Sume retrase din societate si neregularizate in contul 461: Cand apar riscuri fiscale la controlul ANAF?

Ce reprezinta soldul debitor al contului 461 „Debitori diversi”

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce reprezinta soldul debitor al contului 461 „Debitori diversi”

Din perspectiva contabila, existenta unui sold debitor in contul 461 „Debitori diversi” presupune existenta unei creante a societatii asupra persoanei care a primit sumele respective. Potrivit functiunii contului 461 prevazute de Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu ajutorul acestui cont se evidentiaza, intre altele, alte creante ale entitatii, iar soldul contului reprezinta sumele datorate entitatii de catre debitori.

In acelasi sens, art. 6 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991 prevede ca orice operatiune economico-financiara trebuie consemnata, la momentul efectuarii, intr-un document justificativ, iar potrivit art. 6 alin. (2), documentele justificative angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat, aprobat si inregistrat in contabilitate. De asemenea, potrivit pct. 57 alin. (1)-(3) din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, contabilizarea operatiunilor trebuie sa tina seama de fondul economic al acestora, documentele justificative trebuie sa fie in concordanta cu realitatea economica, iar atunci cand exista diferente intre natura economica a operatiunii si forma sa juridica, inregistrarea contabila trebuie sa reflecte fondul economic. Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 82/1991.

In consecinta, valoarea ridicata a soldului contului 461 nu determina, ca atare, nasterea unei obligatii fiscale si nici nu permite concluzia ca sumele retrase reprezinta venituri ale asociatului sau administratorului. Pentru mentinerea tratamentului contabil de creanta este insa necesar ca soldul sa corespunda unei creante reale a societatii, respectiv sa poata fi identificata persoana care datoreaza fiecare suma, provenienta si data retragerii, temeiul juridic in baza caruia suma a fost pusa la dispozitia acesteia, obligatia de restituire si, dupa caz, termenul si conditiile rambursarii. Caracterul semnificativ al soldului, mentinerea acestuia pe perioade indelungate, retragerile repetate si lipsa unor rambursari sau a unor demersuri de recuperare pot pune in discutie daca evidenta contabila reflecta o creanta efectiva sau daca aceasta acopera o alta operatiune economica.

Planul de Conturi General explicat practic, in format tiparit! Gasiti instant functiunea, corespondenta si modul corect de utilizare pentru fiecare cont contabil! Click aici >>

In ce situatii poate fi reconsiderata fiscal natura sumelor evidentiate in contul 461?

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: In ce situatii poate fi reconsiderata fiscal natura sumelor evidentiate in contul 461?

Din perspectiva fiscala, art. 11 alin. (1) din Codul fiscal permite organelor fiscale, la stabilirea unui impozit, a unei taxe sau a unei contributii sociale obligatorii, sa nu ia in considerare o tranzactie lipsita de scop economic, ajustand efectele fiscale ale acesteia, ori sa reincadreze forma unei tranzactii sau activitati pentru a reflecta continutul sau economic. Reincadrarea nu poate avea ca temei doar existenta unui sold ridicat in contul 461 in conditiile in care aceleasi dispozitii legale obliga organul fiscal sa motiveze in fapt decizia de impunere si sa indice elementele privind scopul si continutul operatiunii, precum si mijloacele de proba avute in vedere.
Prin urmare, riscul fiscal rezulta din imprejurarile care au determinat constituirea si mentinerea soldului, iar nu din utilizarea contului contabil respectiv.

Daca sumele reprezinta in realitate imprumuturi acordate asociatului sau administratorului, existenta unei

Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor

Vreau acest produs →

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2026

Vreau acest produs →

Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2026

Vreau acest produs →

Potrivit art. 11 alin. (4) din Codul fiscal, tranzactiile dintre persoane afiliate trebuie realizate cu respectarea principiului valorii de piata, iar organul fiscal poate ajusta veniturile sau cheltuielile daca acest principiu nu este respectat. In cazul unui imprumut fara dobanda sau remunerat sub nivelul de piata, poate aparea astfel riscul ajustarii veniturilor societatii cu o dobanda determinata potrivit principiului valorii de piata. Documentarea operatiunii intre persoane afiliate este supusa dispozitiilor art. 108 alin. (2) din Codul de procedura fiscala si detaliata la nivelul OPANAF nr. 442/2016, respectiv OPANAF nr. 828/2026 inclusiv in ce priveste regulile privind intocmirea dosarului preturilor de transfer si pragurile specifice operatiunilor financiare avute in vedere in speta.

Ce reguli trebuie respectate cu privire la acordarea si restituirea sumelor

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce reguli trebuie respectate cu privire la acordarea si restituirea sumelor

Distinct de tratamentul fiscal al sumelor, trebuie avuta in vedere si modalitatea in care acestea au fost puse la dispozitia asociatului sau administratorului. Potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015, operatiunile de incasari si plati efectuate intre societate si persoane fizice, reprezentand primiri ori restituiri de imprumuturi sau alte finantari, indiferent de natura si destinatia acestora, se efectueaza numai prin instrumente de plata fara numerar.

Nerespectarea acestei obligatii constituie contraventie potrivit art. 12 alin. (3) din aceeasi lege. Prin urmare, in masura in care sumele evidentiate in contul 461 reprezinta in realitate imprumuturi sau alte forme de finantare acordate asociatului ori administratorului, trebuie verificat distinct si daca modalitatea concreta de acordare si restituire a acestora a respectat regimul operatiunilor fara numerar.

De asemenea, trebuie avute in vedere si prevederile art. 67 alin. (2^3) din Legea societatilor nr. 31/1990, potrivit carora societatile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda actionarilor, asociatilor sau altor persoane afiliate imprumuturi pana la regularizarea diferentelor rezultate din distribuirea dividendelor in cursul anului. Nerespectarea acestei interdictii poate atrage consecintele prevazute la art. 67 alin. (2^5) si (2^6), respectiv raspunderea solidara pentru obligatiile bugetare restante ale societatii, in limita sumelor vizate, precum si amenda de la 10.000 lei la 200.000 lei. Totodata, art. 67 alin. (2^4) instituie si interdictia societatii cu activul net diminuat sub jumatate din capitalul social subscris de a restitui imprumuturile primite de la actionari, asociati sau persoane afiliate, nefiind aplicabil direct unei creante inregistrate in contul 461 pentru sume acordate de societate.

In cazul in care beneficiarul sumelor este administratorul, trebuie avuta in vedere si forma juridica a societatii. Pentru societatile pe actiuni, art. 144^4 din Legea nr. 31/1990 instituie restrictii privind creditarea administratorilor, cu exceptiile prevazute la alin. (3). In schimb, pentru societatile cu raspundere limitata, administratorului nu i se poate angaja raspunderea penala in temeiul art. 272 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990 privind imprumutul contractat de administrator de la societatea administrata. Cu toate acestea nu este exclusa incidenta art. 272 alin. (1) lit. b), daca situatia concreta intruneste elementele distincte ale acestei infractiuni, respectiv folosirea cu rea-credinta a bunurilor sau creditului societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia ori in folos propriu. Desigur ca simpla existenta a creantei in contul 461 nu este suficienta pentru existenta unei asemenea raspunderi, fiind necesara indeplinirea tuturor conditiilor pentru angajarea acestui tip de raspundere.

Modificari legislative importante in 2026 privind imprumuturile intre societati si asociati, acordarea dividendelor, regimul activului net! Aflati noile reguli stabilite prin Legea nr. 239/2025 parcurgand lucrarea
Imprumuturi asociati-societati. Conditii legale si riscuri fiscale >>

Cand pot fi tratate sumele retrase ca dividende, venituri din alte surse sau venituri salariale?

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Cand pot fi tratate sumele retrase ca dividende, venituri din alte surse sau venituri salariale?

Un risc fiscal distinct este posibil daca, din documente si din situatia de fapt, rezulta ca sumele nu au fost acordate cu intentia reala de restituire, ci au fost puse la dispozitia asociatului pentru beneficiul sau personal. Daca retragerea este legata de calitatea de asociat si reprezinta, in substanta, o distribuire in bani catre acesta, organul fiscal poate analiza incadrarea acesteia ca distribuire de dividende, prin raportare la art. 7 pct. 11 din Codul fiscal si la art. 67 alin. (1) si (3) din Legea nr. 31/1990. O asemenea calificare presupune insa stabilirea faptului ca suma reprezinta o distribuire efectuata in considerarea participatiei detinute, nefiind suficienta constatarea ca beneficiarul este asociat.

Pentru dividendele distribuite urmeaza a fi avut in vedere impozitul pe venit determinat pe baza cotei corespunzatoare perioadei in care venitul a fost realizat si, de asemenea, la nivelul persoanei fizice poate interveni CASS daca veniturile relevante cumulate ating plafonul prevazut de art. 170 alin. (2)-(4) din Codul fiscal.

Daca societatea a suportat in mod direct bunuri sau servicii destinate folosirii personale a asociatului, fara ca operatiunea sa constituie o distribuire de dividende, art. 114 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal include intre veniturile din alte surse bunurile si serviciile primite de un participant la persoana juridica si acordate sau furnizate de aceasta in folosul personal al participantului. Aceste venituri sunt impozabile in conditiile art. 115 alin. (1) lit. b). Aceasta ipoteza trebuie delimitata de simpla retragere de numerar, deoarece art. 114 alin. (2) lit. h) priveste bunuri sau servicii suportate de societate in folos personal si nu constituie un temei general pentru impozitarea oricarei sume evidentiate in contul 461.

Daca beneficiarul este administrator sau salariat, iar punerea la dispozitie a sumelor are legatura cu raportul de munca ori cu mandatul, trebuie analizata distinct eventuala natura salariala sau asimilata salariilor. Art. 76 alin. (3) lit. c) si d) din Codul fiscal include intre avantajele impozabile imprumuturile nerambursabile si anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului. Intr-o asemenea situatie, calificarea fiscala poate determina impozit pe venit si contributii sociale obligatorii aferente veniturilor salariale. Nici aceasta calificare nu rezulta din simpla existenta a soldului, ci presupune stabilirea legaturii dintre avantaj si raportul care genereaza venituri salariale sau asimilate salariilor.

Ce efecte pot aparea la nivelul societatii si al persoanelor raspunzatoare pentru obligatiile fiscale?

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce efecte pot aparea la nivelul societatii si al persoanelor raspunzatoare pentru obligatiile fiscale?

La nivelul societatii pot exista si efecte asupra impozitului pe profit daca retragerile au fost ulterior justificate prin cheltuieli personale ale asociatului. Art. 25 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal califica drept nedeductibile cheltuielile efectuate in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunuri livrate sau servicii prestate contribuabilului la pretul de piata. Acest efect trebuie analizat numai daca sumele din contul 461 au fost decontate sau stinse prin asemenea cheltuieli, nu pentru simpla inregistrare si mentinere a unei creante in bilant.

In masura in care, in urma unei inspectii fiscale, se stabilesc obligatii fiscale principale suplimentare ca efect al unei asemenea reincadrari, se datoreaza si accesorii. Conform art. 174 alin. (1) si (5) din Codul de procedura fiscala, dobanda se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere de la data imediat urmatoare scadentei pana la stingerea obligatiei, nivelul acesteia fiind de 0,02% pe zi. Pentru obligatiile principale nedeclarate sau declarate incorect si stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere, art. 181 alin. (1) prevede penalitatea de nedeclarare de 0,08% pe zi. In acest caz nu se aplica suplimentar penalitatea de intarziere de 0,01% pe zi, potrivit art. 176 alin. (4). Penalitatea de nedeclarare poate fi redusa cu 75% in conditiile art. 181 alin. (2), daca obligatiile principale sunt stinse in termenul prevazut de lege sau sunt esalonate si esalonarea este finalizata.

In ceea ce priveste administratorul sau asociatul, pentru obligatiile fiscale stabilite in sarcina societatii poate fi atrasa raspunderea solidara a acestora numai in cazurile si cu indeplinirea conditiilor prevazute de lege. Astfel, in cazul obligatiilor de plata restante ale debitorului declarat insolvabil, art. 25 alin. (2) lit. b) din Codul de procedura fiscala reglementeaza raspunderea administratorilor, asociatilor, actionarilor si a altor persoane care au provocat cu rea-credinta insolvabilitatea societatii prin instrainarea sau ascunderea activelor, iar lit. d) priveste administratorii sau alte persoane care au determinat cu rea-credinta nedeclararea ori neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale.

Separat, in situatia particulara prevazuta de art. 67 alin. (2^3) si (2^5) din Legea nr. 31/1990, poate interveni raspunderea solidara instituita de aceste dispozitii pentru incalcarea interdictiei privind acordarea de imprumuturi in perioada in care dividendele interimare nu au fost regularizate.

Ce concluzii rezulta cu privire la riscul fiscal si ce verificari sunt necesare pentru soldul contului 461?

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce concluzii rezulta cu privire la riscul fiscal si ce verificari sunt necesare pentru soldul contului 461?

Prin urmare, un sold foarte mare si vechi in contul 461, provenit din retrageri ale asociatului sau administratorului, reprezinta un element cu risc fiscal semnificativ atunci cand nu exista documente care sa stabileasca natura operatiunilor, obligatia efectiva de restituire si conditiile acesteia sau atunci cand conduita ulterioara a partilor indica faptul ca societatea nu urmareste recuperarea sumelor.

Nu exista insa o regula potrivit careia un asemenea sold se transforma pe baza vechimii sau valorii in dividende ori intr-o alta categorie de venit impozabil. In cadrul unui control, organul fiscal trebuie sa stabileasca situatia de fapt si continutul economic al operatiunilor si, daca sunt indeplinite conditiile art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, poate proceda la reincadrare, cu stabilirea impozitului corespunzator categoriei de venit identificate si a accesoriilor aferente.

Din acest motiv, este necesara verificarea analitica a soldului 461 pe fiecare beneficiar si pe fiecare retragere, identificarea documentelor si a cauzei juridice a sumelor, precum si separarea sumelor care reprezinta creante reale si urmeaza sa fie restituite de cele care au reprezentat, in realitate, beneficii personale sau distribuiri catre asociati.

Pentru creantele care reprezinta efectiv imprumuturi trebuie analizate conditiile contractuale, rambursarea si, in cazul persoanelor afiliate, respectarea principiului valorii de piata. Daca anumite sume nu au caracterul unor creante recuperabile, tratamentul lor trebuie stabilit in functie de natura economica reala, fara a recurge la documente intocmite retroactiv care nu corespund modului in care operatiunile s-au desfasurat. In cazul in care regularizarea se realizeaza prin dividende, aceasta poate fi efectuata numai cu respectarea conditiilor de distribuire prevazute de art. 67 alin. (3) si, dupa caz, art. 69^1 din Legea nr. 31/1990, inclusiv existenta profitului distribuibil, acoperirea pierderilor reportate si cerintele privind activul net.

Raspuns oferit in luna septembrie 2026 de catre specialistii site-ului PortalContabilitate.ro. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile contabile + consultanta si raspunsuri detaliate de la experti.