In ce priveste intocmirea unui proces-verbal de compensare si contextul in care se produce reorganizarea judiciara, studiul de caz porneste de la o societate care aplica O.M.F.P. 1286/2012 si care se afla in anul II de reorganizare judiciara.
Societatea are un tabel definitiv al creantelor stabilit prin instanta si doreste sa compenseze datorii reciproce cu furnizori de prestari serv sau marfa aflati in acest tabel (exista datorii de platit care s-au esalonat pe parcursul a patru ani, insa exista si sume de incasat).
Se va vedea astfel daca se pot intocmi procese verbale de compensare cand exista acceptul furnizorului, diminuand astfel valoarea masei credale prin operarea compensarilor derulate prin IMI Bucuresti.
La art. 90 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa se precizeaza ca deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul niciunui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii. Compensarea poate fi constatata si de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar.
Aceste prevederi se aplica in mod corespunzator si creantelor reciproce nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei.
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita
Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024
Manualul Contabilului Incepator - stick USB
Potrivit definitiei din legea mentionata mai sus reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului in insolventa, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor.
Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, nelimitativ, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
c) restrangerea activitatii prin lichidarea partiala sau totala a activului din averea debitorului.
Art. 89 din legea mentionata prevede ca orice transfer, indeplinire a unei obligatii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat in temeiul unor contracte financiare calificate, precum si orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate si/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, conform conditiilor rezultand din intelegerea partilor, fiind recunoscute ca baza de inscriere a creantei in procedurile prevazute.
Din punct de vedere fiscal, compensarea afecteaza aplicarea sistemului de TVA la incasare.
Potrivit prevederilor pct. 16^2 alin (10) din Normele de aplicare a Codului Fiscal, date in aplicarea art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal in cazul compensarii datoriilor aferente unor facturi pentru livrari de bunuri/prestari de servicii se considera ca furnizorul/prestatorul a incasat, respectiv beneficiarul a platit contravaloarea bunurilor/serviciilor, la data la care se sting total sau partial datoriile.
In cazul compensarilor intre persoane juridice, la data compensarii realizate conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata, aprobata cu modificari prin Legea nr. 211/2001, cu modificarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, in vederea diminuarii blocajului financiar si a pierderilor din economie, si a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenta ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Codul fiscal nu prevede restrictii cu privire la efectuarea compensarilor in cadrul procedurii de reorganizare judiciara.
Raspuns oferit de specialistii www.portalcontabilitate.ro
