Va rugam sa ne precizati ce cai de actiune are o societate care detine o creanta asupra unei societati aflate in insolventa si care in adunarea generala a creditorilor a hotarat ca sa nu achite in intregime aceasta creanta? In caz ca acesta creanta nu se va mai recupera, ce tratament fiscal ii aplicam avand in vedere ca la Codul fiscal este prevazut tratamentul fiscal doar in caz de faliment, desi in aceasta situatie pe care am descris-o efectele sunt aceleasi?
Raspunsuri:
Conform art 15 alin (1) din Legea 85/2006Â privind procedura insolventei:
" Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente”.
Â
Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3 - 5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare. Daca din cauza numarului mic de creditori judecatorul-sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al creditorilor, atributiile comitetului prevazute la art. 17 alin. (1) lit. b) si f) vor fi exercitate de adunarea creditorilor (art 16 din Legea 85/2006Â ).
Â
Cartea verde a Contabilitatii varianta online
Operare SAGA Exemple practice si recomandari
Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024
Impotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor, in termen de 5 zile de la luarea acestora (art 17 alin 6 din Legea 85/2006Â ).
Â
De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale(art 36 din Legea 85/2006Â ).
Â
Aceasta inseamna ca de la data dechiderii procedurii de insolventa nu mai pot fi utilizate actiuni judiciare sau de alta natura pentru recuperarea creantei, aceasta sarcina revenind administratorului judiciar/lichidatorului desemnat in cadrul procedurii .
Â
In schimb, daca creanta dumneavoastra este garanta cu ipoteca, gaj sau alta garantie, aveti posibilitatea sa solicitati judecatorului sindic ridicarea suspendarii prevazute la art 36 din Legea 85/2006Â , asa cum prevede art 39 din aceasta lege:
Â
" (1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute la art. 36 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 116 - 118 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, in una dintre urmatoarele situatii:
A. atunci cand valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si a partilor de creante garantate cu acel obiect:
a) obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus;
b) obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea si vanzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza;
B. atunci cand nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate in raport cu obiectul garantiei, din cauza:
a) diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;
b) diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;
c) lipsei unei asigurari a obiectului garantiei impotriva riscului pieirii sau deteriorarii"
Â
Conform art 72 din Legea 85/2006Â privind procedura insolventei:
" (1) Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului, precizand ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar.
 (2) La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele pentru care creantele au fost trecute partial in tabel sau au fost inlaturate.
 (3) Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, intocmindu-se in acest sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii inscrisi in tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor.
 (4) Odata cu afisarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de indata notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial in tabelul preliminar de creante sau inlaturate, precizand totodata si motivele"
Â
Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidator in tabelul preliminar de creante .
Â
Contestatiile trebuie depuse la tribunal in termen de 5 zile de la publicarea in Buletinul procedurilor de insolventa a tabelului preliminar, atat in procedura generala, cat si in procedura simplificata.
La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; in acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, in tot sau in parte, inscrierea creantelor respective in mod provizoriu in tabelul definitiv al tuturor creditorilor impotriva averii debitorului.
Â
Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii.
Â
Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante (art 73 din Legea 85/2006Â ).
Â
Conform art 75 din Legea 85/2006:
" (1) Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pana la inchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabel definitiv de creante, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute.
 (2) Judecarea contestatiei se va face de judecatorul-sindic, dupa citarea contestatorului, a creditorului care detine creanta contestata, daca acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor si a oricarei alte parti interesate, dupa caz.
 (3) Pana la judecarea irevocabila a contestatiei, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu"
Â
Concluzie:
Â
Societatea dumneavoastra are dreptul sa formuleze contestatie cu privire la creanta trecuta de administratorul judiciar in tabelul preliminar de creante, in conformitate cu art 73 din Legea 85/2006.
Â
Mai exista o posibilitate de a va inscrie creanta in tabelul suplimentar al creditorilor, in cazul intrarii in faliment a debitorului, asa cum prevede art 108 din Legea 85/2006Â :
Â
" (1) In cazul intrarii in faliment in procedura generala, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor/administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin. (2) lit. e), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica in mod corespunzator.
 (2) Notificarea va cuprinde:
 a) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin. (3), in vederea intocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;
 b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. (3), de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. a);
 c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile inainte de data stabilita prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;
 d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b)".
Â
In cazul in carre aceasta creanta nu mai poate fi recuperata, tratamentul fiscal este urmatorul:
Â
- cheltuielile reprezentand pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantei neincasate sunt deductibile la calculul profitului impozabil in limita provizioanelor constituite :
Â
Conform art 21 alin (4) lit o din Legea 571/2003Â privind Codul fiscal :
" (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz".
Â
2. Â Referitor la taxa pe valoarea adaugata, in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului, ajustarea bazei de impozitare este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006Â privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila (art 138 lit d din Legea 85/2006Â ).