ntrebare:
Dacă cheltuielile ocazionate de acţionarea n judecată a unui client al băncii, n scopul recuperării mprumutului acordat, sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. Ne referim la cheltuieli de timbru, cheltuieli cu onorariile avocaţilor şi experţilor etc.
Răspuns:
n conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Titlul II, art. 19, profitul impozabil este definit ca fiind diferenţa dintre veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate n scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal. La suma obţinută se adaugă cheltuielile nedeductibile şi se scad veniturile neimpozabile.
Din formula de calcul a profitului impozabil rezultă că baza impozabilă a impozitului pe profit se determină pornind de la veniturile şi cheltuielile nregistrate de persoana juridică n contabilitate potrivit reglementărilor contabile date n baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, potrivit reglementărilor contabile veniturile sunt sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n nume propriu din activitatea curentă, ct şi cştigurile din orice alte surse. Veniturile sunt din exploatare, financiare şi extraordinare, n funcţie de activitatea desfăşurată de societate.
Contabilitate cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, n cheltuieli din exploatare, financiare şi extraordinare.
n vederea stabilirii bazei impozabile, potrivit reglementărilor Titlului II din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile se mpart n trei grupe:
- deductibile
- cu deductibilitate limitată

Manualul Contabilului Incepator - stick USB

PFA II IF Taxe Impozite Deduceri Contributii 2025

Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
- nedeductibile
Potrivit dispoziţiilor art. 21, cheltuieli deductibile sunt acele cheltuieli efectuate n scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative n vigoare. Cheltuielile efectuate n scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile nregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor.
n ceea ce priveşte deductibilitatea cheltuielilor ocazionate de acţionarea n judecată a unui client al unei bănci se pun două probleme:
- cheltuielile sunt efectuate de bancă,
- cheltuielile sunt efectuate de o societate care are n obiectul de activitate recuperarea sumelor pentru banca respectivă.
După cum se ştie peste 95% din creanţele vndute de bănci sunt credite de nevoi personale, pentru că asupra lor banca nu are nici o garanţie, aşa cum este n cazul celor ipotecare. Companiile de colectare a creanţelor achiziţionează creditele neperformante pentru realizarea unui profit, iar băncile şi curăţă n felul acesta bilanţul contabil.
n continuare, cel care nu a plătit este ţinut de obligaţia sa de către firma care i-a cumpărat datoria.
Cumpărarea creanţelor este in mod legal o parte a activităţii unui Cabinet de Avocatura.
In cele mai multe cazuri, societăţile comerciale care nu au legătură cu profesia de avocat şi care se intitulează ca fiind recuperatori de creanţe se bazează pe existenta n Codul CAEN a unor activităţi comerciale care se identifica cu acest obiect de activitate.
In general, in activitatea de colectare de creanţe există trei moduri de a acţiona:
- colectarea pe cale amiabila, care presupune contactarea debitorului prin telefon, fax, e-mail;
- colectarea pe teren, care presupune deplasarea la domiciliul debitorului;
- colectarea pe cale juridica, care presupune adresarea prin intermediul instanţelor judecătoreşti, a executorilor şi avocaţilor.
Soluţionarea prin acţiune n justiţie se face pe baza reglementărilor Ordonanţei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura de urgenţă pentru somaţia de plată, cu modificările şi completările ulterioare.
Procedura somaţiei de plată se desfăşoară, la cererea creditorului, n scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un nscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui nscris, nsuşit de părţi prin semnătură ori n alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii.
Suma ce reprezintă obligaţia mai sus prevăzută, precum şi dobnzile, majorările sau penalităţile datorate potrivit legii se actualizează n raport cu rata inflaţiei aplicabilă la data plăţii efective.
Acest act normativ derogă de la dreptul comun n ceea ce priveşte litigiile comerciale ce au la baza neachitarea obligaţiilor asumate prin contract sau comenzi, şi are termene mai scurte dect procedura obişnuită. Aceasta soluţie se impune n cazul n care nu se reuşeşte recuperarea pe cale amiabila a debitelor.
In cazul acesta trebuie achitate taxe de timbru şi timbru judiciar, onorariul şi/sau taxele percepute de executorul judecătoresc, taxele poştale şi orice alte taxe ce sunt necesare recuperării debitului.
Aceste taxe sunt suportate de firma care a acţionat n judecată debitorul.
n cazul soluţionării prin justiţie, de către societatea bancară, toate taxele aferente recuperării debitelor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil dacă există documente din care să rezulte sumele achitate.
n situaţia n care se apelează la firme specializate n acest domeniu, se ncheie un contract care prevede şi comisionul perceput pentru sumele recuperate.
Şi n acest caz sumele reprezentnd comisionul sunt cheltuieli deductibile pentru bancă şi venituri impozabile pentru societatea recuperatoare.
La nivelul societăţii specializate, cheltuielile efectuate cu recuperarea creanţelor, conform contractului ncheiat cu banca creditoare, sunt cheltuieli efectuate n scopul realizării de venituri impozabile, respectiv a veniturilor din comision.