In data de 13 ianuarie 2021, ANAF a publicat un nou material complex pentru informarea contribuabililor. Este vorba despre un ghid privind obligatia de raportare a aranjamentelor transfrontaliere (Directiva UE 2018/822 – DAC6).
Acest material are scopul de a oferi un cadru general de indrumare a contribuabililor care au obligatia de a se conforma normelor privind furnizarea de informatii referitoare la aranjamentele transfrontaliere raportabile.
20.000 - 100.000 lei, conform OG 5/2020!Nu va puteti permite nicio greseala! Consulta Ghidul practic in 10 pasi pentru raportare DAC 6 perfect legala.
Ce este aranjamentul transfrontalier?
Un aranjament transfrontalier este un aranjament care implica un SM si o alta jurisdictie si care indeplineste cel putin una dintre conditiile prevazute la art. 286 lit. t) din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala.
Exemplu: O societate stabilita in Romania (cumparator) achizitioneaza 50% din actiunile unei societati stabilite in Bulgaria detinuta de alta societate stabilita in Romania (vanzator).
Abonament PortalContabilitate ro - abonament 12 luni
Manualul Contabilului Incepator - stick USB
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
Aranjamentul este unul transfrontalier intrucat societatea din Bulgaria este intreprindere asociata ca urmare a faptului ca participatia la capitalul social depaseste 25%. Aranjamentul este unul transfrontalier intrucat sunt implicate doua jurisdictii fiscale, Romania si Bulgaria.
Ce este aranjamentul transfrontalier raportabil?
Aranjamentul transfrontalier raportabil este acel aranjament transfrontalier care prezinta una sau mai multe caracteristici specifice intitulate ”semne distinctive”. Semnele distinctive sunt tratate in detaliu in cadrul punctului 4 din prezentul ghid.
Intermediarii sau, dupa caz, contribuabilii relevanti verifica mai intai daca aranjamentul este unul transfrontalier si, numai in caz afirmativ, analizeaza in continuare daca aranjamentul transfrontalier este sau nu raportabil, prin prisma incidentei unuia sau mai multor semne distinctive descrise in Anexa 4 la Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. In lipsa unui aranjament transfrontalier, nu exista o obligatie de raportare si in consecinta nu este necesara analizarea indeplinirii conditiilor de raportare
prevazute actul normativ anterior mentionat.
Ce este aranjamentul comercializabil?
Acest tip de aranjament poate fi utilizat in acelasi mod in numeroase alte cazuri fara a necesita modificari substantiale, respectiv presupune o standardizare atat din perspectiva documentatiei cat si din cea a structurii aranjamentului.
In categoria documentatiei standardizate pot fi incluse contracte si documente relevante pentru proiectarea aranjamentului, care nu sufera modificari semnificative pentru fiecare caz individual carora le sunt destinate. Doar documentatia care are legatura cu aranjamentul face obiectul prezentei incadrari.
Structura standardizata a unui aranjament transfrontalier presupune organizarea din punct de vedere al continutului si conceptului astfel incat aranjamentul sa fie utilizat intr-un numar mare de cazuri individuale fara a fi nevoie de modificari substantiale.
Ce este aranjamentul personalizat?
Orice aranjament care nu se incadreaza in definitia aranjamentului comercializabil, respectiv nu presupune existenta unei standardizari din punct de vedere al documentatiei si structurii aranjamentului. Un aranjament personalizat este destinat a fi implementat in mod specific pentru un beneficiar (unul sau mai multi contribuabili relevanti implicati in aranjament) si poate fi dezvoltat de un intermediar sau de propria echipa a contribuabilului relevant.
Conditiile si termenele schimbului automat obligatoriu de informatii
2.3.1 Regula generala
Intermediarii au obligatia sa raporteze informatiile de care au luat cunostinta sau care se afla in posesia ori sub controlul lor, cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportarii, in termen de 30 de zile. In functie de momentul la care survine mai intai oricare dintre cazurile de mai jos, termenul de 30 de zile incepe sa curga incepand cu:
a) ziua urmatoare celei in care aranjamentul transfrontalier este pus la dispozitie in vederea implementarii,
b) ziua urmatoare datei la care aranjamentul transfrontalier este pregatit pentru implementare,
sau
c) din momentul in care a fost facut primul pas in demersul de implementare a aranjamentului transfrontalier.
O persoana care se incadreaza in categoria furnizorilor de servicii are obligatia raportarii informatiilor relevante in termen de 30 de zile incepand din ziua urmatoare datei la care au furnizat, cu privire la un aranjament, ajutor, asistenta sau consiliere in mod direct sau prin intermediul altor persoane.
In situatia in care un intermediar raporteaza informatiile in legatura cu un aranjament comercializabil trebuie sa mentioneze acest fapt in declaratia pe care o depune. Intermediarul are obligatia de a actualiza raportul initial, la fiecare 3 luni, in cazul in care acesta este in posesia unor informatii noi sau actualizate care privesc urmatoarele:
a) identificarea intermediarilor si a contribuabililor relevanti, inclusiv numele, data si locul nasterii, in cazul unei persoane fizice, rezidenta fiscala, numarul de identificare fiscala (NIF) si, daca este cazul, identificarea persoanelor care sunt intreprinderi asociate cu contribuabilul relevant;
b) data la care prima etapa pentru implementarea aranjamentului transfrontalier care face obiectul raportarii a fost efectuata sau urmeaza a fi efectuata;
c) identificarea statului membru al contribuabilului relevant si a oricaror alte state membre care este probabil sa fie vizate de aranjamentul transfrontalier care face obiectul raportarii;
d) identificarea oricarei alte persoane dintr-un stat membru care este probabil sa fie afectata de aranjamentul transfrontalier care face obiectul raportarii, indicand care sunt statele membre de care este legata o astfel de persoana.
Exemplu:
La 31.12.2020, un intermediar pune la dispozitie pentru a fi implementat un aranjament comercializabil care intra in categoria aranjamentelor transfrontaliere raportabile.
Intermediarul va depune declaratia privind raportarea aranjamentului comercializabil pana la data de 31.01.2021. La momentul declararii nu exista informatii cu privire la alti intermediari si nici cu privire la contribuabilul relevant implicat in aranjament.
La data de 01.03.2021, intermediarul gestioneaza implementarea aranjamentului pentru un contribuabil relevant. Intrucat, aranjamentul este un aranjament comercializabil, intermediarul va depune un raport pina la data de 30.04.2021, prin care va actualiza declaratia initiala cu noile informatii diponibile.
Termene de raportare in anul 2021
Directiva (UE) 2020/876 a adus modificari Directivei (UE) 2011/16 in scopul amanarii unor termene de raportare a aranjamentelor transfrontaliere ca urmare a pandemiei de COVID-19.
Directiva a fost transpusa in legislatia nationala prin OUG nr. 107/2020.
Termenele pana la care intermediarii sau contribuabilii relevanti, dupa caz, au obligatia de a raporta catre ANAF informatiile cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportarii potrivit Directivei DAC6 au fost modificate astfel:
a) pana la data de 28 februarie 2021 - pentru raportarea informatiilor cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportarii, al caror prim pas in demersul de implementare a fost efectuat in perioada 25 iunie 2018 - 30 iunie 2020. Initial, termenul de raportare pentru aceste aranjamente transfrontaliere era 31 august 2020.
b) pana la data de 31 ianuarie 2021 - pentru raportarea informatiilor cu privire la aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportarii puse la dispozitie in vederea implementarii sau pregatite pentru implementare sau pentru care primul pas in demersul de implementare a fost efectuat in perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020.
c) pana la 31 ianuarie 2021 in cazul intermediarilor care au furnizat direct sau prin intermediul altor persoane ajutor, asistenta sau consiliere cu privire la proiectarea, comercializarea, organizarea punerea la dispozitie in vederea implementarii sau gestionarea implementarii unui aranjament transfrontalier raportabil, in perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020.
Aranjamentele transfrontaliere implementate inainte de 25 iunie 2018 nu fac obiectul raportarii.
Termenul pana la care intermediarii trebuie sa intocmeasca primul raport prin care transmit A.N.A.F. informatiile noi sau actualizate in legatura cu aranjamentele comercializabile este 30 aprilie 2021.
Obligatia de raportare
4.1 Intermediarii
In conformitate cu prevederile Directivei 2018/822/EU precum si a art. 291^4 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, obligatia de raportare revine persoanelor care au calitatea de intermediar in cadrul aranjamentelor transfrontaliere.
Pentru a fi considerat intermediar o persoana trebuie sa indeplineasca cel putin una din conditiile urmatoare:
a) Persona este rezidenta fiscal in Romania
b) Persoana are un sediu permanent pe teritoriu Romaniei prin intermediul caruia sunt furnizate serviciile in legatura cu un aranjament
c) Persoana sa fie constituita in Romania sau sa fie reglementata de legislatia nationala a Romaniei;
d) Persoana este inregistrata intr-o asociatie profesionala in legatura cu servicii de natura juridica, fiscala sau de consultanta din Romania.
Termenul de intermediar are intelesul definit la art. 286 lit. v) din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. Intermediar poate fi orice persoana fizica, juridica, asociatie profesionala sau orice alta entitate si poate fi membru al asociatiilor profesionale in domeniul fiscal sau contabil, avocat, contabil, furnizor de servicii financiare sau alta categorie de consultanti, fara a conditiona calitatea de intermediar de apartenenta la un grup profesional. Calitatea de intermediar presupune implicarea directa in planificarea unui aranjament transfrontalier.
Situational, obligatia de raportare revine unui individ (persoana fizica) sau unei persoane juridice in functie de calitatea prestatorului, respectiv daca persoana fizica a prestat in nume personal sau in calitate de reprezentant/angajat al persoanei juridice serviciile in legatura cu aranjamentul transfrontalier. Astfel, in cazul in care un salariat al unui consultant desfasoara activitati de proiectare, comercializare, organizare si asistenta in legatura cu implementare a unui aranjament transfrontalier, calitatea de intermediar este atribuita angajatorului (consultantul).
4.1.1 Categorii de intermediari
Categoriile de intermediari carora le revine obligatia raportarii aranjamentelor transfrontaliere raportabile in care sunt implicati sunt:
a) persoane care proiecteaza, comercializeaza, organizeaza, pun la dispozitie pentru implementare sau gestioneaza implementarea unui aranjament transfrontalier raportabil - in acest ghid vor fi denumiti „promotori”
b) persoane care stiu sau ar fi rezonabil de asteptat sa stie ca s-au angajat sa furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane ajutor, asistenta sau consiliere cu privire la proiectarea, comercializarea, organizarea, punerea la dispozitie in vederea implementarii unui aranjament transfrontalier care face obiectul raportarii - in acest ghid vor fi denumiti „furnizori de servicii”
4.1.2. Comercializare
Un aranjament transfrontalier raportabil este comercializat atunci cand este pus pe piata si oferit tertilor pentru a fi implementat.
4.1.3 Proiectarea
Termenul de proiectare are intelesul de planificare, proiectare si dezvoltarea unui aranjament pentru unul sau mai multi clienti (contribuabili relevanti).
4.1.4 Organizarea
Prin organizarea unui aranjament transfrontalier se intelege pregatirea si planificarea sistematica a unui aranjament pentru a fi disponibil implementarii intr-un scop specific.
4.1.5 Punerea la dispozitie
Un aranjament transfrontalier se considera ca este ”pus la dispozitie” daca intermediarul care consiliaza un client potential cu privire la implementarea unui aranjament ii furnizeaza acestuia informatia sau documentele (contractul) necesare pentru implementarea aranjamentului, sau daca acestea sunt accesibile clientului in mod individual. Nu este relevant daca contribuabilul relevant implementeaza efectiv aranjamentul transfrontalier, ci doar ca are posibilitatea de a implementa aranjamentul respectiv in baza informatiilor si documentelor primite.
Simpla prezentare a informatiilor cu caracter general in legatura cu un aranjament, spre exemplu prin publicarea pe internet a unor informatii care nu implica obligatii contractuale, prezentarea sau publicarea de prospecte si brosuri cu caracter publicitar, nu constituie ”punere la dispozitie”. Aceasta teza este aplicabila si exemplului in care, in cadrul unui interviu cu clientul (contribuabil relevant), intermediarul prezinta posibilele optiuni de aranjament, cu conditia ca informatiile furnizate cu aceasta ocazie sa nu permita implementarea unui aranjament transfrontalier.
4.1.6 Gestionarea implementarii
Termenul de gestionarea implementarii are intelesul de administrarea responsabila a activitatilor care vizeaza implementarea concreta a aranjamentului transfrontalier.
4.1.7. Promotorii
In categoria promotorilor sunt incluse persoanele care sunt implicate direct in proiectarea si consilierea clientilor in legatura cu schemele de planificare fiscala propuse spre implementare,precum avocati sau consultanti. Pot fi incluse in aceasta categorie societati care dezvolta si ofera consultanta in cadrul propriului grup scheme proiectate intern cu proprii specialisti.
O entitate care proiecteaza, comercializeaza, organizeaza, pune la dispozitie in vederea implementarii sau gestioneaza implementarea unui aranjament transfrontalier care face obiectul raportarii, se poate considera in mod rezonabil ca detine informatiile privind intregul aranjament, asupra modului de functionare si asupra efectelor sale. Nu exista astfel circumstante pe care promotorul le-ar putea invoca in sensul necunoasterii sau ca nu ar fi fost rezonabil de asteptat sa stie despre implicarea intr-un aranjament transfrontalier.
4.1.8. Furnizorii de servicii
Aceasta categorie de intermediari sunt orice persoana care, in mod obiectiv, pe baza informatiilor disponibile, a experientei si calificarii necesare pentru furnizarea de servicii in legatura cu un aranjament, stie sau se presupune in mod rezonabil ca stie de implicarea, directa sau prin intermediul unor terti, in furnizarea de ajutor, asistenta sau consiliere in legatura cu proiectarea, comercializarea, organizarea, punerea la dispozitie sau administrarea implementarii unui aranjament transfrontalier raportabil. In acest sens, este de asteptat ca furnizorii de servicii sa elaboreze norme interne de analiza a aranjamentelor transfrontaliere care sa permita, intr-o abordare rezonabila si obiectiva, determinarea obligatiei de raportare.
Sintagma „stie sau se presupune in mod rezonabil ca stie” are in vedere determinarea din punct de vedere obiectiv a faptelor si circumstantelor relevante, a informatiilor disponibile si a experientei si abilitatilor profesionale necesare pentru ca o persoana sa furnizeze servicii in legatura cu un aranjament transfrontalier raportabil. O persoana are stiinta despre un aranjament in situatia in care dispune cu usurinta de informatii atunci cand presteaza un anumit serviciu in legatura cu aranjamentul, cum ar fi de exemplu informatiile obtinute in cadrul activitatilor standard de verificare sau normelor de precautie (”due dilligence”) care fac obiectul regulilor privind protectia datelor cu caracter personal.
Asa cum deja am mentionat, o persoana in intelesul DAC6 poate fi o persoana fizica, persoana juridica sau o entitate fara personalitate juridica. Astfel, cunostintele dobandite si activitatile desfasurate de un intermediar le vor insuma pe cele ale angajatilor sau altor persoane fizice care presteaza o activitate in numele acestuia. Exista situatia in care, in cadrul unor societati mari, informatia este divizata si nesistematizata, fapt pentru care, in lipsa unor dovezi obiective, cu privire la intentia de fragmentare a informatiei, nu se poate afirma ca informatia detinuta in acest mod de societate este cunoscuta unei singure persoane, in scopul indeplinirii obligatiei de raportare.
Conform definitiei ”intermediarului”, nu se considera ”furnizor de servicii” o persoana care ajunge sa aiba ulterior cunostinta despre un aranjament. Cu titlu de exemplu mentionam cazul un auditor care examineaza documentele contabile ale unei societati si care identifica o tranzactie care se incadreaza in definitia de aranjament transfrontalier raportabil. In acest caz, auditorul nu poate fi considerat “intermediar” doar pentru ca a obtinut aceste informatii, atat timp cat nu exista alte elemente care sa il plaseze in categoria intermediarilor. Faptul ca auditorul a aflat despre aranjament dupa ce acesta a fost implementat, se considera ca auditorul nu se incadreaza in definitia de intermediar, respectiv nu a furnizat ajutor, asistenta sau consiliere cu privire la proiectarea, comercializarea, organizarea, punerea la dispozitie in vederea implementarii sau gestionarea implementarii unui aranjament transfrontalier care face obiectul raportarii.
In sensul celor expuse, pentru ca o persoana sa fie incadrata in definitia de intermediar in legatura cu un aranjament transfrontalier raportabil trebuie sa existe un anumit grad de implicare al acesteia in activitatea legata de proiectarea, comercializarea, organizarea, punerea la dispozitie in vederea implementarii sau gestionarea implementarii unui aranjament. In
consecinta, o persoana care presteaza activitati de rutina nu va fi catalogata drept intermediar.
Exemplul 1: un contabil care inregistreaza o factura in evidenta contabila
Exemplul 2: un consultant care completeaza o declaratie fiscala in numele clientului
Exemplul 3: o banca care executa un ordin de plata
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
