Societatea nu aplica Standardele Internationale de Raportare. Ce metoda de reevaluare va folosi?

In cazul unei societati care nu aplica Standardele international de raportare, ce metoda de reevaluare trebuie sa foloseasca?

Reevaluarea imobilizarilor reprezinta operatia economica in urma careia valoarea contabila a imobilizarilor este corelata cu valoarea actuala a acestora, asigurandu-se, astfel, inscrierea de date pertinente in situatiile financiare anuale, iar prin aceasta o informare cat mai fidela a utilizatorilor de informatii contabile.

Cu ocazia reevaluarii se realizeaza comparatia intre valoarea justa si valoarea contabila de la data bilantului a activului imobilizat in cauza:
- Valoarea justa este valoarea actuala, determinata pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu. Valoarea justa a imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata.
- Valoarea contabila a unui activ reprezinta valoarea de intrare (sau dupa caz, valoarea contabila bruta stabilita in urma ultimei reevaluari) diminuata cu amortizarea si ajustarile pentru depreciere aferente activului respectiv.

Metode de reevaluare in functie de tratamentul amortizarii cumulate
Metoda valorii brute - presupune recalcularea amortizarii cumulate proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata (valoarea justa). Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;

Metoda valorii nete - presupune eliminarea amortizarii cumulate din valoarea contabila bruta a activului si recalcularea valorii contabile (nete) la valoarea reevaluata a activului (valoarea justa). Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.

Tratamentul contabil al rezultatului reevaluarii
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila, atunci aceasta se trateaza astfel:
- ca o crestere a rezervei din reevaluare (cont 105 “Rezerve din reevaluare”) daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ;
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita

Vezi AICI detalii

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

Cheltuieli deductibile si nedeductibile

Vezi AICI detalii

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile, aceasta se trateaza astfel:
- ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare);
- ca o scadere a rezervei din reevaluare cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Flavius Jakubowicz