Consiliul IMM-urilor nu sustine ideea amnistiei fiscale si considera ca poate fi inlocuita cu alte facilitati si reduceri. Mai mult de trei sferturi dintre IMM-uri considera ca o astfel de masura ar acutiza problemele cu care se confrunta deja economia romaneasca.
Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat in perioada 23.07-29.07.2018 un sondaj sub forma unui chestionar aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro si la nivelul membrilor CNIPMMR privind utilitatea aministiei fiscale.
Respondentii in numar de 324, au fost in proportie de 57,1% microintreprinderi, 14,3% intreprinderi mici, 19% intreprinderi mijlocii, 3,2% intreprinderi mari si 6,4% ONG-uri si alte forme juridice.
Intrebati daca „Sustin necesitatea/oportunitatea adoptarii masurii amnistiei fiscale?”, 76,2% din respondenti au mentionat ca nu sustin amistia fiscala.
Iar la intrebarea “Cine considerati ca ar trebui sa beneficieze de masura amnistiei fiscale?” respondentii au apreciat ca persoanele fizice si microintreprinderile ar trebui sa fie in principal vizate de aceasta masura.
Intrebati daca “Sunt interesati personal sa isi declarare in mod voluntar veniturile nefiscalizate care au fost sustrase impozitarii?”, 55,6% din respondenti au declarat ca nu au un interes paersonal in aplicarea acestei masuri, doar 44,4% mentionand ca ar putea fi interesati personal de amnistia fiscala.
In ceea ce priveste “efectele considerate ca ar fi generate de adoptarea masurii amnistiei fiscale”, 46% din respondentii au mentionat ca aceasta masura este una controversata cu efecte multiple si 30,2% ca va avea efecte negative, doar 23,8% considerand ca va avea efecte pozitive.
Printre cele mai importante efecte pozitive considerate ca ar fi generate de adoptarea masurii amnistiei fiscale, respondentii au mentionat reducerea sau chiar eliminarea penalitatilor de intarziere si nesanctionarea faptelor respective
SAF-T pentru Contribuabili Mici
Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024
Cartea Verde a Contabilitatii
In ceea ce priveste efectele negative considerate ca ar fi generate de adoptarea masurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondentilor au evidentiat incurajarea neachitarii debitelor bugetare, alimentarea unei inclinatii si mai pronuntata spre evaziune fiscala, incalcarea principiilor de baza ale fiscalitatii, efectele negative asupra bugetului de stat si cresterea riscului infractional.
Prima concluzie care rezulta in mod evident din analiza raspunsurilor primite la chestionarul realizat este realismul si responsabilitatea cu care intreprinzatorii privesc fiscalitatea, respectarea dispozitiilor legale si necesitatea unui buget de stat echilibrat: desi 44,4% din respondenti declara ca ar putea fi interesati personal de amnistia fiscala (sa li se reduca macar penalitatile datorate), 76,2% din respondenti nu sustin adoptarea acestei masuri si tot 76,2% considerand ca masura este una controversata, cu efecte multiple, sau cu efecte negative.
A doua concluzie este evidentierea efectelor controversate si negative ale masurii amnistiei fiscale, marea majoritate a respondentilor atragand atentia asupra acestora.
Sectorului IMM-urilor trebuie sa beneficieze din partea statului de politici publice care sa asigure o reglementare inteligenta, consultarea sistematica cu organizatiile reprezentative, cresterea accesului la finantare, simplificarea procedurilor si debirocratizare, un cadru legal stabil si predictibil.
In locul unei masuri controversate de amnistie fiscala, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje si inechitati fata de contribuabilii onesti, ar trebui avute in vedere masuri de stimulare a conformarii benevole si de bonificare a intreprinzatorilor care si-au platit la timp si in bune conditii taxele si impozitele, precum si masuri de imbunatatire a cadrului legal fiscal, vizand in principal asezarea justa a sarcinilor fiscale potrivit principiului constitutional care reprezinta o garantie a principiului egalitatii in materie fiscala (exp. eliminarea obligatiilor de a plati contributii mai mari decat insesi veniturile realizate pentru contractele cu timp partial care afecteaza cca 1 milion de salariati), precum si reducerea penalitatilor foarte ridicate din prezent si combaterea platilor intarziate ale autoritatilor publice fata de intreprinzatori.