Intrebare:
Am urmatoarea problema: s-a deschis o sucursala in Bucuresti a unei firme mama din Bulgaria (caen-6612, neplatitoare de tva si platitoare de impozit pe profit).
Activitatea se rezuma doar la sels/marketing, iar contractele de vanzari-financiare se incheie intre clientii din Romania si firma mama din Bulgaria prin intermediul acestei sucursale, firma din Bulgaria incasand veniturile respective.
In cadrul sucursalei sunt doar cheltuieli lunare cu cei 3 salariati, chirie, contabil, intretinere lunara, cheltuieli care sunt platite in contul deschis in Bucuresti conform contracte de intermediere(fara a se emite facturi).
Ce declaratii fiscale ar trebui sa depun(100/102)?
Si cum calculez impozitul pe profit din punct de vedere contabil, daca sucursala nu are venituri efective realizate in Romania?
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
Registrul de Evidenta Fiscala PFA
Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita
Mai trebuie platit ceva?
Contractul de intermediere intre sucursala si firma mama din Bulgaria trebuie inregistrat si la fisc?
Raspuns
Sucursala deschisa de Dvs. ca entitate fara personalitate juridica a unei SC din strainatate, in termeni contabili si fiscali poarta denumirea de Sediu Permanent, conform art.8 – titlul I capitolul 3 Codul fiscal si al Conventiei de evitarea a dublei impuneri incheiata intre Romania si Bulgaria ( Legea Nr. 5 din 10 ianuarie 1995 privind ratificarea ConvenÅ£iei dintre Guvernul României ÅŸi Guvernul Republicii Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri ÅŸi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ÅŸi pe capital)
Daca aveti salariati – trebuie sa depuneti toate declaratiile aferente salariilor catre autoritati, respectiv: Declaratia 100, Declaratia 102, Declaratiile la Casa de pensii (anexele a11 si a12), Declaratiile la Casa de asigurari de sanatate, Declaratiile privind fondul de somaj, statele de plata si declaratia privind comisionul ITM la Inspectoratul teritorial de munca.
Totodata aveti obligatia ca trimestrial sa depuneti Declaratia 100 privind impozitul pe profit si anual Declaratia 101.
Impozitul pe profit se determina conform acelorasi norme prevazute la capitolul 2 si titlul II din Codul fiscal. Trebuie coroborat insa cu prevederile art. 29 din Codul fiscal si cu prevederile Conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si Bulgaria.
Astfel, pentru determinarea profitului impozabil al sucursalei se iau in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sucursalei (sediului permanent).
Profitul impozabil al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană separată ÅŸi prin utilizarea regulilor preÅ£urilor de transfer la stabilirea preÅ£ului de piaţă al unui transfer făcut între persoana juridică străină ÅŸi sediul său permanent.
Atunci când sediul permanent nu deÅ£ine o factură pentru cheltuielile alocate lui de către sediul său principal, celelalte documente justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor ÅŸi alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile preÅ£urilor de transfer
.
Conform Conventiei de Evitare a dublei impuneri – societatea mama din Bulgaria va trebui sa atribuie / sa aloce sediului permanent din Romania trimestrial sau anual profiturile aferente pe care le-ar fi putut realiza sucursala din Romania, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă ÅŸi separată.
Redam mai jos prevederile art. 7 „Profiturile întreprinderii” din Conventia de evitare a dubeli impuneri incheiata intre Romania si Bulgaria ( Legea Nr. 5 din 10 ianuarie 1995 privind ratificarea ConvenÅ£iei dintre Guvernul României ÅŸi Guvernul Republicii Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri ÅŸi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ÅŸi pe capital)
„1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte dintre ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă ÅŸi separată, exercitând activităţi identice sau similare în condiÅ£ii identice sau similare ÅŸi tratând cu toată independenÅ£a cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere ÅŸi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte.
Aceste prevederi vor fi aplicabile sub rezerva restricţiilor prevăzute de legislaţia internă.
4. În măsura în care într-un stat contractant se obiÅŸnuieÅŸte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părÅ£i componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiÅ£ia uzuală; metoda de repartizare adoptată va fi totuÅŸi aceea prin care rezultatul va fi în concordanţă cu principiile enunÅ£ate în prezentul articol.
5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeaÅŸi metodă, în afară de cazul când există motive temeinice ÅŸi suficiente de a proceda altfel.”
Transferul profiturilor, al banilor, veniturilor sau cheltuielilor intre societatea mama si sediul permanent se face prin intermediul contului 481 „ Decontari intre unitate si subunitati”. La sfarsitul anului, conform normelor contabile din Bulgaria, societatea mama are obligatia cumularii situatiilor financiare intocmite de sediul permanent din Romania.
In ceea ce priveste inregistrarea contractului de intermediere la Administratia Finantelor Publice – nu aveti obligatia Depunerii declaratiei privind contractele incheiate cu persoane juridice straine in conformitate cu OMEF 2310/2007 – intrucat Dvs. nu aveti personalitate juridica – fiind sucursala. Ordinul prevede obligativitatea inregistrarii contractelor incheiat intre persoane juridice romane si persoane juridice /fizice nerezidente.
Mai mult decat declararea are in vedere contractele aferente activitatilor care pot constitui un sediu permanent – in vederea inregistrarii acestor activitati ca sedii permanente in momentul in care s-ar indeplini conditiile de sediu permanent, ori Dvs. sunteti deja inregistrata ca sucursala – respectiv sediu permanent.
