Chiar daca preferam sa ne concentram atentia asupra vestilor mai bune care anunta scaderi de preturi sau reduceri de taxe si eliminarea unor impozite, e mult mai sanatos sa verificam, de fiecare data, ce efect au astfel de schimbari pe termen lung.
Si oricat de incarcate de rezultate extraordinare ar parea astfel de masuri (adeseori introduse in legislatia autohtona sub titulatura "urgente"), e nevoie de o abordare mult mai obiectiva, detasata de infuzarea emotionala prin care trec odata ajunse pe micul ecran.
Sa luam astfel, ca exemplu, niste analize concrete furnizate de Cursdeguvernare.ro care atrage atentia ca daca vorbim de indicatorul brut, "un fel de PIB la nivelul capitalului uman", stam cam la coada Europei (pozitie confortabila de care nu am reusit sa ne desprindem nici in ultimii 25 de ani, si daca ne doare, atunci nu ne doare suficient).
"PIB-ul uman", asa cum este denumit de Cursdeguvernare.ro influenteaza automat si PIB-ul potential, a carui definitie e amintita de aceeasi sursa: "nivelul de crestere economica sustenabila, in conditii de pastrare a echilibrelor macroeconomice, pentru a nu inregistra perioade de avant urmate de valuri de scadere a valorii adaugate brute.
Din 28 de state membre ale Uniunii Europene, populatia a scazut anul trecut in 13 dintre acestea (de asteptat, Romania se afla prin acestea din urma). Ceea ce trage un semnal de alarma e faptul ca, potrivit datelor citate de aceeasi sursa, Romania "a inregistrat cel mai mare declin demografic natural dupa Germania si Italia, state cu o populație mult mai mare si care au compensat relativ usor aceasta pierdere de material uman prin fluxul ridicat de imigranti".
Ca termen de comparatie, Franta "prin nivelul de asistenta sanitara si facilitatile pentru familiile cu copii, a reusit un impresionant spor natural de aproape un sfert de milion de locuitori", iar Germania a marcat un plus de 0,57% si Suedia unul de 0,68%.
O alta trasatura care demonstreaza ca avem nevoie de politici sociale mult mai eficiente e reprezentata de faptul ca varsta medie a populatiei a crescut ingrijorator de mult intre 1994 si 2004, efectele de imbatranire a populatiei fiind, asadar, mult mai vizibile si rapide fata de tari cu o economie stabila si in crestere:
"Mai ingrijorator pentru Romania, in ultimii 20 de ani, intre 1994 si 2014, varsta medie a populației a crescut in Romania cu sapte ani, de la 33,8 ani la 40,8 ani, ceea ce ne plaseaza pe locul patru in materie ( dupa Lituania - crestere cu 8,9 ani, Germania si Portugalia - 7,6 ani) si peste media de crestere de 6 ani inregistrata la nivelul UE si foarte departe de performerele Suedia ( cu o crestere a varstei medii de doar 2,5 ani, prin care aproape a anulat ecartul de aproape cinci ani care ne despartea) si Marea Britanie (3,7 ani, pana la 39,9 ani, adica sub media noastra actuala)", potrivit Cursdeguvernare.ro.
Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor
Registrul de Evidenta Fiscala PFA
Toate aceste exemple sunt menite sa ne faca sa intelegem sau sa ne reamintim ca daca unele legaturi sunt scoase din ecuatie cand sunt prezentate noi masuri, asta nu inseamna ca efectele si relatiile complexe de la baza acestora nu exista. Si poate ca tot astfel de analize si concluzii ne vor face sa rostim mult mai des nu doar "Quo vadis, Romania?", ci si ce e de facut pentru a remedia o situatie care nu ne ajuta deloc.
