Obligativitatea e-Factura catre persoanele fizice: 4 aspecte cheie de retinut

Distinctia intre bon fiscal si factura in relatia B2C

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Distinctia intre bon fiscal si factura in relatia B2C

Operatorii economici care utilizeaza case de marcat fiscale sunt obligati sa emita bon fiscal pentru incasarile realizate in numerar sau prin alte mijloace de plata electronica (ex.: card bancar). Potrivit legislatiei fiscale in vigoare, emiterea facturii nu este necesara pentru fiecare vanzare catre o persoana fizica. Factura devine obligatorie doar daca aceasta este solicitata de client.
 
Conform art. 319 alin. (29) din Codul fiscal, in cazul livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii catre persoane fizice pentru care exista obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale (AMEF), operatorii economici trebuie sa emita factura doar la cererea expresa a clientului. In lipsa unei astfel de solicitari, bonul fiscal ramane documentul justificativ suficient.
 
Doar la momentul la care se solicita factura exista si obligativitatea transmiterii in RO-e Factura.
 
Exemplu practic

Spre exemplu, daca luam cazul unui CMI de stomatologie, fiind organizat ca profesie liberala si nefiind o societate comerciala, este exceptat de la obligatia de a detine casa de marcat conform art. 2 lit. f) din OUG 28/1999.
 
Cabinetele medicale pot fi infiintate si pot furniza servicii de asistenta medicala in una dintre urmatoarele forme:
a) cabinet medical organizat pentru medicii care isi exercita profesia ca profesie liberala;
b) societate, potrivit prevederilor Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
 
Pentru serviciile prestate se emite factura care se poate incasa prin banca.
 
Factura emisa catre persoane fizice se va transmite in SPV incepand cu 01.01.2025.
 
Conform art 1 alin (1) din OUG 28/1999 operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
 
Dar potrivit art 2 lit f) se excepteaza de la prevederile art. 1 alin. (1) incasarile efectuate din activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale.
 
In concluzie:
 
Un Cabinet Medical Individual (CMI) organizat ca profesie liberala nu are obligatia de a utiliza aparat de marcat electronic fiscal, conform art. 2 lit. f) din OUG 28/1999, deoarece nu reprezinta o societate comerciala.
 
Astfel, CMI-ul nu este obligat sa detina casa de marcat. Incasarile se fac cu chitanta.
 
In cazul profesiilor liberale avem o serie de particularitati, in sensul ca exista OUG 28/1999, cea cu utilizarea caselor de marcat. Si acolo, de exemplu, cei care isi desfasoara activitatea sub aceasta forma a profesiilor liberale (medici, psihologi, notari, avocati etc.) nu sunt obligati sa detina case de marcat. Ei, daca incaseaza numerar, pot emite chitanta. Ei, daca vor, pot emite factura, dar nu pentru ca sunt obligati.Odata emisa factura, trebuie sa fie transmisa in SPV.
 
In cazul operatiunilor scutite de tva, pentru vanzarile de bunuri sau prestarile de servicii care sunt scutite de TVA (si avem in Codul fiscal, la articolul 292, toate aceste operatiuni scutite),nu este obligatorie emiterea facturii. Odata emisa este insa obligatorie si transmiterea in SPV.
 
In relatia B2C, transmiterea facturilor in e-Factura a devenit obligatorie la 1 ianuarie 2025, conform OUG 69/2024. Astfel, operatorii economici sunt obligati sa transmita clientilor facturile B2C exact la fel ca pana acum, numai ca in paralel le trimit si in e-Factura. Totusi, emiterea facturilor nu este obligatorie tot timpul in relatia B2C.
 
Incepand cu 1 ianuarie 2025, conform OUG 69/2024, operatorii economici care emit facturi pentru persoane fizice sunt obligati sa le transmita si prin sistemul national RO e-Factura, pe langa transmiterea acestora catre client prin metodele conventionale utilizate anterior.
 
Totusi, aceasta obligatie nu implica o schimbare in regimul de facturare aplicabil relatiilor comerciale B2C. Regula generala ramane aceea ca factura nu este obligatorie pentru fiecare vanzare catre persoane fizice, ci doar in situatiile impuse de lege sau la solicitarea expresa a clientului.

Distinctia intre obligatia de a emite facturi si obligatia de a le transmite in e-Factura

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Distinctia intre obligatia de a emite facturi si obligatia de a le transmite in e-Factura

Este esential de inteles ca sistemul e-Factura nu introduce o obligatie suplimentara de emitere a facturilor pentru toate tranzactiile B2C, ci doar impune transmiterea celor deja emise prin ANAF. Astfel:
Operatorii economici care utilizeaza case de marcat electronice fiscale (AMEF) trebuie sa emita bon fiscal pentru fiecare tranzactie in numerar. In aceasta situatie, factura este necesara doar la cererea expresa a clientului.

Ghidul Practic al Monografiilor Contabile

Vezi AICI detalii

PortalContabilitate ro - acces 12 luni consultanta in scris si telefonica 30 intrebari

Vezi AICI detalii

Manual de politici contabile - Stick USB

Vezi AICI detalii

Perioada de gratie pana la 1 iulie 2025

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Perioada de gratie pana la 1 iulie 2025

Desi obligatia de a transmite facturile B2C in sistemul RO e-Factura intra in vigoare de la 1 ianuarie 2025, OUG 69/2024 prevede o perioada de gratie de sase luni, in care operatorii economici au timp sa se conformeze fara riscul aplicarii sanctiunilor.
 
Astfel, sanctiunile pentru neindeplinirea obligatiei de transmitere in e-Factura vor putea fi aplicate abia incepand cu 1 iulie 2025.

Sanctiuni aplicabile dupa 1 iulie 2025

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Sanctiuni aplicabile dupa 1 iulie 2025

Dupa expirarea perioadei de gratie, operatorii economici care nu respecta obligatia de transmitere a facturilor B2C in sistemul RO e-Factura pot fi sanctionati conform legislatiei fiscale in vigoare. Desi cuantumul exact al amenzilor poate fi stabilit prin norme ulterioare, este de asteptat ca acestea sa fie similare cu sanctiunile aplicate in cazul nerespectarii obligatiei de transmitere a e-Facturilor in relatia B2B.