TRATAMENTUL CONTABIL SI FISCAL AL REDUCERILOR COMERCIALE SI FINANCIARE
Intr-un mediu de piata concurential, derularea tranzactiilor de vanzare-cumparare presupune, operarea cu reduceri de pret, destinate sa rasplateasca fidelitatea unui client, achitarea inainte de termen a unei datorii si, nu in ultimul rand, sa incite clientul spre cumparare, ceea ce atrage cresterea cifrei de afaceri.
1.Aspecte generale
In literatura de specialitate si in practica afacerilor sunt intalnite doua categorii de reduceri de pret:
- reduceri de natura comerciala (sau reduceri comerciale), care au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi;
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
Ghidul practic al contabilitatii in 2024 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
- reduceri de natura financiara (sau reduceri financiare), care poarta denumirea de sconturi (numite si sconturi de decontare sau sconturi de casa).
In categoria reducerilor comeciale se includ: rabatul, remiza si risturnul.
Rabatul reprezinta reducerea practicata, in mod exceptional, asupra pretului de vanzare convenit anterior intre furnizor si client, tinandu-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comercializate, fata de clauzele prevazute in contract.
Remiza este o reducere practicata, in mod exceptional asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se cont de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului. Remiza corespunde, in general, unui procent aplicat asupra pretului brut, procent prevazut in oferta de preturi a intreprinderii sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri contractuali.
Risturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului operatiilor efectuate de acelasi cumparator pe o perioada determinata.
De regula, reducerile comerciale se acorda sub forma unui procent din pretul brut, dar se pot acorda si in suma fixa.
In categoria reducerilor financiare este inclus scontul de decontare.
Scontul de decontare este reducerea financiara acordata procentual asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala. Altfel spus, scontul de decontare reprezinta o bonificatie acordata clientului de catre furnizor pentru plata cu anticipatie a unei sume datorata de client. Scontul de decontare este o cheltuiala financiara pentru furnizor, care este beneficiarul platii (incaseaza o suma inainte de scadenta) si un venit financiar pentru client, care efectueaza o plata inainte de scadenta.
2. Tratamentul contabil al reducerilor de pret
Sub aspectul metodologiei de calcul si contabilizare, recunoastere fiscala trebuie aplicate urmatoarele reguli:
- toate reducerile de pret sunt inscrise in factura;
- reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
- reducerile sunt determinate in cascada, ceea ce inseamna ca procentele sau sumele absolute ale fiecarei categorii de reducere se aplica asupra "netului" anterior;
- in cadrul reducerilor comerciale mai intai se calculeaza rabaturile si apoi remizele si risturnurile;
- scontul de decontare se aplica dupa ultima reducere de natura comerciala, adica la netul comercial;
- aspectele legate de taxa pe valoare adaugata trebuie corelate cu prevederile legale in vigoare (art.137 si 138 din Legea 571/2003 si pct.22 din HG 44/2004 );
- reducerile comerciale, acordate initial, adica in momentul intocmirii facturii de vanzare cumparare, desi inscrise in factura, nu se contabilizeaza in mod distinct nici la furnizor, nici la client;
- reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizeaza ca o cheltuiala financiara la cel care il acorda (furnizorul) si ca un venit financiar la cel care il primeste (clientul).
3. Reduceri de pret acordate in momentul facturarii
Pentru evidentierea modului de determinarea a reducerilor de pret, va supune atentiei exemplul de mai jos, in care am presupus toate categoriile de reduceri, evidentiind astfel ordinea in care se determina aceste reduceri, dar si modul de contabilizare a unei facturi care comporta toate tipurile de reduceri.
Exemplu:
Presupunem ca totalul brut al unei facturi pentru vanzari de stocuri/marfuri este de 90.000 lei; rabatul pentru defecte de calitate este de 5.000 lei; remiza pentru vanzari superioare sumei de 50.000 lei este de 5%; remiza pentru pozitia preferentiala a cumparatorului in clientela intreprinderii este de 10%; scontul de decontare pentru plata inainte de scadenta este de 2%; TVA 19%.
Factura simplificata se prezinta astfel:
Valoarea bruta a marfurilor vandute 90.000 lei
(-) Rabat 5.000 lei
Net1 85.000 lei
(-) Remiza 1 (pentru vanzari superioare sumei
de 50.000 lei): 85.000 * 5% 4.250 lei
Net 2 80.750 lei
(-)Remiza 2 (pentru importanta clientului):
80.750 * 10% 8.075 lei
NET COMERCIAL 72.675 lei
(-)Scont de decontare : 72.675 * 2% 1.453,5 lei
NET FINANCIAR 71.221,5 lei
(+) TVA : 71.221,5 * 19% 13.532,09 lei
NET DE PLATA (TOTAL FACTURA) 84.753,59 lei
Aceasta factura, care include reduceri comerciale si financiare, se contabilizeaza astfel:
In contabilitatea furnizorului:
% = %
411x 84.753,59
667 1.453,5
707x 72.675
4427 13.532,09
sau:
a).Contabilizarea vanzarii marfurilor:
411x = % 86.207,09
707x 72.675
4427 13.532,09
b).Contabilizarea scontului de decontare acordat:
667 = 411x 1.453.5
In contabilitatea clientului :
% = %
3xx 72.675
4426 13.532,09
401x 84.753,59
767 1.453,5
sau:
a).Contabilizarea achizitiei stocurilor:
% = 401 x 86.207,09
3xx 72.675
4426 13.532,09
b).Contabilizarea scontului de decontare obtinut:
401x = 767 1.453,5
4. Reduceri de pret acordate dupa facturare
In practica comerciala se intalnesc situatii cand reducerile de pret sunt acordate ulterior facturarii, deci dupa derularea tranzactiei de vanzare-cumparare. Conform acestei uzante, reducerile comerciale si financiare fac obiectul unor facturi de reducere
Daca ar fi sa facem o ierarhizare a frecventei aparitiei in practica, se poate afirma ca:
- rabaturile sunt destul de frecvente, ca urmare a reclamatiilor clientilor;
- risturnele foarte frecvent, datorita naturii acestora;
- sconturile, generate de plata anticipata, destul de frecvent,
- remizele mai rar.
5. Reduceri de pret comerciale
Atunci cand reducerile comerciale fac obiectul facturilor de reducere, ele trebuie sa fie contabilizate deoarece modifica efectele facturii initiale. Astfel, in contabilitatea clientului trebuie contabilizata o reducere a costului de achizitie aferent stocului pentru care s-a primit o reducere comerciala ulterior facturarii, pentru reflectarea stocurilor din cumparari, in bilant, la valoarea lor reala de achizitie. In schimb, furnizorul trebuie sa inregistreze o diminuare a veniturilor din vanzari, cu valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, pentru a prezenta in contul de profit si pierdere cifra de afaceri la valoarea neta, exclusiv reducerile comerciale acordate. Pentru o mai buna intelegere va prezentam urmatorul
Exemplu:
La sfarsitul anului, furnizorul F transmite clientului C o factura de reducere reprezentand risturne in suma de 10.000 lei, TVA 19%, aferente livrarilor de marfuri efectuate in cursul anului. In contabilitatea clientului C se inregistreaza reducerea comerciala obtinuta ulterior facturarii astfel:
Â
401x = % 11.900
371 10.000
4426 1.000
In contabilitatea furnizorului F se inregistreaza reducerea comerciala acordata, ca o diminuare de venituri:
% = 411 x 11.900
707x 10.000
4427 1.000
Fata de aceasta solutie, in literatura de specialitate romaneasca, exista opinia dupa care reducerile comerciale acordate ulterior facturarii trebuie sa fie contabilizate in contul 658 "Alte cheltuieli de exploatare", la furnizor, pentru reducerile acordate si respectiv in contul 758 "Alte venituri din exploatare", la client, pentru reducerile primite. Insa, se considera ca aceasta solutie este discutabila deoarece nu are drept efect corectarea costului de achizitie al stocurilor cu reducerile comerciale primite ulterior facturarii, la client, si nici diminuarea veniturilor din.
6.Reduceri de pret financiare
Acordate a posteriori, printr-o factura de reducere, sconturile de decontare sunt contabilizate similar cazului facturilor initiale, adica sunt inregistrate drept cheltuieli financiare, la furnizorul care le acorda si sunt inregistrate ca venituri financiare la clientul care beneficiaza de aceste sconturi.
Exemplu:
Furnizorul F adreseaza clientului C o factura reprezentand livrari de marfuri in suma de 50.000 lei, TVA 19%, cu decontare dupa trei luni.Ulterior, clientul C il instiinteaza pe vanzator ca doreste sa-si deconteze datoria cu doua luni mai devreme, cu conditia sa beneficieze de un scont. In consecinta, furnizorul intocmeste o factura de reducere care mentioneaza un scont de 10%, acordat asupra livrarii initiale, adica:
- suma bruta (net comercial) 50.000 lei
- scont de decontare (50.000 * 10%) 5.000 lei
- TVA aferenta scontului de decontare (5.000 * 19%) 950 lei
Total factura de reducere 5.950 lei
In contabilitatea vanzatorului se inregistreaza :
1).Vanzarea de marfuri:
411x = % 59.500
707 x 50.000
4427 9.500
2).Scontul de decontare acordat ulterior facturarii (factura de reducere):
% = 411 x 5.950
667 5.000
4427 950
In contabilitatea cumparatorului se inregistreaza:
1).Cumpararea de marfuri:
% = 401x 59.500
371x 50.000
4426 9.500
2).Scontul de decontare primit ulterior facturarii (factura de reducere):
401x = % 5.950
767 5.000
4426 950
Remarca privind rata dobanzii si scontul de decontare
In exemplul precedent se constata faptul ca, pentru a plati cu doua luni mai devreme, furnizorul a consimtit o reducere de 10%, care corespunde unei rate a dobanzii anuale de: (10% *12 luni) / 2 luni = 60%
Prin aceasta decontare anticipata cu doua luni furnizorul si-a procurat fondurile la o rata anuala a dobanzii de 60%, care reprezinta costul financiar al acestei operatii, iar clientul a plasat fondurile de care dispune la aceeasi rata, care reprezinta randamentul financiar al operatiei.
7. Reduceri de pret acordate pentru facturi anterioare si inscrise in facturi ordinare ulterioare
Uneori, in locul emiterii unei facturi de reducere, furnizorul prefera mentionarea reducerii intr-o factura ulterioara .In acest caz, reducerile mentionate in factura de vanzare ulterioara trebuie sa fie contabilizate ca si cand ar fi inscrise intr-o factura distincta de reducere.
Exemplu :
Factura nr.9, emisa de furnizorul F catre clientul C, in ziua 10 iunie, contine urmatoarele date:
- Pret brut al marfurilor 10.000 lei
- Remiza 10% (10.000 * 10%) 1.000 lei
Net comercial 9.000 lei
- TVA 19% (9.000 * 19%) 1.710 lei
Net de plata 10.710 lei
De dedus: reduceri in legatura cu factura nr.4 din 5 iunie
- Rabat acordat (50.000 * 5%) 2.500 lei
- TVA aferenta rabatului acordat:19% (2.500 * 19%) 475 lei
Total de dedus 2.975 lei
TOTAL FACTURA 7.735 lei
In contabilitatea cumparatorului:
1).Inregistrarea facturii nr.9 din 10 iunie cu partea corespunzatoare marfurilor cumparate:
% = 401x 10.710
3xx 9.000
4426 1.710
2).Inregistrarea reducerii primite pentru factura nr.4 / 5 iunie (inscrisa in factura nr.9 / 10.06)
401x = % 2.975
3xx 2.500
4426 475
In contabilitatea vanzatorului :
1).Inregistrarea facturii nr.9 / 10 iunie cu partea corespunzatoare marfurilor vandute:
411x = % 10.710
707x 9.000
4427 1.710
2).Inregistrarea reducerii acordate pentru factura nr.4 / 5 iunie (inscrisa in factura nr.9 / 10.06)
% = 411x 2.975
707x 2.500
4427 475
8. Tratamentul fiscal al reducerilor de pret
In ceea ce priveste tehnica fiscala a reducerilor de pret, trebuie retinute urmatoarele reguli:
- Conform prevederilor art.137 alin. (3), din Codul fiscal, “nu se cuprind in baza de impozitaea a taxei pe valoarea adugata rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor”;
- Conform prevederilor art. 138 din Codul fiscal, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in situatia in care reducerile de pret...sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
- Pentru a nu fi incluse in baza de impozitare a TVA, in conformitate cu pct. 22 din Hotararea Guvernului nr. 44/2004 privind Normele la Codul fiscal, “rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret care nu se cuprind in baza de impozitare trebuie sa fie reflectate in facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, sa fie in beneficiul clientului si sa nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare.”
