Cum procedam la evaluarea stocurilor intr-o unitate care vinde cu amanuntul?

In randurile de mai jos, vom analiza cazul unei societati din domeniul comertului cu amanuntul (medicamente) care detine un soft de gestiune prin care se tine evidenta stocurilor cantitativ-valoric potrivit regulilor impuse de Ministerul Sanatatii pentru cei care au contract cu CJAS.

Contabilitatea se tine doar valoric la pretul cu amanuntul (firma nu are in vedere achizitionarea unui soft complex care sa includa tot). Descarcarea de gestiune in contabilitate se face prin K. Deci TS debitoare 378 este stabilit dupa formula TS Creditoare 371 * TS Creditoare 378 TS Debitoare 371. Alte verificari-corelatii care se mai fac in contabilitate sunt TS Creditoare 371 = TS Debitoare 378 + TS Debitoare 4428 + TS607, iar stocul la pret cu amanuntul din conta cu gestiunea sa dea la finele fiecarei luni.

Totul se desfasoara corect pana la auditare. Auditorul cere balanta cantitativ-valorica a stocurilor cu evidentierea costului marfii din softul de gestiune la inchiderea exercitiului financiar, care ar trebui sa dea cu contabilitatea. Stocul valoric se potriveste cu datele din contabilitate, dar nu si costul marfurilor. Pentru auditare ar trebui sa "iasa" balanta stocurilor cu contabilitatea.

Vom vedea ce ar trebui facut in aceasta situatie, precum si ce implicatii fiscale ar avea "corectia" in contabilitate a lui 378 si, implicit, a lui 607, conform rapoartelor de gestiune din softul de gestiune cantitativ-valoric.

Mentionam ca nu este clar, din expunere, daca softul de gestiune tine evidenta cantitativ-valorica numai la pretul de vanzare, la cost de achizitie sau atat la pretul de vinzare, cat si la costul de achizitie.

Inclinam sa credem ca softul respectiv tine evidenta cantitativ-valorica doar la pret de vanzare cu amanuntul, odata ce nu se poate edita o balanta a stocurilor, care contine stoc initial, intrari, iesiri, stoc final, la cost de achizitie.

Daca softul tine evidenta intrarilor, iesirilor si stocului de marfa doar la pret de vanzare cu amanuntul, atunci costul marfurilor nu poate fi determinat pe fiecare produs in parte vandut, iar in contabilitate costul marfii va fi stabilit cu ajutorul coeficientului K.

Daca softul tine evidenta intrarilor, iesirilor si stocului de marfa atat la pret de vinzare cu amanuntul, cat si la pret de achizitie, atunci nu vad unde este problema ca din softul respectiv, la finalul lunii, sa fie editata o situatie cu produsele iesite la pret de achizitie, spre a fi remisa la contabilitate, astfel incat costul marfii vandute sa nu mai fie determinat cu ajutorul coeficientului K, ci sa fie inregistrata la valoarea corecta, emisa din soft.

Auditorul solicita balanta stocurilor la cost de achizitie, deoarece doreste ca in contabilitate costul marfii sa fie evidentiat cu exactitate, pe fiecare produs in parte vandut.

O alta cauza a solicitarii auditorului poate fi aceea ca, in conditiile in care tineti gestiunea stocurilor cantitativ, cu ajutorul softului impus de MS, atunci metoda de tinere a contabilitatii stocurilor (pentru evidenta stoc initial, intrari, iesiri, stoc final) este cea cantitativ-valorica (prevazuta la punctele 33 si 34 din Normele de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile aprobate prin OMFP 3512/2008), iar evaluarea bunurilor iesite (costul lor) se face la cost de achizitie, pe baza uneia dintre metodele prevazute la punctul 161 din reglementarile contabile aprobate prin OMFP 3055/2009 (FIFO, LIFO, CMP).

Consideram ca daca nu ar fi existat acel soft de gestiune cantitativa a stocurilor, atunci metoda pentru evidenta stocurilor ar fi fost doar global-valorica (prevazuta la punctele 35 si 36 din Normele aprobate prin OMFP 3512/2008), iar costul stocurilor iesite s-ar fi facut, asa cum faceti si acum in contabilitate, cu ajutorul coeficientului K (punctul 160 alin. (8) din reglementarile contabile aprobate prin OMFP 3055/2009). In aceasta situatie, auditorul nu ar fi avut nici baza legala pentru a solicita o balanta cantitativa a stocurilor la cost de achizitie si nici "infrastructura" care sa furnizeze aceasta situatie.
 
Ce puteti face, avand in vedere ca este o munca de Sisyph sa intocmiti balanta stocurilor pe tot anul in care sa scrieti, probabil "de mana", costul de achizitie, astfel incat sa se obtina valoarea bunurilor iesite la costul de achizitie.

O varianta ar fi sa-i explicati auditorului faptul ca diferenta dintre costul marfii calculat cu K (in contabilitate) si costul marfii calculat pe fiecare produs in parte, la pret de achizitie (pe baza balantei stocurilor), nu poate fi in masura sa denatureze rezultatul financiar, astfel incat situatiile financiare sa nu ofere o imagine fidela asupra pozitiei financiare a societatii.

De asemenea, ii puteti explica faptul ca diferenta dintre cele doua metode nu este una semnificativa si nu poate influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor. Acest aspect este prevazut la punctul 63 alin. (6) din reglementarile contabile aprobate prin OMFP 3055/2009.

De asemenea, daca, intr-adevar, diferenta nu este una semnificativa, puteti sa justificati ca aceasta se incadreaza in pragul de semnificatie stabilit de firma dvs. in manualul de politici contabile, dupa cum si auditorul calculeaza prag de semnificatie pentru diverse riscuri.

In manualul de politici contabile al firmei puteti insera faptul ca in contabilitate metoda de evaluare a stocurilor este global-valorica, iar evaluarea bunurilor iesite se face cu ajutorul coeficientului K.
 
Daca, totusi, trebuie sa faceti corectia in contabilitate, implicatiile fiscale depind de sensul corectiei:

- in cazul in care corectia presupune o majorare a contului 607, atunci nu aveti impozit pe profit suplimentar de plata;
- in cazul in care corectia presupune o reducere a contului 607, atunci, evident, rezulta un impozit suplimentar de plata.

In cazul corectiei contului 607 se pune intrebarea: corectia o faceti pentru tot anul in luna decembrie sau auditorul solicita corectii pe fiecare luna in parte?

La punctul 13 din normele date in aplicarea art. 19 din codul fiscal se mentioneaza:
"13. Veniturile sau cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartin si depunerea unei declaratii rectificative in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala."

Asadar, rezulta ca, odata ce se face acea corectie din care rezulta o modificare a contului 607 si, implicit, a impozitului pe profit, aceasta trebuie sa conduca la recalcularea profitului impozabil aferent fiecarei perioade fiscale, recalculul impozitului pe profit si depunerea declaratiei rectificative 710 pentru acea perioada. Evident, rezulta si accesorii de plata, odata cu depunerea declaratiei 710, in cazul in care rezulta un impozit suplimentar de plata.

Raspuns oferit de specialistii www.portalcontabilitate.ro