Care este monografia contabila specifica activitatii de productie?

Astazi vom dezbate care este monografia contabila specifica activitatii de productie incepand de la achizitii materii prime, consumuri, productie in curs, vanzare produse finite si pana la inchiderile lunare ale productiei in curs. De asemenea, vom afla cum se calculeaza impozitul pe profit pentru activitatea de productie si ce implicatii are contul 711 in calculul impozitului pe profit. Tot in randurile urmatoare vom vedea si cum se calculeaza impozitul in aceste cazuri de productie.
 

Iata raspunsul specialistului!

Monografie completa productie – depinde de produsele realizate, de organizarea procesului de productie, de durata ciclului de realizare a produsului finit, iar calculul complex de impozit are, de semenea, legatura cu activitatea proprie fiecarei societati.

Prezentarea unei monografii complete pentru activitatea de productie nu se poate realiza fara existenta unor date concrete si precise, deoarece orice contabil cunoaste faptul ca inregistrarile in contabilitate se realizeaza pe baza documentelor justificative care reflecta in mod concret operatiunile economice derulate de societate.
 
Orice inregistrare si, mai ales, monografie, completa si corecta, se realizeaza doar in baza a ceea ce produce societatea efectiv, deoarece exista diferente intre diverse tipuri de produse, intre metodele adoptate de societate pentru calculatia costurilor, intre durate si ciclurile de realizare a productiei.
 
Pe de alta parte, orice productie, orice realizare de produse finite trebuie sa aiba la baza reteta de fabricatie, fisa tehnologica a fiecarui produs realizat de societate.
 
Contabilul nu cunoaste maniera si procesul de fabricatie al produselor realizate de societate. Acesta are obligatia de a inregistra in contabilitate operatiunile economice consemnate in documentele financiar-contabile aprobate prin OMFP 2634/2015 intocmite de persoane desemnate de conducatorul unitatii – persoane care au calificare / specializare / cunostinte / abilitati / competenete in realizarea productiei societatii: magazioner, sef sectie, inginer sef, maistru, bucatar sef, bucatar, angajat care se ocupa de aprovizionare, angajat care se ocupa de urmarirea productiei si alte asemenea.

 
Un contabil nu stie cum se produc avioanele cu reactie, rachetele cosmice, trenurile, suruburile, piulitele, compresoarele electrice sau mecanice, medicamentele, deodorantele si altele.
Contabilul inregistreaza in conturile specifice operatiunile economice pe baza documentelor justificative intocmite, repetam, de persoane specializate, cunoscatoare ale procesului de productie.
 
In activitatea de productie, se opereaza cu urmatoarele elemente:

a) - denumirea si definirea produselor finite realizate de societate: surub 10 mm, piulita de 10 mm, ciorba de burta, tocanita de cartofi etc.
b) - reteta de fabricatie / fisa tehnologica pentru fiecare produs obtinut. In aceasta fisa tehnologica sunt detaliate, pentru fiecare tip de produs obtinut, fiecare oepartiune specifica obtinerii produsului (turnare fonta, punere in forme, taiere bare de otel, sortare, intindere, asamblare, gaurire, debitare, taiere legume, carne, zarzavat, obtinere sorturi intermediare, nivelare, coacere, framantare aluat, punere in tavi, coacere, obtinere produse pe dimensiuni etc), materialele folosite (fonta, otel, sorturile de legume si zarzavat, lapte, carne, oua, utilajele utilizate  - pentru stabilirea amortizarii acestora –, numarul de muncitori care lucreaza pentru fiecare operatiune in parte, salariul acestora, eventualele cheltuieli de depozitare a materialelor obtinute in diverse faze si alte elemente.

De retinut ca fiecare fisa tehnologica pentru fiecare produs in parte obtinut trebuie realizata de catre specialistii din unitate Ingineri, tehnologi) si nu de catre contabili.

Practic, aceasta fisa este, asa cum am mentionat, reteta de fabricatie.

c) - materiile prime necesare realizarii produsului finit obtinute atat din productia proprie, cat si cumparate de catre societate
d) - alte materiale auxiliare necesare procesului de productie (folie, hartie pergament, solutie de lipit etc)
e) - alte materiale consumabile - pot fi diverse scule (de exemplu, catere, cutite).
f) - materialele de ambalat - daca este cazul (pungi, folie de plastic, banda adeziva etc)
g) - alte cheltuieli / consumuri specifice activitatii;
h) - costul standard;
i) - costul de productie;
j) - costul stocurilor obtinute, atat pentru materii prime, cat si pentru produsele finite ce urmeaza a fi vandute ca atare.
 
La modul general, activitatea de productie se inregistreaza foarte simplu, cu respectarea reglementarilor contabile aprobate prin OMFP 1802/2014.
 
Prezentam, in continuare, paragrafe din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014 referitoare la evidentierea in contabilitate a productiei si a elementelor de stoc:

“SECTIUNEA 24: Principii generale de raportare financiara

47. Evaluarea reprezinta procesul prin care se determina valoarea la care elementele situatiilor financiare sunt recunoscute in contabilitate si prezentate in bilant, respectiv bilantul prescurtat, si in contul de profit si pierdere.

48. Elementele prezentate in situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate sunt recunoscute si evaluate in conformitate cu principiile generale prevazute de prezentele reglementari.

57. _
(1) Contabilizarea si prezentarea elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al angajamentului in cauza. Respectarea acestui principiu are drept scop inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidela a operatiunilor economico-financiare, in conformitate cu realitatea economica, punand in evidenta drepturile si obligatiile, precum si riscurile asociate acestor operatiuni.

(2) Evenimentele si operatiunile economico-financiare trebuie evidentiate in
contabilitate asa cum acestea se produc, in baza documentelor justificative.

58. _
(1) Principiul evaluarii la cost de achizitie sau cost de productie. Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza, de regula, pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie.

CAPITOLUL 3: Reguli generale de evaluare

SECTIUNEA 31: Evaluarea la data intrarii in entitate

SUBSECTIUNEA 1:
75. _
(1) La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate
la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;
 

SECTIUNEA 33: Evaluarea la data iesirii din entitate

96. _
(1) Costul de achizitie sau costul de productie al stocurilor din aceeasi categorie si al tuturor elementelor fungibile se calculeaza prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a) metoda costului mediu ponderat - CMP;
b) metoda primul intrat-primul iesit - FIFO;
c) metoda ultimul intrat-primul iesit - LIFO.

286. _
(1) In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.

(2) Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale consumurilor de materiale si consumabile, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.

(3) Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.

(4) Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

Coeficient de repartizare2 = [(Soldul initial al diferentelor de pret + Diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta)/(Soldul initial al stocurilor de pret de inregistrare + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta)] x 100

(6) La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurileconturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.

(7) Diferentele de pret se repartizeaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra bunurilor ramase in stoc.”
 
Asadar, din aceste prevederi contabile imperative, se distinge ideea ca bunurile produse de societatea trebuie evaluate si inregistrate in contabilitate la cost de productie, adica la un cost efectiv determinat de societate.

Determinarea costului de productie (celebra operatiune denumita calculatie de cost) este o activitate complexa, pentru realizarea careia sunt necesare informatii diferite, care au loc la momente diferite din luna.

Practic, este imposibil de determinat costul efectiv al produselor care se obtin in cursul lunii, la momentul inregisitrarii lor in contabilitate.

De exemplu, din 5 in 5 zile, societatea realizeaza pantofi. La fiecare moment din luna in care pantofii sunt obtinuti nu se poate stabili cu exactitate un cost de productie al acestora, din urmatoarele motive:

- nu se cunosc salariile – statul de salarii se intocmeste la finele lunii;
- nu se cunoaste consumul de energie electrica – factura este emisa la finalul lunii sau chiar in primele zile din luna urmatoare pentru luna in curs;
- amortizarea utilajelor se inregistreaza in contabilitate la finalul lunii.

Deci, elementele necesare efectuarii unei calculatii de cost de productie nu se pot obtine si centraliza decat in primele zile ale lunii urmatoare pentru luna curenta.

Dar, chiar si in aceste conditii, bunurile produse de societate trebuie inregistrate in contabilitate la momentul obtinerii lor, pentru respectarea principiului instituit de Legea contabilitatii nr. 82/1991 la art. 11, potrivit caruia:

“Art. 11
Detinerea, cu orice titlu, de elemente de natura activelor si datoriilor, precum si efectuarea de operatiuni economico-financiare, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.”
 
La punctul 8 alin. (7) din Reglementarile contabile, este stabilita definitia costului de productie sia maniera de determinare a acestuia, astfel:

"Codul de productie inseamna pretul de achizitie al materiilor prime si al materialelor consumabile si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului in cauza.
 
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.

Costurile de conversie (prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de unitatile produse, cum ar fi costurile cu manopera directa. De asemenea, ele includ si alocarea sistematica a regiei fixe si variabile de productie generata de transformarea materialelor in produse finite. Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman relativ constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea si administrarea sectiilor. Regia variabila de productie consta in acele costuri indirecte de productie care variaza direct proportional sau aproape direct proportional cu volumul productiei, cum sunt materialele indirecte si forta de munca indirecta.
 
Alocarea regiei fixe de productie asupra costurilor de conversie se face pe baza capacitatii normale a instalatiilor de productie. Nivelul real de productie poate fi folosit daca se considera ca acesta aproximeaza capacitatea normala. Valoarea cheltuielilor cu regia fixa alocate fiecarei unitati de productie nu se majoreaza ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor echipamente. Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuiala in perioada in care sunt suportate. In perioadele in care se inregistreaza o productie neobisnuit de mare, valoarea cheltuielilor cu regia fixa alocate fiecarei unitati de productie este diminuata, astfel incat stocurile sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor. Regia variabila de productie este alocata fiecarei unitati de productie pe baza folosirii reale a instalatiilor de productie.
 
Un proces de productie poate conduce la obtinerea simultana a mai multor produse, de exemplu, in cazul obtinerii produselor cuplate sau in cazul in care exista un produs principal si altul secundar. Atunci cand costurile de conversie nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs in parte, acestea se aloca pe baza unei metode rationale, aplicate cu consecventa. Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vanzare relativa a fiecarui produs, fie in stadiul de productie in care produsele devin identificabile in mod distinct, fie in momentul finalizarii procesului de productie. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativa. In acest caz, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabila neta si aceasta valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabila a produsului principal nu difera in mod semnificativ de costul sau.
 
In situatia in care anumite costuri (regii) generale sau costuri de proiectare a produselor pot fi identificate ca avand legatura cu unele stocuri, acestea se includ in costul stocurilor respective.
 
In costul de productie al bunului se include o proportie rezonabila din cheltuielile de regie fixe sau variabile atribuibile indirect bunului in cauza, in masura in care acestea se refera la perioada de productie. Includerea in costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvata in masura in care reprezinta costuri suportate pentru a aduce stocurile in locul si forma dorite. In costul de productie nu se includ costurile de distributie."
 
Potrivit Reglementarilor contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, principalele elemente de stocuri pe care le uziteaza societatea sunt urmatoarele, prevazute la punctul 276 alin. (1):

"b) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile),
care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, si anume:
- semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
- produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte;
h) productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime."
 
In aceste conditii – in care costul de productie nu se poate determina la momentul obtinerii produselor – cum se pot evalua bunurile realizate de societate pentru a fi, totusi, inregistrate in contabilitate?

Ei bine, Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014 aduc o metoda salvatoare, si anume metoda costului standard.

Aceasta este o metoda si nu un cost de evaluare si inregistrare in contabilitate a stocurilor.
Metoda costului standard a fost creata ca o perioada de tranzitie intre obtinerea produsului si inregistrarea lui in contabilitate in cursul lunii si stabilirea costului de productie la finalul lunii.
Metoda costului standard de inregistrare in contabilitate a produselor finite nu inlatura sub nici o forma stabilirea costului de productie efectiv al produselor finite.

Odata stabilit costul de productie, valoarea acestuia se evidentiaza in contabilitate prin inregistrarea unei diferente de cost intre costul standard si costul de productie.

Costul standard este un cost estimat, anticipat de inregistrare in contabilitate a produselor finite la data obtinerii lor, dar nu este un cost final. Costul final pentru evaluarea produselor este costul de productie.

Doar ca, odata utilizata metoda costului standard (estimat), produsele finite evidentiate contabil in contul 345 nu apar ca fiind evaluate in acest cont la cost efectiv, ci la cost standard.
 
Nu are nimic! Dupa stabilirea costului de productie, diferentele dintre costul efectiv si costul standard se inregistreaza in contul 348, care, adunat cu contul 345, formeaza costul de productie al produselor finite.

Deci, costul de productie, chiar daca este costul la care obligatoriu produsele finite realizate de societate trebuie evaluate si inregistrate in contabilitate, nu este evidentiat intr-un singur cont (345), daca se utilizeaza metoda costului standard, ci apare ca o insumare a doua valori: una evidentiata in contul 345 (cost standard) si a doua evidentiata in contul 348 (diferenta de cost).

Asadar, nu puteti avea in contabilitate produsele finite evidentiate la cost standard, ci la cost de productie (345+348).

Faptul ca in contul 345 aveti o valoare denumita cost standard, nu inseamna ca aceasta este si valoarea de inregistrare corecta si legala a produselor finite. La acest cont se adauga contul 348 si se obtine costul de productie.

Valoarea din contul 345 – denumita “cost standard” – am mentionat ca este o valoare intermediara, o valoare incompleta, o valoare estimata si nu finala a produselor finite.
 
De aceea, reglementarea contabila o considera metoda si nu element de evaluare si inregistrare in contabilitate a produselor finite.
 
Exemplu:
 
Monografie contabila – societatea produce lanturi si arcuri:
 
Prima luna:

1) achizitie materii prime, pe baza facturilor de la furnizori:
301 = 401     10 bare otel * 2 lei/buc = 20 lei
 
2) achizitii materiale auxiliare, pe baza facturilor de la furnizori:
302 = 401     15 lei
 
3) in cursul lunii, dare in consum materii prime si auxiliare, pe baza bonului de consum, intocmit pentru fiecare tip de produs finit in parte:
601 / lanturi  = 301    3 bare otel * 2 lei/buc = 6 lei
601 / arcuri   = 301    2 bare otel * 2 lei/buc = 4 lei
602 = 302    8 lei
 
Reteta de fabricatie este urmatoarea:
 lanturi: se obtin 3.33 buc lanturi dintr-o bara de otel
 arcuri: se obtin 10 buc dintr-o bara de otel
 
4) in cursul lunii, societatea obtine lanturi de 1 m 10 buc la cost standard (estimat) de 6 lei si arcuri de 0.50 m 20 buc la cost standard (estimat) de 4 lei, pe baza bonului de predare:
345 / lanturi = 711 10 buc * 6 lei/buc = 60 lei
345 / arcuri = 711  20 buc * 4 lei/buc = 80 lei
Total valoare produse finite obtinute la cost standard = 140 lei.
 
5) in cursul lunii se vinde o parte din produsele finite obtinute, respectiv se vand 8 buc lanturi la pret vanzare de 11 lei/buc si 17 buc arcuri la pret de vanzare de 7 lei/buc:
 
4111 = 7015   lanturi: 8 buc * 11 lei/buc = 88 lei
4111 = 7015   arcuri:  17 buc * 7 lei/buc = 119 lei
Total vanzari = 207 lei (88 lei + 119 lei)
 
Scaderea din gestiune a produselor finite vandute, la cost standard:
- lanturi: 711 = 345/lanturi   8 buc * 6 lei/buc = 48 lei
- arcuri:  711 = 345/arcuri   17 buc * 4 lei/buc = 68 lei
 
Total valoare la cost standard a produselor vandute = 116 lei.
 
6) in data de 29 a lunii, se dau in consum parte din materiile prime si materialele ramase neconsumate, pe baza bonului de consum intocmit pentru fiecare tip de produs finit:
601 / lanturi  = 301    2 bare otel * 2 lei/buc = 4 lei
601 / arcuri   = 301    1 bare otel * 2 lei/buc = 2 lei
602 = 302    5 lei
 
7) la finalul lunii, inregistrarea energiei electrice totale a societatii, pe baza facturii primite de la ENEL (factura pentru consumul lunii in curs poate fi emisa in ultima zi a lunii curente sau in primele zile din luna urmatoare):
605 = 401 / 408    20 lei
Din aceasta, asupra costului de productie se va aloca doar valoarea energiei consumata in scop tehnologic, de 13 lei, restul de 7 lei reprezentand consum de energie administrativa, care nu se aloca asupra costului: 
 
8) in mod similar, inregistrarea consumului de apa:
605 = 401 / 408    10 lei
Din aceasta, asupra costului de productie se va aloca doar valoarea apei consumate in scop tehnologic, de 6 lei, restul de 4 reprezentand consum de apa administrativa, care nu se aloca asupra costului: 
 
9) la finalul lunii, pe baza statelor de salarii, inregistrarea salariilor, pe baza statelor de salarii:
641 = 421   25 lei
646 = 436    1 lei

Din acestea, se repartizeaza asuprea costului de productie cheltuiala cu manopera directa si indirecta, de 15 lei total (641+646), restul de 11 lei reprezentand cheltuiala cu salariile administrative, ramanand pe cheltuiala.
 
10) inregistrarea amortizarii utilajelor si a sectiei de productie:
6811 = 281x    8 lei
Acestea se repartizeaza asupra costului in baza nivelului productiei efectiv realizate, de 6 lei, diferenta de 2 lei ramanand  pe cheltuiala.
 
11) inregistrarea amortizarii pavilionului administrativ:
6811 = 281x     4 lei
Aceasta cheltuiala nu se aloca asupra costului de productie.
 
12) inregistrarea amortizarii autodubei cu care se distibuie produsele:
6811 = 281x     3 lei
Aceasta cheltuiala nu se aloca asupra costului de productie.
 
13) inregistrarea unei amenzi:
6581 = 5121    2 lei
Aceasta cheltuiala nu se aloca asupra costului de productie.
 
14) inregistrarea unei cheltuieli de protocol:
6231 = 401     1 lei
Aceasta cheltuiala nu se aloca asupra costului de productie.
 
15) La finalul lunii, se constata, prin inventariere, ca exista productie neterminata, formata din materiile prime si materialele date in consum in data de 29 (conform punctului 6), in valoare totala de  11 lei:
- lanturi  =  4 lei
- arcuri   = 2 lei
- alte materiale = 5 lei
 
Productia neterminata (in curs de executie) se evaluaeaza conform punctului 288 din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014:

“288. Valoarea produselor si serviciilor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.”
 
Productia netereminata se inregistreaza in contabilitate, la finele lunii, pe baza unei situatii de stabilire a acesteia, prin formula:
331 = 711   11 lei.
 
16) La finalul lunii, se efectueaza calculatia costurilor de productie obtinuta efectiv (pentru 10 buc lanturi si 20 buc arcuri) aferente fiecarui sortiment de produs obtinut, astfel:

Cheltuieli directe (cu materiile prime):
- costuri lanturi -  materii prime (601) = 6 lei
- costuri arcuri -  materii prime (601) =  4 lei
Total materii prime = 10 lei.
 
Alte costuri aferente produselor obtinute (costuri indirecte):
- alte materiale (602) = 8 lei
- energie electrica in scopul tehnologic (605) =  13 lei
- apa in scop tehnologic (605) = 6 lei
- salarii aferente productiei = 15 lei
- amortizare utilaje in scop tehnologic (pe baza productiei efectiv obtinute, care poate sa fie mai mica decat productia normata, adica decat productia ce se poate obtine cu ajutorul acestor utilaje stabilita de producator, in cartile tehnice ale acestora) (6811) = 6 lei
 
Total alte costuri (in afara de materiile prime) = 48 lei.
 
Repartizare costuri indirecte pe produs, pe baza cheltuielilor cu materiile prime = 48 lei / (6 lei + 4 (lei) = 4.8
 
Se inmulteste acest coeficient cu valoarea materiei prime aferenta fiecarui produs:
- lanturi = 4.8 * 6 lei = 28.80 lei
- arcuri = 4.8 * 4 lei = 19.2 lei.
 
Total valoare la cost efectiv de productie = cost direct + cost indirect, adica:
 
- lanturi = 6 lei + 28.80 lei = 34.80 lei,
Cost unitar efectiv pentru cele 10 buc obtinute in cursul lunii (la punctul 4 de mai sus) = 34.80 lei : 10 buc = 3.48 lei / buc.
 
- arcuri = 4 lei + 19.20 lei = 23.20 lei,
Cost unitar efectiv pentru cele 20 buc obtinute in cursul lunii (la punctul 4 de mai sus) = 23.20 lei : 20 buc = 1.16 lei / buc.
 
Total cost efectiv produse = 34.80 lei + 23.20 lei = 58 lei
 
17) Se determina diferentele de cost, intre costul standard la care au fost inregistrate produsele inregsitrate in cursul  lunii (la punctul 4) si costul efectiv de productie obtinut mai sus:
- lanturi = 6 lei / buc – 3.48 lei / buc = 2.52 lei / buc * 10 buc = 25.20 lei diferente favorabile (cost efectiv mai mic decat cost standard)
- arcuri = 4 lei / buc – 1.16 lei / buc = 2.84 lei / buc * 20 buc = 56.80 lei diferente favorabile (cost efectiv mai mic decat cost standard).
 
Inregistrare diferente cost de productie pentru produsele obtinute in cursul lunii la punctul 4 – inregistrarea diferentelor de cost se face global-valoric si nu pe fiecare produs in parte:
348 = 711   -82 lei (-25.20 lei + (- 56.80 lei)).
 
Costul efectiv al produselor finite realizare = RD 345 + RD 348 = 140 lei – 82 lei = 58 lei.
 
 
18) Se determina diferentele de cost aferente produselor finite vandute, conform punctului 5 de mai sus:
Diferentele de cost pentru produsele iesite se determina pe baza unui coeficient K, ce are urmatoarea formula:
 
K = (SID 348 + RD 348) / (SID 345 + RD 345) = (0 - 82) / (0 + 140) = -82 / 140 = -0.5857
 
Se inmulteste coeficientul (care, in cazul de fata, are o valoare negativa) cu valoarea produselor finite iesite prin vanzare, la cost standard (se inmulteste cu RC 345 de la punctul 5 de 116 lei) si rezulta diferentele de cost pentru produsele finite vandute:
 
Diferente cost produse vandute = 116 lei * (-0.5857) = -67.94 lei.
 
Inregistrare diferente cost pentru produsele vandute:
711 = 348   -67.94 lei
 
19) Inchidere la finalul lunii a conturilor de venituri si cheltuieli, prin 121:
- inchidere venituri:
7015 = 121    207 lei
 
- inchidere cheltuieli:
121  =  %     103 lei
           601      16
           602      13
           605      30
           641      25
           646        1
           6811    15
           6581      2
           6231      1
 
 
Pentru contul 711, avem urmatoarea situatie:
            debit          credit         
              48              60     
              68              80
             -                  11
           -67.94          -82
 
Total
rulaje    48.06          69
 
Sold final creditor cont 711 = 20.94 lei (69 lei – 48.06 lei).
Eu, personal, numesc soldul cu care se inchide contul 711 prin 121 “soldulet”.
 
- inchidere sold final credit cont 711 prin cont 121:
711 = 121   20.94 lei.
 
Rezulta la finalul primei luni: SFC 121 = 124.94 lei (207 lei – 103 lei + 20.94 lei).
 
Solduletul lunar al contului 711 poate fi creditor (ca in cazul de fata) sau debitor (cum vom vedea in luna a doua). Practic, luna de luna, contul 711 se inchide prin contul 121 prin acest soldulet.
Reglementarea contabila ii instituie contului 711 un caracter bifunctional, insa eu va recomand sa-l considerati de pasiv, astfel incat, lunar, soldul sau, chiar daca este creditor, chiar daca este debitor, sa-l inchideti prin 12 numai ca pe un sold creditor (adica sa-l inchideti prin 121 numai prin formula 711 = 121 cu plus, daca este vorba de un sold creditor, sau cu minus, daca este vorba de un sold debitor).

Acest aspect are importanta, deoarece va ajuta mult atat la calculul impozitului pe profit, cat si la completarea formularului 20 de la bilant.
 
A  doua luna:
 
1) se reia productia neterminata de la finalul primei luni:
711 = 331     11 lei
 
sau
331 = 711   -11 lei
 
2) achizitie materii prime, pe baza facturilor de la furnizori:
301 = 401     9 bare otel * 2 lei/buc = 18 lei
 
3) achizitii materiale auxiliare, pe baza facturilor de la furnizori:
302 = 401     13 lei
 
4) in cursul lunii, dare in consum materiile prime si auxiliare, pe baza bonului de consum, intocmit pentru fiecare tip de produs finit in parte:
601 / lanturi  = 301    1 bare otel * 2 lei/buc = 2 lei
601 / arcuri   = 301    1 bare otel * 2 lei/buc = 2 lei
602 = 302   2 lei
 
5) in cursul lunii, societatea obtine lanturi de 1 m 3 buc la cost standard (estimat) de 6 lei si arcuri de 0.50 m 5 buc la cost standard (estimat) de 4 lei, pe baza bonului de predare:
345 / lanturi = 711  3 buc * 6 lei/buc = 18 lei
345 / arcuri = 711   5 buc * 4 lei/buc = 20 lei
Total valoare produse finite obtinute la cost standard = 38 lei.
 
Pentru 3 buc lanturi s-a utilizat 1 bara si pentru 5 buc arcuri s-a utilzat 0.5 bare.
 
6) in cursul lunii se vind produsele finite obtinute, respectiv se vand 5 buc lanturi  (rest din prima luna 2 buc + obtinute in a doua luna 3 buc) la pret vanzare de 11 lei/buc si 8 buc arcuri  (rest din prima luna 3 buc + obtinute in a doua luna 5 buc) la pret de vanzare de 7 lei/buc:
 
4111 = 7015   lanturi: 5 buc * 11 lei/buc = 55 lei
4111 = 7015   arcuri:  8 buc * 7 lei/buc =  56 lei
Total vanzari = 111 lei (55 lei + 56 lei)
 
Scaderea din gestiune a produselor finite vandute, la cost standard:
- lanturi: 711 = 345/lanturi   5 buc * 6 lei/buc = 30 lei
- arcuri:  711 = 345/arcuri    8 buc * 4 lei/buc = 32 lei
 
Total valoare la cost standard a produselor vandute = 62 lei.
 
7) in data de 28 a lunii, se dau in consum parte din materiile prime si materialele ramase neconsumate, pe baza bonului de consum intocmit pentru fiecare tip de produs finit:
601 / lanturi  = 301    1 bare otel * 2 lei/buc = 2 lei
601 / arcuri   = 301    1 bare otel * 2 lei/buc = 2 lei
602 = 302    4 lei
 
8) la finalul lunii, inregistrarea energiei electrice totale a societatii, pe baza facturii primite de la ENEL (factura pentru consumul lunii in curs poate fi emisa in ultima zi a lunii curente sau in primele zile din luna urmatoare):
605 = 401 / 408    15 lei
Din aceasta, asupra costului de productie se va aloca doar valoarea energiei consumata in scop tehnologic, de 8 lei, restul de 7 lei reprezentand consum de energie administrativa, care nu se aloca asupra costului: 
 
9) in mod similar, inregistrarea consumului de apa:
605 = 401 / 408    7 lei
Din aceasta, asupra costului de productie se va aloca doar valoarea apei consumate in scop tehnologic, de 4 lei, restul de 3 reprezentand consum de apa administrativa, care nu se aloca asupra costului: 
 
10) la finalul lunii, pe baza statelor de salarii, inregistrarea salariilor, pe baza statelor de salarii:
641 = 421   20 lei
646 = 436     1 lei
Din acestea, se repartizeaza asuprea costului de productie cheltuiala cu manopera directa si indirecta, de 7 lei total (641+646), restul de 14 lei reprezentand cheltuiala cu salariile administrative, ramanand pe cheltuiala.
 
11) inregistrarea amortizarii utilajelor si a sectiei de productie:
6811 = 281x    8 lei
Acestea se repartizeaza asupra costului in baza nivelului productiei efectiv realizate, de 4 lei, diferenta de 4 lei ramanand  pe cheltuiala.
 
12) inregistrarea amortizarii pavilionului administrativ:
6811 = 281x     4 lei
Aceasta cheltuiala nu se aloca asupra costului de productie.
 
13) inregistrarea amortizarii autodubei cu care se distibuie produsele:
6811 = 281x     3 lei
Aceasta cheltuiala nu se aloca asupra costului de productie.
 
14) inregistrarea unei amenzi:
6581 = 5121    3 lei
Aceasta cheltuiala nu se aloca asupra costului de productie.
 
15) inregistrarea unei cheltuieli de protocol:
6231 = 401    2 lei
Aceasta cheltuiala nu se aloca asupra costului de productie.
 
16) La finalul lunii, se constata, prin inventariere, ca exista productie neterminata, formata din materiile prime si materialele date in consum in data de 28 (conform punctului 7), in valoare totala de  8 lei:
- lanturi  =  2 lei
- arcuri   = 2 lei
- alte materiale = 4 lei
 
Dar, daca se face un calcul, se constata ca mai exista nefinalizate aprox 2 bare pentru lanturi si 1,5 bare pentru arcuri.
In total, 3,5 bare * 2 lei/buc = 7 lei.
Total valoare productie neterminata = 8 lei + 7 lei = 15 lei
 
Productia netereminata se inregistreaza in contabilitate, la finele lunii a doua, pe baza unei situatii de stabilire a acesteia, prin formula:
331 = 711  15 lei.
 
17) La finalul lunii, se efectueaza calculatia costurilor de productie obtinuta efectiv (pentru 3 buc lanturi si  5 buc arcuri) aferente fiecarui sortiment de produs obtinut, astfel:
Cheltuieli directe (cu materiile prime):
- costuri lanturi -  materii prime (601) =  1 bara * 2 lei/buc = 2 lei
- costuri arcuri -  materii prime (601) =  0.5 bare * 2 lei = 1 lei
Total materii prime = 3 lei.
 
Alte costuri aferente produselor obtinute (costuri indirecte):
- alte materiale (602) = 2 lei
- energie electrica in scopul tehnologic (605) =  8 lei
- apa in scop tehnologic (605) = 4 lei
- salarii aferente productiei = 7 lei
- amortizare utilaje in scop tehnologic (pe baza productiei efectiv obtinute, care poate sa fie mai mica decat productia normata, adica decat productia ce se poate obtine cu ajutorul acestor utilaje stabilita de producator, in cartile tehnice ale acestora) (6811) = 4 lei
 
Total alte costuri (in afara de materiile prime) = 25 lei.
 
Repartizarea costurilor indirecte per produs, pe baza cheltuielilor cu materiile prime = 25 lei / (2 lei + 1 lei) = 25/3 = 8.33.
 
Se inmulteste acest coeficient cu valoarea materiei prime aferenta fiecarui produs:
- lanturi = 8.33 * 2 lei = 16.67 lei
- arcuri = 8.33 * 1 lei = 8.33 lei.
 
Total valoare la cost efectiv de productie = cost direct + cost indirect, adica:
 
- lanturi = 2 lei + 16.67 lei = 18.67 lei,
Cost unitar efectiv pentru cele 3 buc obtinute in cursul lunii (la punctul 5 de mai sus) = 18.67 lei : 3 buc = 6.22 lei / buc.
 
- arcuri = 1 lei + 8.33 lei = 9.33 lei,
Cost unitar efectiv pentru cele 5 buc obtinute in cursul lunii (la punctul 5 de mai sus) = 9.33 lei : 5 buc = 1.87 lei / buc.
 
Total valoare la cost efectiv produse = 18.67 lei + 9.33 lei = 28 lei
 
14) Se determina diferentele de cost, intre costul standard la care au fost inregistrate produsele inregsitrate in cursul  lunii (la punctul 5) si costul efectiv de productie obtinut mai sus:
- lanturi = 6 lei / buc – 6.22 lei / buc = -0.22 lei / buc * 3 buc = -0.66 lei diferente nefavorabile (cost efectiv mai mare decat cost standard)
- arcuri = 4 lei / buc – 1.87 lei / buc = 2.13 lei / buc * 5 buc = 10.66 lei diferente favorabile (cost efectiv mai mic decat cost standard).
 
Inregistrare diferente cost de productie pentru produsele obtinute in cursul lunii la punctul 5 – inregistrarea diferentelor de cost se face global-valoric si nu pe fiecare produs in parte:
 
348 = 711   -10 lei (-0.66 lei + 10.66 lei).
 
Costul efectiv al produselor finite realizare = RD 345 + RD 348 = 38 lei – 10 lei = 28 lei.
 
 
18) Se determina diferentele de cost aferente produselor finite vandute, conform punctului 6 de mai sus:
 
Diferentele de cost pentru produsele iesite se determina pe baza unui coeficient K, ce are urmatoarea formula:
 
K = (SID 348 + RD 348) / (SID 345 + RD 345) = (-14.06 + (-10)) / (24 + 38) = -24.06 / 62 = -0.388
 
Se inmulteste coeficientul (care, in cazul de fata, are o valoare negativa) cu valoarea produselor finite iesite prin vanzare, la cost standard (se inmulteste cu RC 345 de la punctul 6 de 62 lei) si rezulta diferentele de cost pentru produsele finite vandute in cursul lunii a doua:
 
Diferente cost produse vandute = 62 lei * (-0.388) = -24.06 lei.
 
Inregistrare diferente cost pentru produsele vandute:
711 = 348   -24.06  lei
 
19) Inchidere la finalul lunii a doua a conturilor de venituri si cheltuieli, prin 121:
 
- inchidere venituri:
7015 = 121    111 lei
 
- inchidere cheltuieli:
121  =  %        85 lei
           601        8
           602        6
           605      30
           641      20
           646        1
           6811    15
           6581      3
           6231      2
 
Pentru contul 711, avem urmatoarea situatie:
            debit          credit         
               -               -11
              30              18   
              32              20
               -               15
           -24.60          -10
 
Total
rulaje    37.40          32
 
Sold final debitor cont 711 = 5.40 lei (32 lei – 37.40 lei).
 
- inchidere sold final debitor cont 711 prin cont 121:
711 = 121   -5.40 lei.
 
Rezulta la finalul celei de-a doua luni: SFC 121 = 20.60 lei (111 lei – 85 lei + (-5.40) lei).
 
Presupunem ca luna a doua este si luna de final de trimestru, cand trebuie efectuat calculul impozitului pe profit.
In balanta de la data de 31 luna a doua avem urmatoarele sume (solduri finale si rulaje pe cumulat luna intai+luna a doua):
 
 RC 711 = 101 (69+32)
 RC 7015 = 318 (207+111)
Total venituri (total clasa 7 RC 7015+711) = 419
 
 RD 601 = 24 (16+8)
 RD 602 = 19 (13+6)
 RD 605 = 60 (30+30)
 RD 641 = 45 (25+20)
 RD 646 = 2 (1+1)
 RD 6811 = 30 (15+15)
 RD 6581 = 5 (2+3)
 RD 6231 = 3 (1+2)
Total cheltuieli (total clasa 6) = 188 lei
 
Profit (SFC 121) = 145.54 lei
 
Dar, daca facem din balanta total clasa 7 – total clasa 6 (adica 419 – 188) nu obtinem profitul de 145.54 lei din contul 121.
De ce?
Pentru ca profitul din balanta, pe baza rulajelor, se stabileste, ca formula generala, astfel:
 
SF 121 = (RC clasa 7 – RC 711 + SFC 711) – RD clasa 6.
Se retine faptul ca SFC cont 711 este, de fapt, suma aritmetica a solduletelor lunare cu care contul 711 s-a inchis prin 121.
Deci, trebuie sa dam in program si o fisa a contului 711 in relatia cu contul 121, pe perioada de calcul al impozitului pe profit sau pe perioada pentru care se intocmeste formularul 20 din bilant).
 
Obtinem, astfel totalul SFC ale contului 711.
In cazul de fata, fisa contului 711 in relatia cu 121 este, pentru 2 luni, urmatoarea:
- luna I =  20.94 lei
- luna a II-a = -5.40 lei
Total SFC 711 pentru cele doua luni = 15.54 lei (20.94+(-5.40)).
 
Daca in programul de contabilitate, contul 711 se trateaza ca bifunctional, este posibil ca soldurile lui sa fie inchise fie prin creditul contului 121 (daca sunt creditoare), fie prin debitul contului 121 (daca sunt debitoare), fapt ce ar conduce la o evidenta haotica a soldurilor contului 711 inchise prin 121.
 
Asadar, revenind la calcul profit si inlocuind in formula, avem:
SF 121 = (419 lei – 101 lei + 15.54 lei) – 188 lei = 145.54 lei, tocmai profitul din balanta.
 
Asadar, la orice calcul de impozit pe profit, din totalul clasei 7 se scade rulajul din balanta al contului 711 si se aduna suma solduletelor cu care s-a inchis lunar contul 711 prin creditul lui 121 pe perioada respectiva.

Atentie: este posibil ca suma acestor soldulete (cu plus si minus) la finele perioadei sa fie negativa. Nu este nici o problema. Valoarea negativa se scade in loc sa se adune in formula de calcul al soldului final contabil al contului 121.

Apoi se efectueaza ajustarile fiscale cunoscute:
- la profitul contabil se aduna nedeductibilele si se scad deducerile.
 
Pentru completarea declaratiei 101, pe randul 1 – venituri din exploatare – se completeaza urmatoarele: din totalul veniturilor (clasa 7) din balanta, se scad veniturile financiare(grupa 76), se scade rulajul contului 711 (suma de 101 din exemplul nostru) si se aduna suma soldurilor contului 711 (15.54 lei din exemplul nostru).
 
De asemenea, la fiecare termen de completare a formularului F20 sau in contul de profit si pierdere inserat in F30, suma soldurilor contului 711 inchide prin contul 121 se trece in formular fie cu plus, daca suma este pozitiva – pe randul corespunzator soldului creditor al contului 711 – , fie cu plus, daca suma este negativa – dar pe randul corespunzator soldului debitor al contului 711.

 

Raspuns oferit pe portalcontabilitate.ro de Otilia-Mihaela Roman - Expert contabil si Consultant fiscal.