Ministerul de Finante a publicat proiectul de lege privind masurile fiscale destinate asigurarii sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung. Acesta vizeaza modificari semnificative in mai multe sectoare, inclusiv in cele in care in prezent se beneficiaza de facilitati fiscale, cum ar fi IT, constructii si agricultura. Important de precizat este ca o parte dintre aceste modificari fiscale se vor aplica de la 1 octombrie 2023 (cresterea salariului minim la 3300 de lei brut si eliminarea facilitatilor fiscale in constructii, agricultura si IT), in timp ce altele vor intra in vigoare de la 1 ianuarie 2024. Asadar, ce schimbari propune Guvernul in acest proiect?
Forma finala a Proiectului cu masuri fiscale
--> Companiile cu o cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plati un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri.
Se renunta la „ajustorul fiscal”, care se inlocuieste cu „impozitul minim pe cifra de afaceri”.
"Contribuabilii, altii decat cei prevazuti la art. 15, care inregistreaza in anul precedent o cifra de afaceri de peste 50.000.000 euro, si care in anul de calcul determina un impozit pe profit, cumulat de la inceputul anului fiscal/anului fiscal modificat pana la sfarsitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decat impozitul minim pe cifra de afaceri stabilit potrivit prevederilor alin. (3), sunt obligati la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro a cifrei de afaceri este cel valabil la inchiderea exercitiului financiar in care s-au inregistrat veniturile. In sensul prezentului alineat, cifra de afaceri reprezinta diferenta dintre veniturile totale (VT)
si veniturile care se scad din veniturile totale (Vs), astfel cum sunt definite la alin.(3).
In situatia in care rezultatul fiscal cumulat la sfarsitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscala sau profit impozabil, inainte de recuperarea pierderii fiscale din anii precedenti, potrivit art. 31, contribuabilul determina impozitul minim pe cifra de afaceri potrivit alin. (3);
Impozitul minim pe cifra de afaceri se determina astfel:
IMCA = 1% x (VT – Vs – I - A), unde indicatorii au urmatoarea semnificatie:
IMCA = impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la inceputul anului fiscal/anului fiscal modificat pana la sfarsitul trimestrului/anului de calcul.
Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
VT = venituri totale, determinate cumulat de la inceputul anului fiscal/anului
fiscal modificat pana la sfarsitul trimestrului/anului de calcul, dupa caz;
Vs = venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la inceputul anului fiscal/anului fiscal modificat pana la sfarsitul trimestrului/anului de calcul, dupa caz, reprezentand:
(i) veniturile neimpozabile prevazute la art. 23 si 24;
(ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
(iii) veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
(iv) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale, care nu sunt cuprinse in indicatorul I;
(v) veniturile din subventii;
(vi) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
I = valoarea achizitiei/productiei de active efectuata in trimestru/anul de calcul, incepand cu anul fiscal 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care incepe in anul 2024; in cazul in care activele se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi, valoarea luata in calcul pentru determinarea acestui indicator este cea inregistrata in evidenta contabila aferenta trimestrului/anului de calcul, dupa caz;
A = amortizarea contabila a activelor achizitionate/produse inainte de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care incepe in anul 2024.
(4) In aplicarea prevederilor alin. (3), in cazul in care din aplicarea formulei de calcul pentru determinarea impozitului minim pe cifra de afaceri rezulta o valoare negativa, impozitul minim este zero.
--> Si bancile vor plati un impozit de 1% pe cifra de afaceri.
(1) Institutiile de credit - persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit - persoane juridice straine datoreaza suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat
prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.
(2) Pentru aplicarea alin. (1), cifra de afaceri cuprinde:
a) venituri din dobanzi;
b) venituri din dividende;
c) venituri din taxe si comisioane;
d) castiguri (pierderi) din derecunoasterea activelor si datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere, net;
e) castiguri sau pierderi aferente activelor si datoriilor financiare detinute in vederea tranzactionarii, net;
f) castiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate
tranzactionarii, evaluate obligatoriu la valoarea justa prin profit sau pierdere, net;
g) castiguri sau pierderi aferente activelor si datoriilor financiare desemnate ca
fiind evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere, net;
h) castiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;
i) diferente de curs de schimb (castig sau pierdere), net;
j) castiguri sau pierderi din derecunoasterea activelor nefinanciare, net;
k) alte venituri din exploatare.
Impozitul pe cifra de afaceri se calculeaza, declara si plateste trimestrial, astfel:
a) pentru trimestrele I - III, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza plata;
b) pentru trimestrul IV, pana la data de 25 martie inclusiv a anului urmator.
(4) Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri reprezinta cheltuiala nedeductibila.
(5) Impozitul pe cifra de afaceri se calculeaza cumulat de la inceputul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determina ca diferenta intre impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la inceputul anului fiscal si impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioara celei de calcul.
--> Cotele de impozitare pe veniturile microintreprinderilor
Cotele de impozitare pe veniturile microintreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microintreprinderile care realizeaza venituri care nu depasesc 60.000 euro inclusiv si care nu desfasoara activitatile prevazute la lit. b) pct. 2;
b) 3%, pentru microintreprinderile care:
1. realizeaza venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfasoara activitati, principale sau secundare, corespunzatoare codurilor CAEN: 5821 - Activitati de editare a jocurilor de calculator, 5829 - Activitati de editare a altor produse software, 6201 - Activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat client), 6209 - Alte activitati de servicii privind tehnologia informatiei, 5510 - Hoteluri si alte facilitati de cazare similare, 5520 - Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentatie n.c.a., 5630 - Baruri si alte activitati de servire a bauturilor, 6910 – Activitati juridice – numai pentru societatile profesionale cu personalitate juridica, constituite de avocati potrivit legii, 8621 – Activitati de asistenta medicala generala, 8622 - Activitati de asistenta medicala specializata, 8623 - Activitati de asistenta stomatologica, 8690 - Alte activitati referitoare la sanatatea umana.”
In cazul in care, in cursul anului fiscal, veniturile realizate de o microintreprindere, depasesc nivelul de 60.000 euro, sau microintreprinderea incepe sa desfasoare activitatile prevazute la alin. (1) lit. b) pct. 2, incepand cu trimestrul in care se inregistreaza astfel de situatii, este aplicabila cota de impozitare prevazuta la alin. (1) lit. b).
In situatia in care, in cursul anului fiscal, o microintreprindere nu mai desfasoara activitatile prevazute la alin. (1) lit. b) pct. 2 si veniturile nu depasesc nivelul de 60.000 euro, incepand cu trimestrul in care se inregistreaza astfel de situatii, este aplicabila cota de impozitare prevazuta la alin. (1) lit. a).
In situatia in care persoanele juridice romane care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN prevazute la alin. (1) lit. b) pct. 2 obtin venituri si din alte activitati in afara celor corespunzatoare acestor coduri CAEN, cota de impozitare de 3% se aplica si pentru veniturile din aceste alte activitati.”
--> Scutirea de impozit in IT, constructii, agricultura si industria alimentara se mentine doar pentru venituri sub 10.000 lei
Scutirea se aplica la un singur angajator/platitor, pentru veniturile brute lunare de pana la 10.000 lei inclusiv, obtinute din salarii si asimilate salariilor realizate de persoana fizica in baza unui singur contract individual de munca, raport de serviciu, act de delegare sau detasare sau a unui statut special prevazut de lege, pe baza optiunii exprimate, in scris, prin declaratie pe propria raspundere depusa la angajator/platitor, dupa caz. Partea din venitul brut lunar ce depaseste 10.000 lei nu beneficiaza de facilitati fiscale.”
--> Angajatii din constructii, agricultura si industria alimentara vor plati CASS
„Se propune eliminarea exceptarii de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate de persoanele fizice pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor realizate in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care desfasoara activitati in sectorul constructii, sectorul agricol, sau in industria alimentara si se incadreaza in conditiile pentru acordarea facilitatilor”.
--> Plafonul pentru numerarul din casele de marcat se modifica
Sumele in numerar aflate in casierie nu pot depasi, la sfarsitul fiecarei zile, plafonul de 50.000 lei. Se admite depasirea acestui plafon numai cu sumele aferente platii salariilor si a altor drepturi de personal, precum si a altor operatiuni cu persoane fizice, pentru o perioada de 3 zile lucratoare de la data prevazuta pentru plata acestora.
Sumele in numerar care depasesc nivelul stabilit vor fi depuse in conturile bancare ale persoanelor respective in termen de doua zile lucratoare.
Pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate si/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 1.000 lei, respectiv 2.000 lei, in cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuata astfel: 1.000 lei, respectiv 2.000 lei in numerar, sumele care depasesc aceste plafoane putand fi restituite numai prin instrumente de plata fara numerar.
In cazul returnarii de bunuri de catre persoanele fizice si, respectiv, neprestarii de servicii catre persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuata in numerar in limita a 5.000 lei, pana la data de 31 decembrie 2024 si 2.500 lei, incepand cu data de 1 ianuarie 2025, iar sumele care depasesc acest plafon putand fi restituite numai prin instrumente de plata fara numerar.
"Operatiunile de incasari si plati in numerar intre persoanele fizice, altele decat operatiunile de incasari si plati realizate prin intermediul institutiilor care presteaza servicii de plata autorizate de Banca Nationala a Romaniei sau autorizate in alt stat membru al Uniunii Europene si notificate catre Banca Nationala a Romaniei, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestarii de servicii, precum si cele reprezentand acordarea/restituirea de imprumuturi, se pot efectua in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzactie, pana la data de 31 decembrie 2024 si 5.000 lei/tranzactie incepand cu data de 1 ianuarie 2025. Sunt interzise incasarile si platile fragmentate in numerar pentru tranzactiile mai mari de 10.000 lei pana la data de 31 decembrie 2024 si 5.000 lei incepand cu data de 1 ianuarie 2025, precum si fragmentarea unei tranzactii mai mari de 10.000 lei pana la data de 31 decembrie 2024 si 5.000 lei incepand cu data de 1 ianuarie 2025.”
Sanctiuni: amenda de 25% din suma incasata/platita, respectiv detinuta in casierie, care depaseste plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operatiune, dar nu mai putin de 500 lei.
--> Modificari privind TVA
Se mentine cota redusa de TVA de 5% pentru livrarea de manuale scolare carti, ziare si reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii, cinematografe si evenimente culturale, livrarea de lemn de foc si energie termica.
Creste TVA de la 5% la 9% pentru accesul la parcuri de distractii si parcuri recreative, livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale (maximum 120 mp.), inclusiv a terenului pe care sunt construite, livrarea de energie termica, livrarea si instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de caldura si alte sisteme de incalzire de inalta eficienta, cu emisii scazute; livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare scutite de taxa.
De asemenea, creste de la 9% la 19% TVA pentru livrarea de bere fara alcool si de alimente cu zahar adaugat.
--> Se percepe un impozit de 5% pe tranzactiile imobiliare cu cladiri rezidentiale.
--> impozit special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare. Impozitul vizeaza persoanele fizice care detin imobile ce depasesc 500.000 euro si masini mai scumpe de 75.000 euro
Impozitul special pe bunurile imobile si mobile de valoare mare se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) in cazul proprietatilor reprezentand cladiri rezidentiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferentei dintre valoarea impozabila a cladirii comunicata de
catre organul fiscal local prin decizia de impunere si plafonul de 2.500.000 lei;
b) in cazul proprietatilor reprezentand autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferentei dintre valoarea de achizitie si plafonul de 375.000 lei.
--> Impunerea cu 10% a tichetelor de masa si voucherelor de vacanta
Voucherele de vacanta cresc la 1.600 lei, se aplica CASS si se acorda doar pentru venituri nete sub 8.000 lei.
Institutiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, acorda, anual vouchere de vacanta in 36 cuantum de 1.600 lei, in perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, personalului ale caror salarii nete lunare de incadrare sunt de pana la 8.000 lei.
„In cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor se propune reglementarea unui regim fiscal aplicabil avantajelor reprezentand echivalentul in lei al tichetelor de masa acordate de angajatori in beneficiul angajatilor, similar cu cel aplicabil biletelor de valoare, daca sumele sunt acordate in aceleasi limite si conditii”.
„Includerea sumelor in baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele fizice care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor reprezentand valoarea nominala a tichetelor de masa si a voucherelor de vacanta acordate potrivit legii, precum si echivalentul in lei al acestora, in aceleasi limite si conditii, precum si cu aceleasi destinatii ca cele prevazute de lege pentru acestea, acordat angajatilor care nu beneficiaza de astfel de bilete de valoare”
--> Pentru PFA, se mentine sistemul actual de plafoane de 6, 12 si 24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
Persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente, din drepturi de proprietate intelectuala, din asocierea cu o persoana juridica, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, din cedarea folosintei bunurilor, din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, din investitii si venituri din alte surse, din una sau mai multe surse si/sau categorii de venituri, datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate daca acestea estimeaza pentru anul curent venituri a caror valoare cumulata este cel putin egala cu 6 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a declaratiei, la o baza de calcul stabilita dupa cum urmeaza:
a) nivelul a 6 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a declaratiei prevazute la art. 120, in cazul veniturilor realizate cuprinse intre 6 salarii minime brute pe tara inclusiv si 12 salarii minime brute pe tara;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a declaratiei prevazute la art. 120, in cazul veniturilor realizate cuprinse intre 12 salarii minime brute pe tara inclusiv si 24 de salarii minime brute pe tara;
c) nivelul de 24 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a declaratiei prevazute la art. 120, in cazul veniturilor realizate cel putin egale cu 24 de salarii minime brute pe tara.
Persoanele fizice care realizeaza veniturile prevazute la art. 155 alin. (1) lit. b), din una sau mai multe surse datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate, la o baza anuala de calcul egala cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuala de venit, respectiv norma anuala de venit ajustata, dupa caz, stabilite potrivit art. 68, 68^1 si 69, dupa caz, care nu poate fi mai mare decat cea corespunzatoare unei baze anuale de calcul egala cu nivelul de 60 salarii minime brute pe tara in vigoare la termenul de depunere a declaratiei prevazute la art. 120. La determinarea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate nu se iau in considerare pierderile fiscale anuale prevazute la art. 118.
--> Cresc accizele la alcool si tutun
--> Se instituie Sistemul national RO e-Sigiliu
--> Veniturile a caror sursa nu poate fi dovedita se impoziteaza cu 70%
--> Obligativitatea auditarii pentru sponsorizari si donatii
„Prin introducerea acestei obligativitati se creeaza conditii pentru cresterea increderii in calitatea raportarilor financiare intocmite de entitatile vizate de completarea propusa a fi adusa la legea contabilitatii. In plus, sunt create conditiile pentru o analiza exhaustiva atat a surselor de finantare primite de entitatile respective, cat si a sumelor utilizate”, arata nota de fundamentare.
--> Sanctiuni pentru organele fiscale pentru netransmiterea datelor sau transmiterea cu intarziere
Se propune sanctionarea organelor fiscale locale pentru netransmiterea, transmiterea cu intarziere, transmiterea incorecta si/sau incompleta catre organul fiscal central, a informatiilor cu privire la bunurile imobile si mijloacele de transport detinute de contribuabili care au obligatia declararii conform Codului fiscal.
Documenul mai prevede masuri pentru reducerea cheltuielilor institutiilor si autoritatilor publice, masuri referitoare la disciplina economico-financiara a operatorilor economici, masuri referitoare la disciplina economico-financiara a autoritatilor/institutiilor autonome care se afla in coordonarea/subordonarea/ controlul Parlamentului Romaniei, masuri referitoare la disciplina economico-financiara a Institutelor Nationale de Cercetare Dezvoltare.
Proiectul de lege cu masurile fiscale poate fi consultat aici >>
Foto: pixabay.com