiva aloca obligatia de raportare societatii-mama, in statul ei membru de rezidenta.
Formularea inclusa in Ordin, care sugereaza existenta unei obligatii de raportare in Romania si pentru aceste grupuri, genereaza o obligatie dubla de raportare. Grupurile multinationale cu mama finala in Uniunea Europeana vor fi obligate, conform Directivei, sa raporteze in statul membru in care este situata mama. In plus, filiale si sucursalele din Romania ale acestor grupuri care indeplinesc criteriile de marime stabilite de Ordin vor avea o obligatie de raportare in Romania. Ordinul nu prevede un mecanism de scutire a acestora din urma de la obligatia de raportare atunci cand societatea mama finala a raportat deja informatiile necesare cu privire la intregul grup in statul sau membru de rezidenta. Astfel, grupul va avea o obligatie de raportare dubla, neconforma cu prevederile Directivei.
In acest sens, pentru a evita generarea unei sarcini administrative duble care nu ar fi in conformitate cu intentia legiuitorului european, solicitam aducerea unei clarificari a formularii incluse in Sectiunea 13^1.2 la punctul 592^5, in sensul confirmarii faptului ca obligatia de raportare este aplicabila doar filialelor cu o societate-mama finala din afara Uniunii Europene.
De asemenea, am dori sa mentionam faptul ca Normele ASF 12/20233 (punctul 5124) si 13/20234 (punctul 5124), precum si Ordinul BNR 1/20235 (Anexa 2, punctul 2536), sunt deja aliniate cu prevederile Directivei in acest sens, astfel incat prevad existenta unei obligatii de raportare doar in cazul filialelor controlate de o societate-mama finala care nu e situata in Uniunea Europeana.
3. Clarificarea sintagmei “prejudicii grave pozitiei comerciale”
CCF saluta si apreciaza decizia legiuitorului national de a permite omiterea temporara a unor informatii a caror prezentare ar putea aduce prejudicii grave pozitiei comerciale a entitatilor la care se refera raportul. Exista operatori economici (de exemplu cei care opereaza intr-un sector de nisa) a caror pozitie strategica ar fi afectata negativ de prezentarea publica a unor elemente care ar putea furniza competitorilor informatii legate de modelul operational sau marja de profit utilizata in anumite piete.
In acest context, consideram oportuna emiterea unor linii directoare care sa permita operatorilor economici sa determine in ce conditii publicarea anumitor informatii poate fi amanata. De asemenea, ar fi binevenite precizari cu privire la modul in care grupurile care doresc sa beneficieze de aceasta amanare isi pot sustine decizia si estimarea efectului negativ pe care l-ar avea publicarea informatiilor respective.
Acest lucru ar duce la evitarea unor situatii in care pot aparea dispute legate de nepublicarea unor informatii, conflicte care ar influenta negativ opinia publica legata de operatorii economici si ar putea duce la prejudicii reputatiei grupurilor afectate.
4. Clarificarea aplicabilitatii sanctiunilor din Legea Contabilitatii in cazul nedepunerii in termen a raportului privind informatiile referitoare la impozitul pe profit pentru contribuabilii parte din grupuri multinationale, dar si entitati autonome eligibile si/sau
prezentarea de date eronate sau necorelate in raport
Avand in vedere ca transpunerea Directivei 2021/2101 a fost efectuata prin Ordinul nr. 2048/2022 privind completarea reglementarilor contabile aplicabile operatorilor economici si prin Norma nr. 12/2023 privind modificarea si completarea Normei Autoritatii de Supraveghere Financiara nr. 41/2015 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate ale entitatilor care desfasoara activitate de asigurare si/sau reasigurare, care intra sub incidenta Legii Contabilitatii nr. 82/1991, va rugam sa confirmati daca nerespectarea obligatiilor care decurg din aceste documente normative face exclusiv subiectul sanctiunilor prevazute in legea contabilitatii."
Foto: pixabay.com
Sursa: www.ccfiscali.ro
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
