Contabilitatea de gestiune. Ce functii are si relatia dintre contabilitatea de gestiune si cea financiara

Ce functii are contabilitatea de gestiune

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce functii are contabilitatea de gestiune

Astfel, functiile contabilitatii de gestiune se concretizeaza in urmatoarele:

--> colectarea (culegerea), clasificarea si inregistrarea costurilor (cheltuielilor) dupa destinatia lor, pentru fiecare produs/serviciu in parte;

--> calcularea costului pentru fiecare produs si serviciu, avand la baza fisele tehnologice, rapoartele de productie, de prestari servicii, situatiile de lucrari intocmite de specialistii in domeniul in care activeaza compania;

--> stabilirea marjelor, rezultatelor activitatilor derulate de societate pentru produsele fabricate/serviciile prestate, prin deducerea din pretul de vanzare/tariful prestarii a costului produselor/serviciilor, in vederea stabilirii rentabilitatii acestora;

--> stabilirea abaterilor dintre costurile efectiv inregistrate si cele bugetate sau dintre cele efectiv inregistrate si cele rezultate din fisele tehnologice ale fiecarui produs/serviciu/operatiune, in vederea controlului costurilor si mentinerii acestora in limitele stabilite, prin depistarea unor costuri suplimentare, care nu sunt normate prin reteta de fabricatie, nefiind, asadar, rezultate din derularea normala a activitatii, ci cauzate de neglijenta, proasta gestionare a materialelor etc.;

--> furnizeaza informatii privind intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe feluri de produse, servicii, activitati, pe baza costurilor de productie;

-->urmarirea si controlul executarii acestora, in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare masurarii performantelor societatii: rentabilitate, productivitate.

Ce presupune contabilitatea de gestiune

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce presupune contabilitatea de gestiune

Pentru realizarea acestor desiderate, contabilitatea de gestiune presupune „inregistrarea operatiunilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie etc., decontarea productiei, precum si calculul costului de productie al produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, inclusiv al productiei in curs.”

Examen Consultant Fiscal 2026

Vezi AICI detalii

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

Operare SAGA Exemple practice si recomandari

Vezi AICI detalii

Contabilitatea de gestiune trebuie folosita pentru identificarea la timp a fenomenelor negative (a consumurilor suplimentare, peste normele stabilite prin fisele tehnologice), a deficientelor in gestionarea unitatilor si luarea masurilor cu caracter preventiv pentru asigurarea bunului mers al activitatii economice si financiare.

Asadar, contabilitatea de gestiune presupune colectarea si inregistrarea in conturi specifice doar a cheltuielilor angajate de societate si, pe baza acestora, calculul costului de productie al produselor si serviciilor.

Relatia dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Relatia dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara

Contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune sunt cele doua componente majore ale contabilitatii unei entitati.

Contabilitatea financiara este componenta denumita si contabilitatea generala, cu ajutorul careia se inregistreaza toate operatiunile patrimoniale, iar cheltuielile angajate de societate se evidentiaza dupa natura lor (dupa felul lor) si nu dupa destinatie (pentru sectii, pentru produsul X, pentru serviciul X etc.).

Contabilitatea financiara este o contabilitate publica, rezultatele sale putand fi consultate si analizate de orice tert.

Contabilitatea de gestiune este componenta in care se vor prelua, din contabilitatea financiara, cheltuielile inregistrate in clasa 6, insa reorganizate dupa destinatie, dupa rolul lor in cadrul entitatii.

Contabilitatea de gestiune este formata din niste „saculeti” creati pentru a colecta costurile dupa rolul lor, dupa destinatia pentru care au fost angajate, in functie de pozitia lor in stabilirea costurilor de productie: cheltuieli directe, cheltuieli indirecte si de admnistratie.

Fiecare dintre primii doi „saculeti” corespunde cate unui produs/serviciu (comanda) realizat(a) de intreprindere.

Astfel, fiecare cheltuiala din contabilitatea financiara, evidentiata aici conform naturii sale (cu materii prime, cu salariile, cu amortizarea) va fi preluata in contabilitatea de gestiune in „casuta” corespunzatoare rolului, destinatiei sale in cadrul produsului/serviciului: cheltuiala directa pentru produsul X, cheltuiala indirecta pentru produsele X si Y, cheltuiala administrativa.

Insa stabilirea destinatiei costurilor pentru fiecare produs in parte nu se poate realiza decat pe baza documentului fundamental, si anume fisa tehnologica a produsului, a retetei de fabricatie, intocmit de specialistii din unitate: ingineri, tehnologi, bucatari, agenti de turism, programatori etc.

Acest document este un document, pana la urma, secret, confidential, datele cuprinse in el facand diferenta, pe piata, intre un produs si altul sau intre doua produse aparent similare.

Din acest motiv, contabilitatea de gestiune genereaza informatii strict confidentiale, specifice doar societatii respective si care nu au menirea de a fi divulgate publicului.

Contabilitatea de gestiune, astfel, se mai numeste contabilitate manageriala sau interna.

Acorda o atentie deosebita gestiunii stocurilor! Cum sa cresteti exponential eficienta firmei dvs. folosind strategii inteligente de gestionare a stocurilor. Click aici pentru detalii  >>

Contabilitatea de gestiune - exemple practice

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Contabilitatea de gestiune - exemple practice

Exemplu 1:
Salariile angajatilor, indiferent de locul lor de munca in cadrul entitatii (administratie, sectii, contabilitate, secretariat) si de functia lor (muncitori, sefi) se inregistreaza global in contabilitatea financiara, in contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”, potrivit naturii costului suportat de unitate – cu salariile – si nu dupa destinatia, dupa rolul acestora: in sectia de productie, ca salariu al muncitorului direct productiv pentru produsul X sau pentru produsul Y, in sectia de productie ca salariu al sefului de sectie, in administratie, ca salariu al directorului.

In contabilitatea de gestiune, valoarea globala a cheltuielii cu salariile din contabilitatea financiara se preia separat in „saculetii” corespunzatori rolului acesteia: cheltuieli directe, cheltuieli indirecte si de administratie.

Practic, contabilitatea de gestiune reprezinta o reorganizare a cheltuielilor inregistrate in contabilitatea financiara dupa criteriile specifice calculatiei costurilor produselor: directe pe fiecare produs in parte, indirecte si de administratie.

Trebuie mentionat faptul ca organizarea cheltuielilor pe cele trei criterii se poate efectua si indirect in contabilitatea financiara, cu ajutorul conturilor analitice, al grupelor, al centrelor de cost, fara a fi necesara preluarea cheltuielilor in contabilitatea de gestiune.

Exemplu 2:

• conturile analitice pot reprezenta cele trei criterii de baza de grupare a cheltuielilor: directe, indirecte si de administratie;

• grupele (daca softul de contabilitate permite) pot reprezenta categorii mari de costuri, in functie de necesitatile proprii de evidenta ale companiei: compartimente/locuri de angajare a costurilor (birou, secretariat, contabilitate si juridic, sala de curs etc);

• centrele de cost pot fi reprezentate de produsul/serviciul/comanda, alt element pentru care se urmareste efectuarea calculatiei, in vederea stabilirii gradului de profitabilitate sau pot fi reprezentate de compartimentele generatoare de costuri: sectii de productie, sectii de service, serviciul tehnic, serviciul comercial, serviciul financiar-contabil, serviciul administrativ etc.

Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale acesteia.

Cum sa evitati AMENZI de pana la 4.000 lei inregistrand corect in contabilitate costurile de productie ale firmei! Va punem la dispozitie acum Stick-ul Modele editabile pentru Calculatia Costurilor, UNICUL instrument de informare si consultanta specializata pe problemele contabilitatii de gestiune existent pe piata produselor de specialitate. Click aici >>

Studiu de caz: Pierderi tehnologice in activitatea de productie

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Studiu de caz: Pierderi tehnologice in activitatea de productie

Intrebare: "O societate care produce peleti din paie are ca si materie prima paie de grau procurate dupa recoltare; intrucat procesul efectiv presupune uscare si taiere, la 1 tona de paie de grau am 0,9 tone de produs finit, aceasta datorata in mare parte pierderii umiditatii in proces si foarte putin prafului foarte fin din procesul de taiere.

Care este monografia pentru aceasta pierdere si implicatia fiscala, daca exista? Nu exista un reziduu real rezultat".

Raspuns: Din punct de vedere contabil, pierderile tehnologice nu se evidentiaza distinct ca o cheltuiala suplimentara, intrucat ele sunt considerate consumuri normale aferente procesului de productie. In consecinta, in contabilitate se vor inregistra materiile prime consumate, pe baza bonurilor de consum, precum si produsele finite rezultate, pe baza notelor de receptie si constatare a diferentelor (sau a fisei de productie).

Punctand exact pe speta noastra, pe parcursul procesului tehnologic de obtinere a peletilor, are loc o transformare fizica a materiei prime, proces care presupune, in principal, uscarea si maruntirea paielor. In urma acestui proces, se obtine un randament de aproximativ 0,9 tone produs finit la o tona de materie prima introdusa in fluxul tehnologic, diferenta de 0,1 tone reprezentand pierderi aferente procesului de productie. Astfel, noi consumam 1 tona de materie prima (paie de grau), insa obtinem doar 0.9 tone de produs finit (paleti de paie).

Monografia contabila aferenta poate fi prezentata astfel:

Achizitie materii prime (paie de grau):
301 = 401

SAU

Daca nu cumparati materii prime, ci le primiti gratuit de pe terenurile fermierilor:
301 = 7588 la valoare justa pentru bunurile primite cu titlu gratuit

Le dati in consum (Bon de consum):
601 = 301

Amortizati echipamentele de lucru, masinile etc.
6811 = 281

Aveti cheltuieli cu utilitatile, servicii diverse legate de productie etc.
% = 401
605
628

Aveti cheltuieli cu salariatii direct productivi si cu salariile personalului TESA:
641 = 421

Plus contributiile aferente salariilor.

Costul de productie al produselor (peleti) se calculeaza insumand cheltuielile directe de productie o cota din cheltuielile indirecte de productie repartizate conform calculelor din contabilitatea de gestiune.

Aceasta valoare se inscrie la obtinerea productiei:
345 = 711

La vanzarea produselor finite inregistrati:
4111 = 7015 cu pretul de vanzare

Destocarea produselor vandute:
711 = 345 costul de productie al produselor finite vandute

Contul 711 se inchide prin contul 121 la fel ca toate veniturile si cheltuielile.

Pretul de vanzare nu poate fi mai mic decat costul de productie (OG 99/2000, art. 17).

Pentru stabilirea costului de productie se va tine seama de OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune.

Din punct de vedere fiscal, conform art. 25 Codul fiscal alin. 3 lit. e) sunt cheltuieli deductibile pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;

Din punct de vedere al TVA, conform art.304, alin. (2) din codul fiscal in norme, in cazul pierderilor tehnologice persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei in limitele stabilite potrivit legii ori, in lipsa acestora, in limitele stabilite de persoana impozabila in norma proprie de consum. In cazul depasirii limitelor privind normele tehnologice, se ajusteaza taxa aferenta depasirii acestora.

Conform art. 25 alin. (4) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, pentru bunurile degradate calitativ, daca se face dovada distrugerii, cheltuiala este deductibila fiscal la calculul impozitului pe profit. In normele metodologice de aplicare ale acestui articol se prevede: conditia referitoare la distrugerea stocurilor se considera indeplinita atat in situatia in care distrugerea se efectueaza prin mijloace proprii, cat si in cazul in care stocurile sunt predate catre unitati specializate.

Conform art. 304 alin. (2) din Codul fiscal, nu se ajusteaza deducerea initiala a taxei in cazul bunurilor distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator de persoana impozabila.

Concluzie

In concluzie, pierderile tehnologice rezultate in procesul de productie a produselor fabricate sunt deductibile la determinarea profitului impozabil daca se incadreaza in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs. Pierderile tehnologice mai mari decat norma de consum nu sunt cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil.

Raspuns oferit de catre specialistii site-ului PortalContabilitate. Dati click AICI pentru a vedea toate noutatile contabile + consultanta si raspunsuri detaliate de la experti.