Taxa pe activele bancare va fi eliminata! Ce urmeaza pentru bancile de pe piata romaneasca

UPDATE in 10 ianuarie 2020. Taxa pe activele bancare va fi eliminata prin OUG nr. 1/2020 privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, care a fost publicata in M.O. nr. 11 din 9 ianuarie 2020.
 

Citeste si: Masurile din OUG 114/2018 vor fi corectate prin ordonanta

Multi dintre noi si-o amintesc sub celebra denumire de „taxa pe lacomie”, care a fost aplicata de la inceputul anului 2019. Masura a provocat reactii intense in mediul bancar autohnon, avand in vedere ca bancile de pe piata romaneasca au platit 378,8 mil. lei in contul taxei pe active in primul semestru din 2019, sub nivelul estimat, potrivit datelor transmise de Fisc.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2019, institutiile bancare au datorat plata taxei pe active financiare nete (taxa pe active) care s-a calculat prin aplicarea cotelor taxei pe active asupra bazei impozabile reprezentate de activele financiare nete ale institutiei bancare existente in sold la sfarsitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datoreaza taxa, potrivit evidentei contabile, din care se scad urmatoarele active financiare:

    a) numerarul;
    b) solduri de numerar la banci centrale la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante;
    c) expuneri neperformante la valoare neta;
    d) titluri de datorie emise de administratii publice la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante;

    e) credite si avansuri acordate administratiilor publice la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante;
    f) credite acordate de institutiile de credit sectorului neguvernamental purtatoare de garantii primite din partea administratiei publice centrale la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante;
    g) credite acordate institutiilor de credit, creante atasate si sume de amortizat, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; depozite la institutii de credit, creante atasate si sume de amortizat, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la institutii de credit (nostro) si creante atasate, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante; operatiuni reverse repo si titluri luate cu imprumut, creante atasate si sume de amortizat, la valoare neta, din care se exclud expunerile neperformante.
 

 Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile sunt:

    a) 0,4% pe an, pentru institutia bancara care detine o cota de piata mai mare sau egala cu 1%;
    b) 0,2% pe an, pentru institutia bancara care detine o cota de piata mai mica de 1%.

Cota de piata este cea stabilita la sfarsitul semestrului/anului pentru care se datoreaza taxa.

     Principalele obiective urmarite prin implementarea taxei constau in:  

•    Cresterea intermedierii financiare prin cresterea creditarii companiilor nefinanciare de catre sectorul bancar;
•    Incurajarea economisirii populatiei prin acordarea de dobanzi mai atractive;
•    Scaderea costului creditarii populatiei.

Schimbari preconizate privind taxa pe activele bancare

Propunerea de eliminare a taxei pe activele financiare, asa cum este instituita prin Ordonanta de urgenta nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene (forma consolidata, care include modificarile aduse prin OUG nr. 19/2019), este justificata de o serie de factori. Astfel, atingerea obiectivelor urmarite prin instituirea taxei pe activele financiare, inclusiv a tintelor stabilite conform mecanismului de ajustare a acesteia, nu poate fi realizata prin actiuni intreprinse exclusiv de institutiile de credit care fac obiectul taxei, tinand cont de urmatoarele:

i) cresterea gradului de intermediere financiara, ca rezultat al impulsionarii creditarii prin scaderea costului aferent (scaderea marjelor practicate)

- in pofida unei dinamici pozitive a creditului, evolutiile recente sunt corelate cu o continuare a procesului de dezintermediere financiara, caurmare a dinamicii superioare a PIB nominal in raport cu dinamica creditarii sectorului neguvernamental.

ii) incurajarea economisirii in urma cresterii ratelor de dobanda practicate de institutiile de credit in cazul depozitelor atrase din sectorul real (scaderea marjelor practicate)

- evolutiile recente indica o crestere nesemnificativa a ratelor de dobanda bonificate de sistemul bancar, iar analiza evolutiei pe termen lung a economisirii nu arata o relatie strict bazata pe pret, aspect explicat de rigiditatea deponentilor in a investi in active financiare cu risc mai ridicat.

Desi prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative au fost ajustate caracteristicile taxei bancare initial introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018  privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, pe parcursul perioadei de implementare aceasta prezinta, in continuare, o serie de aspecte pentru care se impune eliminarea taxei pe activele financiare:

1. Introducerea unei taxe pe activele financiare reprezinta un cost suplimentar care conduce la cresterea sarcinii fiscale in sectorul bancar cu impact negativ asupra intermedierii financiare. Taxa bancara afecteaza profitabilitarea institutiilor de credit bancare si implicit capacitatea acestora de a spori creditarea in economie, in conditiile in care rezultatul reportat constituie o importanta sursa de capital pentru sustinerea activitatii de creditare.

2. Prin penalizarea bancilor cu o dinamica a creditarii sectorului real situata sub un prag-tinta este afectata eficienta politicii macroprudentiale. In legislatia europeana, transpusa in legislatia nationala, se prevede faptul ca, in cazul in care creditarea creste nesustenabil, atunci autoritatea competenta (de ex. BNR) trebuie sa intervina cu masuri cum ar fi implementarea unui amortizor anticiclic de capital. Acest prag de sustenabilitate difera de la o perioada la alta: in caz de incetinire economica sau recesiune, chiar si un ritm minor de crestere a creditarii poate fi nesustenabil. Cresterea sustenabila a creditarii apare, in special, atunci cand numarul firmelor ce pot dezvolta relatii cu institutiile de credit se majoreaza, disciplina la plata se imbunatateste, iar incertitudinile se diminueaza.

3. Forma actuala a masurilor continute in ordonanta are un caracter pro-ciclic. In cazul unei recesiuni sau crize financiare, este foarte probabil ca activitatea de creditare sa fie modesta sau chiar in teritoriu negativ, iar marjele de dobanda sa fie in crestere datorita incertitudinilor. Exact in asemenea perioade, implementarea taxei penalizeaza cel mai mult bancile. Ca urmare, probabilitatea ca unele banci sa nu faca fata evolutiilor nefavorabile creste, iar, in eventualitatea in care sunt implicate banci de importanta sistemica, se poate ajunge la utilizarea de bani publici. In plus, pro-ciclicitatea se poate accentua avand in vedere referinta utilizata pentru diminuarea partiala a cuantumului taxei, referinta legata de evolutia soldului creditelor.

4. Rezervele de capital constituite in ultimii ani de sectorul bancar, prin aplicarea politicilor macro-prudentiale, se pot deteriora in ipoteza unor evolutii nefavorabile mai severe, inclusiv ca urmare a efectelor mentinerii taxei pe activele financiare. Prin comparatie europeana, Romania ocupa o pozitie mediana din perspectiva nivelului maxim al amortizorului aplicabil institutiilor de credit. Similar, nivelul indicatorilor de solvabilitate se afla in jurul mediei europene.

5. Spre deosebire de alte entitati din cadrul sectorului financiar, institutiile de credit efectueaza, in mod traditional, o transformare de maturitate (prin atragerea de finantare pe termen scurt si acordarea de credite pe termen lung). Diferenta de remunerare intre ratele de dobanda observate la depozitele atrase si creditele acordate sectorului real reprezinta si o compensare pentru lichiditatea din sistemul bancar blocata pe termen lung.

6. Caracterul uniform al tintelor se poate dovedi inadecvat in baza faptului ca nu se face o diferentiere a institutiilor de credit in functie de modelul de afaceri al acestora, fiind afectate, cu precadere, institutiile de credit orientate catre acordarea de credite de tip retail (altele decat cele care acorda credite ipotecare).

7. Taxa pe activele financiare poate crea stimulente pentru institutiile bancare cu capital strain de a-si reloca geografic activele si sa evite sarcina fiscala suplimentara. In acest context, institutiile bancare cu capital romanesc ar fi defavorizate in conditiile in care acestea nu pot apela la aceasta strategie.

In consecinta propunem abrogarea art. 86-89 alin. (1) din cap. IV. din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor publice si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, cu modificarile si completarile ulterioare, si a art. IX si X din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative, incepand cu anul 2020.
In contextul abrogarii acestor prevederi este necesara si reglementarea unor dispozitii tranzitorii referitoare la declararea, plata, restituirea/compensarea taxei pe active aferenta anului 2019, precum si pentru stabilirea cotei de piata, astfel:

-  declararea taxei pe active aferenta anului 2019 se efectueaza pana la data de 25 august 2020, inclusiv. Diferentele in plus fata de taxa pe active aferenta semestrului  I 2019 se platesc pana la data de 25 august 2020 inclusiv, iar diferentele in minus se restituie/se compenseaza potrivit dispoziþiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

- pentru stabilirea cotei de piata in vederea determinarii taxei pe active aferenta anului 2019, informatiile privind totalul activelor contabile nete agregate pentru sistemul bancar sunt publicate pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei, pana la data de 30 iunie 2020

Nedatorarea taxei pe active pentru perioada din anul 2020, pe perioada de pana la intrarea in vigoare a abrogarii este sustinuta de urmatoarele:

    • taxa pe active este o taxa anuala, cu plati semestriale,  aspect care impune un mecanism complex  de calcul, bazat pe indicatori determinati semestrial, indicatorii nu sunt relevanti pe o perioada scurta, in acest caz mai putin de o luna, si dificil de determinat, intrucat iau in calcul raportari contabile periodice.