Avansuri platite unui furnizor in insolventa: analiza fiscala si contabila

Insolventa este o situatie provizorie in care se stabileste daca firma va intra in faliment sau reorganizare (caz in care serviciile ar putea fi totusi prestate). Asadar, in cazul in care furnizorul se afla in insolventa si am efectuat plati in avans catre acesta, se ridica numeroase intrebari cu privire la modul in care trebuie sa gestionam aceasta situatie atat din punct de vedere fiscal, cat si contabil. Aceasta situatie poate avea implicatii semnificative asupra oricarei societati, iar in cele ce urmeaza vom vedea aspectele relevante legate de interpretarea fiscala, TVA si contabilitatea acestor plati in avans.

Avansuri platite unui furnizor in insolventa: impactul fiscal si contabil

O societate (A) platitoare de impozit pe profit si TVA se afla in situatia in care a achitat facturi de avans pentru prestare de servicii unei firme de constructii (B). Serviciile nu s-au efectuat, desi facturile de avans au fost achitate. Societatea respectiva (B) primeste hotararea judecatoreasca definitiva privind inchiderea procedurii insolventei. Facem mentiunea ca nu s-au constituit provizioane.

Cum interpretam din punct de vedere fiscal, respectiv TVA, situatia societatii (A) in care avansurile nu se mai pot recupera si care este monografia contabila?

In formularea raspunsului vom presupune ca stiti cu siguranta ca serviciile nu vor mai fi prestate si contractul se considera desfiintat.

In acest caz va aflati in situatia de la art. 287, litera a) din Codul fiscal:

Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii:
a) In cazul desfiintarii totale sau partiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, inainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi in avans;

Presupunand ca furnizorul nu a intocmit facturi pentru stornarea avansului, se aplica prevederile art. 319, alin. (3) din Codul fiscal:
(3) In cazul in care este obligatorie ajustarea bazei impozabile conform art. 287 lit. a) - c) si e), daca furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii nu emite factura de corectie prevazuta la art. 330 alin. (2), beneficiarul trebuie sa emita o autofactura in vederea ajustarii taxei deductibile, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care au intervenit evenimentele prevazute la art. 287 lit. a) - c) si e).

Avansuri platite unui furnizor in insolventa - monografie contabila

Balanta de verificare de la A la Z Analize corelatii studii de caz

Vezi AICI detalii

Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024

Vezi AICI detalii

Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor

Vezi AICI detalii

Pe baza facturii de stornare primite de la furnizor sau a autofacturii daca furnizorul nu a emis o factura, veti inregistra:
% = 401 toate sumele cu minus:
409
4426

Iar scoaterea din gestiune a furnizorului debitor:
654 = 401

In ceea ce priveste deducerea cheltuielii din 654, se aplica prevederile art. 25, alin. (4), litera h) din Codul fiscal:
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
( )
h) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 26, precum si cele inregistrate in alte cazuri decat urmatoarele:

1. punerea in aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
3. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
4. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
5. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul;
6. au fost incheiate contracte de asigurare.

Raspuns oferit in luna septembrie 2023 de catre specialistii site-ului PortalContabilitate.ro. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile contabile + consultanta si raspunsuri detaliate de la experti. 

Foto: pexels.com