Continuam interviul inceput saptamana trecuta pe tema Codului fiscal (Partea I) si a Codului de procedura fiscala. Din multitudinea de modificari, am incercat sa intelegem daca e cazul sa ne pregatim un plan de rezerva sau daca avem sanse sa descoperim, printre toate noutatile anuntate, si cateva raze de speranta care sa aduca putina lumina in legislatia autohtona. Drd. ec. Adrian Benta, unul dintre cei mai cunoscuti consultanti fiscali din Romania, cu o experienta indelungata in domeniu, ne-a oferit cateva lamuriri cu privire la noul Cod fiscal, noul Cod de procedura fiscala si viitorul PFA-urilor, intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Contabilul.ro.
Contabilul.ro: Sa ne indreptam atentia catre o modificare concreta: dobanzile si penalitatile de intarziere se majoreaza. Ce solutie vedeti in aceasta privinta din partea mediului de afaceri, dar si a contribuabililor persoane fizice? Daca pe de o parte astfel de penalitati grabesc plata datoriilor, nu exista si reversul medaliei sub forma de faliment sigur pentru multe firme?
Consultant fiscal, drd. ec. Adrian Benta: Ca orice lege noua ce se vrea ambitioasa, si Codul de procedura fiscala contine lucruri bune, dar si cateva aspecte foarte neplacute. Autorii legii vor neaparat sa demonstreze adevarul din proverbul nostru romanesc ca la o caruta de oale e suficienta numai o maciuca.
Dintre lucrurile bune amintim faptul ca textul normativ este clar si la obiect. Cine citeste Codul de procedura fiscala nu poate afirma ca sunt foarte multe dispozitii interpretabile, discutabile. Pe alocuri se lasa impresia ca uneori contribuabilul este chiar mangaiat parinteste pe crestet. De exemplu: in ultima instanta, cand interpretam legea, daca niciunul dintre alte criterii nu se poate aplica, atunci legea se interpreteaza in sensul dat de contribuabil.
Nu aducem flori pentru faptul ca avem o parte a legii buna. Salariile autorilor Codului de procedura fiscala sunt platite tot din banii contribuabilului, iar acesta va fi jecmanit bine de bani de alte prevederi normative de-a dreptul insurmontabile. Asa ca discutam de plata dobanzilor si penalitatilor de intarziere. Cele doua accesorii platite pentru neachitarea impozitelor la scadenta deja cunocute, dobanzi si penalitati de intarziere sunt suplimentate prin penalitatea de nedeclarare.
Ce reprezinta penalitatea de nedeclarare? Este o suma de bani, platita atat pentru erori de declarare contabila, adica contribuabilul a depus initial o declaratie cu sumele datorate la plata si ulterior din proprie initiativa corecteaza suma impozitului majorand-o sau, mai grav si mai ales foarte discutabil, penalitatea de nedeclarare se aplica in momentul in care autoritatea fiscala efectueaza o inspectie si stabileste debite suplimentare?
Ce valori au aceste trei cheltuieli accesorii? Procentele acestor taxe sunt reglementate de art. 174 -181 din Legea nr. 207/2015, Noul Cod de procedura fiscala, astfel:
- dobanzi de intarziere in procent de 0,02% pentru fiecare zi de intarziere, respectiv 7,3%/an;
- penalitati de intarziere in procent de 0,01% pentru fiecare zi de intarziere, respectiv 3,65%/an;
- penalitati pentru nedeclarare aferente debitelor stabilite suplimentar cu ocazia inspectiei, insa inclusiv pentru corectarea din proprie initiativa a unor erori, penalitatile de intarziere sunt in procent de 0,08% pentru fiecare zi de intarziere, respectiv 29,2% / an.
Impozitarea veniturilor din chirii 2024
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita
Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
Total procent anual: 40,15%. Desigur, pentru publicul larg amintim ca se datoreaza toate cele trei categorii de accesorii.
Genereaza insolventa sau falimentul contribuabilului? Raportandu-ne la afacerile serioase si cinstite din ultimii ani, cand economia s-a mai stabilizat, observam ca sunt foarte rare ratele de profit atat de mari cum sunt ratele pentru aceste accesorii. Asa ca plata acestora va atarna foarte greu si ne putem astepta chiar la intrari in insolventa sau faliment generate de aceste dobanzi si penalitati.
Ce este in neregula cu aceasta penalitate de nedeclarare? Aceasta penalitate creeaza cadrul ilegal, din punctul nostru de vedere, pentru a negocia legea cu echipa de inspectie, respectiv penalitatea se reduce daca opinia inspectorului fiscal este generata de norme interne ale ANAF nepublicate in Monitorul Oficial. Adica, iarasi, se creeaza o legislatie interna ANAF, nepublicata in Monitorul oficial. Sa analizam legea:
Art. 181. "(7) Penalitatea de nedeclarare nu se aplica daca obligatiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/platitor si stabilite de organul de inspectie fiscala prin decizii de impunere rezulta din aplicarea unor prevederi ale legislatiei fiscale de catre contribuabil/platitor, potrivit interpretarii organului fiscal cuprinse in norme, instructiuni, circulare sau opinii comunicate contribuabilului/platitorului de catre organul fiscal central."
Mai mult, apare si o momeala a contribuabilului, daca nu contesta decizia de impunere elaborata in urma inspectiei fiscale, impunere de la finele controlului, beneficiaza de o reducere a penalitatii de nedeclarare. Cu alte cuvinte, venim si iti stabilim impozitele, le accepti asa cum sunt si beneficiezi de o reducere de 75% din penalitatea de nedeclarare. Daca se contesta rezultatul inspectiei nu mai beneficiezi de aceasta reducere.
Contabilul.ro: Daca privim inspre IMM-uri, cel putin de la distanta, vedem o abundenta a fondurilor europene. In plus, avem din acest an si Legea business angels. Ce obstacole majore exista insa, in opinia dumneavoastra, in calea unei microintreprinderi in Romania, cand vorbim de fiscalitate?
Consultant fiscal, drd. ec. Adrian Benta: Fiscalitatea microintreprinderii este relativ usoara si ramane cea mai avantajoasa forma de desfasurare a unei activitati economice. Probabil acesta va fi vehiculul prin care persoanele care acum sunt profesii independente vor desfasura activitatea incepand cu 2016 daca se pastreaza forma dura de impozitare a celor ce desfasoara activitati independente sau profesii libere. Sunt cateva costuri administrative cu inmatricularea unei societati, insa acestea se amortizeaza rapid prin optimizarea facuta.
Din pacate, nu toate activitatile se preteaza a fi facute prin intermediul unei microintreprinderi, consultanta si managementul nu pot fi obiecte de activitate a unei microintreprinderi, insa mai sunt unele activitati ce pot fi puse in practica prin aceast tip de societate. Raportandu-ne la taxe, impozitarea microintreprinderii este cea mai avantajoasa forma de fiscalizare a veniturilor daca esti un cetatean strain, o persoana nerezidenta, conform noului Cod fiscal.
Aici avem un exemplu de discriminare a cetatenilor romani, indiferent de etnie si avantajarea fiscala a strainilor. Este o discriminare ce nu se regaseste in Codul fiscal in vigoare. Sa presunem ca efectuam un serviciu oarecare - reparat pantofi. Societatea Turca Bre SRL este detinuta de persoana fizica cetatean turc Ospan Pasa, ce nu indeplineste conditiile de rezidenta in tara. Ca impozitare se achita impozitul pe venit de 3% si impozitul pe divdende datorat de nerezidenti in procent de 5%. In total 8%. O rata foarte buna de impozitare.
Daca aceeasi microintreprindere este detinuta de persona fizica rezidenta Adrian Benta, atunci impozitarea cuprinde: 3% impozit pe venit microintreprindere; 5% impozit pe divdende; 5,5% contributia la sanatate, in total 13,5%. Contributia la sanatate se achita chiar daca platesc iarasi contributia de sanatate atat ca PFA, cat si ca salariat, in aceeasi perioada fiscala. Faptul ca s-a introdus un plafon maximal de 5 x salariu mediu pe economie este bun pentru protejarea persanelor fizice cu bani multi, pentru persoanele fizice care castiga un venit mediu de pana la 2.500 Eur/luna, impozitarea este aspra.
Sunt concurat neloial in propria tara. Am prezentat exemplul de mai sus cu microintreprinderea, insa mai sunt alte multe cazuri in care capitalul romanesc este dezavantajat in aceleasi situatii economice fata de capitalul strain. De exemplu, plata de dividende a unei societati din Romania catre o multinationala din alt stat membru este scutita de dividend. Aceeasi plata de dividende de la aceeasi societate romaneasca catre o societate-mama din Romania este impozitata cu 5% conform noului Cod fiscal. Si exemplele pot continua cu platile de redevente, dobanzi scutite de impozit cand sunt catre multinationale din alte state membre si impozitate cand sunt catre persoane rezidente.
Investitorii business angels nu se vor regasi in practica, decat ca metoda de optimizare fiscala pentru cei ce o cunosc si vor sa reduca din impozite. Sa amintim ca o investitie business angels presupune ca o persoana fizica terta sa participe cu un capital de lucru intro - societate IMM, achizitionand prin acest capital de lucru pana la 49% din capitalul social al acestei societati. Valoarea aportului este intre 3.000 - si 200.000 Eur.
Ce facilitati primesc acesti investitori? Primesc o scutire la impozitul pe dividend pentru o perioada de 3 ani dupa data achizitiei participatiei si beneficiaza de scutirea la impozit pe venit daca vand aceste participatii la mai mult de 3 ani dupa achizitie.
Ce se intampla in practica? Marea majoritate a societatilor au un capital social de 200 lei. Aportul de capital al investitorului este sub 100 lei, adica o suma nerelevanta. In plus acest investitor poate lua si decizii in societate, fapt ce nu prea convine managementului actual. Prin urmare, acesta procedura poate fi aplicata in Romania nu ca element de baza, ci ca exceptie, metoda de optimizare fiscala.
Din perspectiva fondurilor europene, acestea exista si bugetele sunt mari. Insa practica ne arata ca nu suntem pregatiti sa punem in practica astfel de proiecte. In plus, chiar daca exista o rata de frauda mai mica decat in alte domenii de activitate acesta exista, si din partea Comunitatii Europene s-au pus proceduri suplimentare de combatere mai birocratice decat in alte state. Cu aceste fonduri europene se pot dezvolta afaceri bune. Aici trebuie sa ne concentram ca tara daca vrem deficite bugetare mici.
Contabilul.ro: S-a vorbit de o crestere economica prin incurajarea consumului si combaterea evaziunii fiscale. Economistii ne amintesc insa ca aceste doua masuri sunt departe de a fi suficiente pentru a ne astepta la rezultate semnificative pe termen lung. Ce masuri ii lipsesc Romaniei? Avem modele economice din strainatate care s-ar putea aplica si la noi, cu sanse reale de functionare?
Consultant fiscal, drd. ec. Adrian Benta: Cresterea consumului este o masura buna numai daca se stimuleaza productia de bunuri din tara. Daca devenim o societate consumatoare pentru bunuri din alte state, atunci nu suntem o economie. Desigur, nu poti sa produci la tine in tara toate bunurile din lume, insa trebuie ca stat sa echilibrezi productia si sa stimulezi un numar semnificativ de bunuri pentru care ai capacitatea sa le duci la export.
Trebuie sa stimulam sectoarele ce aduc plus valoare si directia strategica pe care ar trebui sa o urmeze tara este de stimulare a exportatorilor de servicii. Sunt cateva masuri timide de astfel de stimulente cum ar fi scutirea la impozitul pe venitul din salarii pentru programatori. Stim ca in Romania avem foarte buni specialisti in programare care fac servicii catre export asa ca trebuie sa stimulam acest sector. Insa masuri de aceeasi natura trebuie luate pentru stimularea tuturor exportatorilor si mai ales a exportatorilor de servicii.
Avem una dintre cele mai rodnice tari. Trebuie sa stimulam agricultura facuta industrial. Studiile arata ca putem hrani jumatate din Europa. In marea parte a lumii este foamete. Deci o piata de desfacere exista. Aici trebuie sa luam masuri de stimulare a economiei. Masuri reale cum ar fi refacerea sistemelor de irigatii si nu finantari de biserici pentru ca minunatii nostri preoti sa invoce ploaia prin rugaciuni. Nu este nici pe departe o aluzie cinica, am tot respectul pentru adevaratii duhovnici, eu ma refer la politica economica a tarii.
Turismul este cea mai dinamica activitate din lume si avem o tara superba. Aici ar trebui sa promovam tara. Aici veniturile din turism se multiplica proportional. Daca n-am avea ce sa vedem in acesta tara atunci am zice atat putem. Insa tara este superba, cu atat de multe locuri minunate de vazut, ca nu ne dam seama de frumusetea acesteia decat cand plecam noi pe afara. Fara a face reclama nimanui, o plaja asa de mare cu un nisip asa fin ca la Mamaia nu am vazut nici in Grecia, nici in Turcia si nici in Bulgaria. Insa acolo am vazut o alta mentalitate, aici trebuie sa mai lucram si noi, la ideea de a face turism.
Din perspectiva combaterii evaziunii fiscale, aceasta activitate se impune pentru ca toata lumea trebuie sa isi achite impozitele conform legii. Vedem la televizor si citim in presa exemplele unor asa zisi milionari si oameni de afaceri, care conduc firme mari si ne dau exemple de profituri fabuloase.
In realitate, si dovezile sunt multiple, aproape in fiecare zi la televizor se mai comunica o arestare, vedem de fapt ca acestea sunt construite pe un sistem de evaziune absolut periculos atat pentru buget, cat si pentru concurenta care isi achita cinstit impozitele. Orice asa-zis intreprinzator poate castiga un contract ofertand un pret cu 7% mai mic decat concurenta, cand acesta nu isi plateste un TVA de 24%.
Prin urmare, actiunile de combatere a evaziunii fiscale sunt binevenite, deoarece se elimina din piata acele structuri de concurenta neloiala si sarcina fiscala se imparte corect asupra tuturor contribuabililor.
Am spus ca fiecare trebuie sa plateasca impozitele conform legii. Probleme apar in momentul in care echipe de inspectie adopta pozitii de forta, de abuz, si mai ales in momentul in care inventeaza impozite. Apar de asemenea foarte multe situatii cand interpretarea legii de catre organul fiscal nu numai ca este contrara vointei temeiului normativ, ci si unor elemente clasice de logica. Aici sunt problemele pe care autoritatile trebuie sa le rezolve, iar semnalele de alarma sunt foarte clare, respectiv numarul foarte mare de decizii de impunere desfintate de instantele de judecata.
In concluzie, combaterea evaziunii fiscale trebuie sa continue, dar in spiritul legii si nu prin inventii de taxe acolo unde ele nu exista. Mai trebuie spus ca prin lege trebuie sanctionat vinovatul, prin efectul legii. Trebuie responsabilizat fiecare participant la acest proces de disputa contribuabil - organ fiscal, in sensul ca pana acum responsabilitatea si sanctiunea sunt doar in sarcina contribuabilului prin dobanzi, penalitati, amenzi, sechestre puse asupra acestuia. Intelegem ca trebuie sa fie echidistanta, adica echipa de inspectie fiscala trebuie sa isi asume consecintele in cazul in care deciziile de impunere, sechestrele, sunt desfiintate de instanta, iar aceasta trebuie sa vina ca si consecinta a legii si nu ca urmare a plangerilor penale facute de contribuabil.
Desigur, draga cititorule, reiterez ideea ca aceste opinii sunt sincere, fara a fi influentate de doctrine politice si au avut in vedere doar contribuabilul, acela ce suporta cu stoicism bugetul tarii.
Cu stima,
Consultant fiscal
Auditor financiar
drd. ec. Adrian Benta
Cititi aici Partea I a interviului!
Interviu realizat de Mihaela Pascu, manager proiect Manager.ro si MarketingPortal.ro
Redactor Contabilul.ro, Fiscalitatea.ro, InfoTVA.ro
