Aport in natura la capitalul altei societati: Aport cu parti sociale vs. aport cu bunuri

Ce trebuie sa stiti despre aportul in natura

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce trebuie sa stiti despre aportul in natura

Aportul in natura nu este doar o alternativa la lichiditati, ci si o oportunitate de a integra in cadrul unei afaceri resurse valoroase, contribuind la cresterea patrimoniului societatii si, implicit, la sustinerea activitatii sale economice.

Totodata, aceasta practica implica o serie de aspecte juridice, fiscale si contabile ce trebuie tratate cu rigoare, pentru a asigura un cadru transparent si echitabil intre asociati.

Perioada dificila traversata de economia nationala, si nu numai, ar putea determina multe entitati economice sa apeleze la diverse cai de a procura noi resurse financiare sau sa se reorganizeze pentru a putea supravietui.

Dintre aceste cai, mai recomandata decat apelarea la credite bancare sau la alte forme de imprumuturi, din cauza costurilor ridicate pe care aceste modalitati de finantare le presupun, este atragerea resurselor de finantare prin cresteri de capital, fie prin emisiunea de noi actiuni/parti sociale, fie prin aporturi in natura de bunuri in contul capitalului subscris.

La societatile care au in derulare imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, in anumite conditii specifice, lipsa lichiditatilor pentru rambursarea imprumutului ar putea fi surmontata prin conversia obligatiunilor in actiuni, cu acordul creditorilor.

Daca nu pot fi aplicate alte masuri de redresare, entitatile pot sa se reorganizeze prin fuziune sau divizare.

I. Aport in natura cu parti sociale – implicatii fiscale

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: I. Aport in natura cu parti sociale – implicatii fiscale

Impozitul pe venit

Presupunem ca un asociat unic, persoana fizica, aduce ca aport intr-o noua societate nerezidenta, cu sediul in UE si afiliata (B), partile sociale detinute la fosta societate (A). In urma aportului de capital, societatea nerezidenta B va detine societatea A, in timp ce asociatul, persoana fizica, va detine titluri de participare la societatea B.

Potrivit art. 93 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal:

„Nu genereaza venituri impozabile, sub aspectul impozitului pe venit, urmatoarele:

m) aportul in natura reprezentand actiuni emise de societati/parti sociale, in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”

In concluzie, nu se datoreaza impozit pe venit in cazul aportului in natura la capitalul social al companiei nerezidente cu parti sociale detinute de persoana fizica la societatea A.

Potrivit art. 7 pct. 26 din Codul fiscal, cu privire la persoanele afiliate, o persoana este afiliata daca relatia ei cu o alta persoana este definita de cel putin unul dintre urmatoarele cazuri:

a) o persoana fizica este afiliata cu o alta persoana fizica daca acestea sunt sot/sotie sau rude pana la gradul al III-lea inclusiv;

b) o persoana fizica este afiliata cu o persoana juridica daca persoana fizica detine, direct sau indirect, inclusiv prin detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale unei persoane juridice ori daca controleaza in mod efectiv persoana juridica;

c) o persoana juridica este afiliata cu o alta persoana juridica daca cel putin una dintre acestea detine, direct sau indirect, inclusiv prin detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori daca o controleaza in mod efectiv;

d) o persoana juridica este afiliata cu o alta persoana juridica daca o persoana detine, direct sau indirect, inclusiv prin detinerile persoanelor sale afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua, ori daca le controleaza in mod efectiv.

Conform art. 11 alin. (4) din Codul fiscal:

„Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului valorii de piata. In cadrul unei tranzactii sau al unui grup de tranzactii intre persoane afiliate, organele fiscale pot ajusta, in cazul in care principiul valorii de piata nu este respectat, sau pot estima, in cazul in care contribuabilul nu pune la dispozitia organului fiscal competent datele necesare pentru a stabili daca preturile de transfer practicate in situatia analizata respecta principiul valorii de piata, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal al oricareia dintre partile afiliate, pe baza nivelului tendintei centrale a pietei. Procedura de ajustare/estimare si modalitatea de stabilire a nivelului tendintei centrale a pietei, precum si situatiile in care autoritatea fiscala poate considera ca un contribuabil nu a furnizat datele necesare stabilirii respectarii principiului pentru tranzactiile analizate se stabilesc potrivit Codului de procedura fiscala.”

Fiscalitate 2026 Noutati si aplicatii practice

Vezi AICI detalii

Operare SAGA Exemple practice si recomandari

Vezi AICI detalii

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

In concluzie, fiind efectuate intre parti afiliate, tranzactiile reprezentand aport la capitalul social nu pot avea loc la valoarea nominala a partilor sociale, ci la valoarea de piata.

Astfel, persoana fizica care cedeaza partile sociale trebuie sa se asigure, in raport cu organele fiscale, ca respecta principiul valorii de piata in cadrul tranzactiei respective (cesiunea de parti sociale intre persoane afiliate), ceea ce necesita intocmirea unui raport de evaluare de catre un evaluator autorizat ANEVAR.

Regimul dividendelor primite de societatea nerezidenta (B) ca urmare a partilor sociale detinute la societatea A

Cadrul legal: art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal – Scutiri de la impozitul prevazut in prezentul capitol:

(1) Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti urmatoarele venituri:

c) dividendele platite de un rezident unei persoane juridice rezidente intr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori unui sediu permanent al unei persoane juridice straine dintr-un stat membru al Uniunii Europene, situat intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, daca:

1. Persoana juridica straina beneficiara a dividendelor indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

(i) este rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene si are una dintre formele de organizare prevazute in anexa nr. 1 la titlul II sau la art. 43 alin. (4) lit. a) pct. (ii);

(ii) este considerata a fi rezidenta a statului membru al Uniunii Europene, in conformitate cu legislatia fiscala a statului respectiv si, in temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se considera ca fiind rezidenta, in scopul impunerii, in afara Uniunii Europene;

(iii) plateste, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, unul dintre impozitele prevazute in anexa nr. 2 la titlul II sau un alt impozit care substituie unul dintre aceste impozite;

(iv) detine minimum 10% din capitalul social al rezidentului, pe o perioada neintrerupta de cel putin un an, care se incheie la data platii dividendului.

2. Beneficiarul dividendelor este un sediu permanent al unei persoane juridice rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene, situat intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, iar persoana juridica straina pentru care sediul permanent isi desfasoara activitatea trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile prevazute la pct. 1 subpct. (i)-(iv), iar profiturile inregistrate de sediul permanent trebuie sa fie impozabile in statul membru in care acesta este stabilit, in baza unei conventii pentru evitarea dublei impuneri sau in baza legislatiei interne a acelui stat membru.

3. Rezidentul care plateste dividendul indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

(i) plateste impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, sau un alt impozit care substituie impozitul pe profit, in conformitate cu legislatia nationala.

(ii) are una dintre formele de organizare prevazute la art. 43 alin. (4) lit. b) pct. sau in anexa nr. 1 la titlul II si, in temeiul unei conventii privind evitarea dublei impuneri incheiate cu un stat tert, nu se considera ca fiind rezident, in scopul impunerii, in afara Uniunii Europene;

c¹) dividendele platite de un rezident roman unei persoane juridice rezidente intr-un stat membru al Spatiului Economic European, altul decat statele membre ale Uniunii Europene – respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei – daca persoana juridica straina beneficiara a dividendelor indeplineste conditiile prevazute la art. 43, referitoare la rezidentul roman care primeste dividendele.

Concluzie: Daca sunt indeplinite conditiile de mai sus, dupa o perioada neintrerupta de un an de detinere a partilor sociale, se poate aplica scutirea de impozit pe veniturile obtinute de nerezidenti sub forma de dividende.

Tratamentul fiscal al taxei pe valoarea adaugata in cazul aportului in natura la capitalul societatii nerezidente

Aportul in natura la capitalul social nu intra in sfera de aplicare a TVA, avand in vedere ca nu reprezinta o operatiune impozabila (livrare de bunuri sau prestare de servicii), astfel cum se precizeaza la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal.

In concluzie, nu se datoreaza TVA in cazul operatiunii de aport cu parti sociale la capitalul social al altei societati.

Aspecte care trebuie retinute

Potrivit art. 11 alin. (1) din Codul fiscal:

(1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contributii sociale obligatorii, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic, ajustand efectele fiscale ale acesteia, sau pot reincadra forma unei tranzactii/activitati pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei/activitatii.

Organul fiscal este obligat sa motiveze in fapt decizia de impunere emisa ca urmare a neluarii in considerare a unei tranzactii sau, dupa caz, ca urmare a reincadrarii formei unei tranzactii, prin indicarea elementelor relevante in legatura cu scopul si continutul tranzactiei ce face obiectul neluarii in considerare/reincadrarii, precum si a tuturor mijloacelor de proba avute in vedere pentru aceasta.

Norme metodologice (pct. 4)

In sensul prevederilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, prin tranzactie fara scop economic se intelege orice tranzactie/activitate care nu este destinata sa produca avantaje economice, beneficii sau profituri si care determina, in mod artificial ori conjunctural, o situatie fiscala mai favorabila.

In situatia reincadrarii formei unei tranzactii/activitati pentru ajustarea efectelor fiscale, se aplica regulile de determinare specifice impozitelor, taxelor si contributiilor sociale obligatorii reglementate de Codul fiscal.

Prin urmare, ANAF poate reincadra fiscal operatiunea de aport cu parti sociale la capitalul altei societati drept cesiune de parti sociale, numai daca demonstreaza ca aceasta tranzactie este destinata sa produca o situatie fiscala mai favorabila, adica nu are un scop economic, ci exclusiv unul de natura fiscala.

Mai jos sunt exemplificate cateva situatii in care organul fiscal poate reconsidera aceasta tranzactie drept cesiune de parti sociale:

• aport de parti sociale la capitalul social al unei firme nou-infiintate, detinuta sau controlata de aceleasi persoane, urmat imediat de revanzarea partilor sociale in conditii fiscale mai avantajoase;
• aport de parti sociale la un pret diferit de valoarea justa (valoarea de piata);
• daca, in cazul cesiunii de parti sociale, ar rezulta obligatii fiscale catre bugetul de stat (impozit pe venit), iar aportul in natura este, in mod clar (demonstrat de organul fiscal), efectuat artificial in scopul evitarii acestor plati de impozite.

In astfel de cazuri de reconsiderare a tranzactiei, ANAF poate stabili sume suplimentare reprezentand impozit pe venit, la care se adauga dobanzi si penalitati de nedeclarare/declarare eronata.

Analiza impactului fiscal al cesiunii de parti sociale (in ipoteza reincadrarii tranzactiei de catre ANAF)

Impozitul pe venit

Potrivit art. 94 alin. (1) din Codul fiscal, castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare reprezinta diferenta pozitiva/negativa realizata intre valoarea de instrainare/pretul de vanzare si valoarea lor fiscala, dupa caz, pe tipuri de titluri de valoare, care include costurile aferente tranzactiei si costurile legate de transferul de proprietate aferente imprumutului de valori mobiliare, dovedite cu documente justificative.

Conform art. 94 alin. (10) lit. b) din Codul fiscal, determinarea castigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele decat instrumentele financiare derivate, se efectueaza la data efectuarii platii pretului tranzactiei, pe baza documentelor justificative, de catre beneficiarul de venit.

Conform art. 96 din Codul fiscal, castigul net anual/pierderea neta anuala se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la inceputul anului, din transferul titlurilor de valoare si din orice alte operatiuni cu instrumente financiare.

La determinarea castigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate in calcul si costurile aferente tranzactiilor care nu pot fi alocate direct fiecarei tranzactii.

Castigul net anual/pierderea neta anuala se determina de catre contribuabil, pe baza Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice (D212).

Ca urmare a celor prezentate mai sus, rezulta doua variante:

• Partile sociale sunt cedate la valoarea nominala. In aceasta situatie nu se realizeaza un castig din transferul partilor sociale si, prin urmare, nu rezulta impozite si contributii de plata la bugetul de stat;
• Partile sociale sunt cedate la o valoare mai mare decat valoarea nominala, astfel ca diferenta dintre pretul de vanzare si valoarea nominala reprezinta castig din transferul partilor sociale, care se supune impozitarii prin prisma impozitului pe venit.

Conform art. 123 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul datorat se stabileste de contribuabili in declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice pentru veniturile realizate in anul fiscal anterior, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil (castigului din transferul partilor sociale).

Tratamentul fiscal al taxei pe valoarea adaugata in cazul cesiunii de parti sociale

Cadrul legal: art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 5 din Codul fiscal:

(2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:

a) prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara:

5. tranzactii, inclusiv negocierea, dar exceptand administrarea sau pastrarea in siguranta, cu actiuni, parti sociale in societati comerciale sau asociatii, obligatiuni garantate si alte instrumente financiare, cu exceptia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor.

Asadar, din punctul de vedere al TVA, operatiunile de cesionare a partilor sociale sunt scutite de TVA.

II. Aport in natura cu bunuri la capitalul altei societati

Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: II. Aport in natura cu bunuri la capitalul altei societati

Inainte de majorarea capitalului social, trebuie luata in considerare structura acestuia, in cazul in care sunt implicati mai multi asociati, si, de asemenea, modul in care aceasta va fi influentata dupa majorare.

Mai mult, va trebui sa se stabileasca forma de aport in natura: aport cu transferul dreptului de proprietate sau prin transmiterea dreptului de folosinta.

In ambele cazuri, bunurile aduse ca aport in natura vor trebui reevaluate de un evaluator autorizat. Este important de mentionat faptul ca valoarea cu care se va majora capitalul social va fi cea inscrisa in raportul de evaluare.

Conform reglementarilor contabile, reevaluarea realizata pentru a stabili valoarea de aport la capitalul social nu trebuie inregistrata in contabilitate, cu exceptia cazului in care aceasta reevaluare se realizeaza la finalul anului financiar.

Presupunem cazul unei societati A care detine 100% din actiunile societatii B. Societatea A are in patrimoniu un imobil si terenul aferent acestuia. Societatea A doreste sa mareasca capitalul social al societatii B prin aport in natura, respectiv bunul imobil si terenul aferent.

Se pune problema daca se poate efectua acest aport si, daca da, care ar fi implicatiile fiscale din punctul de vedere al TVA si impozitului pe profit. Cladirea va fi folosita in continuare de societatea A, cu destinatia depozit si birouri.

Majorarea capitalului social se poate face prin aport in bani, in natura sau prin convertirea unor datorii. Aportul in natura poate fi format din bunuri mobile corporale (masini, utilaje, materiale etc.), bunuri imobile (cladiri, terenuri, instalatii) sau active necorporale (creante, fond de comert etc.). In cazul majorarii capitalului social prin aport in natura, acesta trebuie supus unei reevaluari efectuate de un evaluator autorizat.

Conform reglementarilor contabile, reevaluarea realizata pentru a stabili valoarea de aport la capitalul social nu trebuie inregistrata in contabilitate, cu exceptia cazului in care aceasta reevaluare se efectueaza la finalul exercitiului financiar.

O.M.F.P. nr. 1.802/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede:

− Prin derogare de la evaluarea pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie, entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu, conform pct. 99 alin. (1) din O.M.F.P. nr. 1.802/2014;
− Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati, potrivit legii, conform pct. 102 din O.M.F.P. nr. 1.802/2014.

Inregistrari contabile la societatea A

In contabilitatea societatii A, dupa aportarea terenului si cladirii la societatea B, se efectueaza urmatoarea inregistrare contabila:

              261 =          %
„Actiuni detinute    2111 „Terenuri”
la entitatile afiliate” 2112 „Amenajari de terenuri”

Cesiunea de parti sociale se realizeaza in baza reglementarilor prevazute la art. 202–203 din Legea societatilor nr. 31/1990:

Art. 202

(1) Partile sociale pot fi transmise intre asociati.

(2) Daca actul constitutiv nu prevede altfel, transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.

Art. 203

(1) Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati al societatii.

(2) Transmiterea are efect fata de terti numai din momentul inscrierii ei in registrul comertului.

Contractul de cesiune stabileste drepturile si obligatiile partilor, pretul cesiunii si, in anumite situatii, destinatia dividendelor. Daca in contractul de cesiune nu este mentionata o alta data pentru transmiterea partilor sociale, acestea vor fi considerate transmise la momentul inscrierii cesiunii in registrul comertului.

Inregistrari contabile la societatea B

Majorarea capitalului social se stabileste in cadrul Adunarii Generale a Asociatilor societatii B.

Inregistrarea varsarii capitalului social prin predarea bunurilor si inregistrarea dreptului de proprietate asupra lor pe numele societatii, al carei capital a fost majorat cu bunurile respective:

               456 = 1011  cu valoarea de aport
„Decontari cu actionarii/asociatii „Capital subscris nevarsat”
privind capitalul”

 %     456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”
2111 „Terenuri”
2112 „Amenajari de terenuri”

  456 = 1011
„Decontari cu actionarii/asociatii  „Capital subscris nevarsat”
privind capitalul”

1011  = 1012
„Capital subscris nevarsat” „Capital subscris varsat”

Terenul si imobilul aduse ca aport in natura se recunosc in contabilitate la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii (pct. 75 din O.M.F.P. nr. 1.802/2014).

Astfel, daca s-a convenit transmiterea dreptului de proprietate, pentru bunul intrat in patrimoniul societatii, asociatul nu mai are vreun drept asupra acestuia; societatea B poate dispune de bun dupa cum doreste (vanzare, casare).

De asemenea, societatea A va detine tot atatea drepturi de participare in societatea B corespunzator aportului initial, corespunzator bunurilor aduse ca aport.

Aspecte privind TVA

Aportul in natura pentru majorarea capitalului social poate avea doua abordari din perspectiva TVA:

1. Sa fie considerat transfer de active (partial sau total) si astfel sa nu fie considerat livrare de bunuri taxabila;

2. Sa nu fie considerat transfer de active conform definitiei TVA si astfel sa fie o operatiune taxabila din perspectiva TVA.

Transferul de active este un transfer universal de bunuri, acestea nefiind tratate individual, ci ca un tot unitar. Asadar, bunurile transferate trebuie sa constituie o structura independenta, capabila sa efectueze activitati economice separate.

Pentru ca tranzactia sa se califice ca transfer de active din perspectiva TVA, primitorul bunurilor trebuie sa fie persoana impozabila, indiferent daca este sau nu inregistrata in scopuri de TVA.

De asemenea, beneficiarul acestor active va trebui sa faca dovada ca intentioneaza sa continue activitatea economica cu bunurile care i-au fost transferate si sa nu lichideze imediat activitatea transferata.

Trebuie tinut cont de faptul ca simplul transfer al unor active nu garanteaza posibilitatea continuarii unei activitati economice in orice situatie. In cazul in care tranzactia nu va fi catalogata ca transfer de active din perspectiva TVA, operatiunea va fi taxabila si, drept urmare, firma cedenta va fi obligata la colectarea si plata TVA (fie de la beneficiarul activelor, fie pe propriul cost).

Din punctul de vedere al impozitului pe profit, deoarece sunt emise parti sociale de catre beneficiar catre cedent, in schimbul activelor aduse ca aport, tranzactia este neimpozabila la cedent, conform art. 32 alin. (1) lit. d) si alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Majorarea capitalului social prin aporturi in natura presupune depunerea urmatoarelor documente:

• Cererea de inregistrare (original);
• Actul modificator al actului constitutiv, incheiat in forma prevazuta de lege (original), cu precizarea numarului de actiuni/parti sociale alocate in schimbul aportului in natura;
• Raportul de evaluare intocmit de expertul desemnat de registratorul registrului comertului, pentru care s-a efectuat publicitatea, in conditiile legii, in original, dupa caz;
• Actul constitutiv actualizat;
• Dovada efectuarii varsamintelor.

Daca este cazul:

• Actele de identitate in cazul noilor asociati/actionari persoane fizice (in copie certificata de catre parte);
• Actele de inregistrare in cazul noilor asociati/actionari persoane juridice;
• Declaratia pe propria raspundere a persoanei fizice, cetatean strain, in nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice straine, care nu este inregistrata fiscal in Romania (original);
• Dovada autorizatiilor sau avizelor eliberate de autoritatile competente cu privire la limita capitalului social/modificarea capitalului prevazut, ca o conditie prealabila inregistrarii in registrul comertului, cand emiterea unor astfel de autorizatii sau avize este prevazuta de lege (original sau in copie certificata de parte);
• Informatiile din cazierul fiscal al persoanelor fizice care au obligatia prezentarii certificatului de cazier fiscal (obtinute de catre ORCT, din oficiu, de la ANAF), in original;
• Dovada privind imputernicirea persoanei desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original);
• Dovada privind plata tarifului legal de publicitate si, dupa caz, a tarifului postal, in original sau in copie certificata de parte: Tariful de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a/Partea a VII-a;
• Daca este cazul, declaratie privind beneficiarul real al persoanei juridice.

Vanzarea imobilului adus ca aport la capitalul social afecteaza capitalul social?

In situatia in care se vinde un bun imobil care a constituit aport in natura la capitalul social al unui SRL, vanzarea bunului nu implica modificarea capitalului social si actualizarea informatiilor in registrul comertului.

Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare.

La art. 207 din Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, sunt prevazute situatiile in care capitalul social al unei societati poate fi redus, printre acestea nefigurand situatia in care bunul adus ca aport la capitalul social iese din patrimoniul societatii prin diferite cai (vanzare, casare etc.).

Ca atare, din punct de vedere juridic, scoaterea din evidenta a unui bun care a intrat in patrimoniul societatii ca aport la capitalul social nu obliga actionarii/asociatii/asociatul unic la modificarea capitalului social in sensul reducerii acestuia.

Conform pct. 412 alin. (5) din Reglementarile contabile aprobate prin O.M.F.P. nr. 1.802/2014, scoaterea din evidenta a unui bun care a constituit aport la capitalul social nu modifica capitalul social, cu exceptia situatiilor prevazute de legislatia in vigoare (de exemplu, in cazul retragerii sau excluderii unui asociat).

In concluzie, imobilul care a fost adus in societate sub forma de aport in natura poate fi vandut fara ca acest tip de operatiune sa afecteze capitalul social. Pretul de vanzare va fi stabilit prin negociere.
 

Articolul a fost preluat din platforma digitala DomeniulContabil.ro, o adevarata enciclopedie contabila, dedicata profesionistilor care au nevoie de claritate, corectitudine si rapiditate in decizii. Gasesti aici atat informatii complete si permanent actualizate despre orice subiect fiscal-contabil, cat si servicii prompte de consultanta, care iti ofera posibilitatea de a discuta telefonic in detaliu spetele tale cu specialisti de top si de a primi pe loc raspunsurile optime, excelent argumentate cu temeiuri legale. Click aici >>