Monografie contabila privind activitatea de productie pungi

Monografie contabila privind activitatea de productie pungi

O societate desfasoara activitate de confectionare pungi, pe baza cartoanelor trimise din Italia, care reprezinta aproximativ 90% din produsul finit. Pentru celelalte accesorii aferente pungilor: snur, capse – 10%, societatea se aprovizioneaza din intern.

Ce documente trebuie intocmite de societate privind prestatia efectuata pentru obtinerea pungilor? Unde se inscriu cele 90% – serviciile, in decontul de TVA? Cele 10% reprezinta tot servicii sau se considera ca si o livrare de material? Pentru societate se considera productie sau raport de productie? In ce conturi se inregistreaza aceste operatiuni? Societatea datoreaza taxa de mediu?

EXEMPLU

Prima situatie

Interpretam activitatea societatii ca o prestare de servicii in beneficiul clientului din Italia. Aceasta activitate face obiectul unui contract de prelucrare in lohn, in care societatea romana este producatorul in lohn, iar compania din Italia este beneficiarul. Beneficiarul va trimite materia prima, societatea romana o prelucreaza si o trimite inapoi in Italia facturand doar serviciile aferente prelucrarii.

Din punct de vedere contabil, aceste materii prime, adica cartoanele, trebuie inregistrate in grupa de conturi 80 „Conturi in afara bilantului”. Specific acestor conturi este faptul ca se foloseste metoda de inregistrare in partida simpla. Inregistrarile contabile urmeaza sa se efectueze in debitul si creditul unui singur cont, fara folosirea de conturi corespondente.

Pentru evidenta acestor operatiuni se foloseste contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”:

• in debitul contului se inregistreaza valorile materiale primite pentru prelucrare, finisare sau reparare, la preturile prevazute in contract;
• in creditul contului se inregistreaza valorile materiale finisate sau reparate restituite titularilor, la aceleasi preturi.

Soldul contului reprezinta valorile materiale primite spre prelucrare sau reparare.

Ghidul practic al contabilitatii in 2024 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete

Vezi AICI detalii

Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor

Vezi AICI detalii

Impozitarea veniturilor din chirii 2024

Vezi AICI detalii

Bunurile primite in scopul expertizarii sau pentru efectuarea de lucrari asupra acestora trebuie inscrise in Registrul bunurilor primite din alt stat membru.

Acest registru cuprinde:

• un numar de ordine;
• data primirii bunurilor;
• numele si adresa primitorului;
• codul de inregistrare in scopuri de TVA al primitorului;
• cantitatea bunurilor primite;
• descrierea bunurilor primite;
• data transportului bunurilor supuse expertizarii sau prelucrate transmise clientului;
• cantitatea si descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
• cantitatea si descrierea bunurilor care sunt returnate clientului dupa prelucrare;
• valoare bunurilor;
• o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu serviciile prestate, precum si data emiterii acestor documente.

In contabilitate se evidentiaza costurile de prelucrare prin conturile de cheltuieli corespunzatoare, cum ar fi, de exemplu:

• Inregistrarea unor materiale proprii pentru procesul de prelucrare (snur, capse etc.)

                     601        =                       301               10.000
         „Cheltuieli cu materiile prime”     „Materii prime”

                     4426       =                       301                1.900
             „TVA deductibila”                „Materii prime”

• Inregistrarea manoperei si a cheltuielilor sociale aferente

                       641      =                        421                 5.000
       „Cheltuieli cu salariile         „Personal – salarii datorate”
               personalului”

• Inregistrarea consumului de apa, energie

In aceasta situatie, se impoziteaza operatiunea cu cota standard de TVA.

Exista insa si o exceptie de la aceasta regula.

ATENTIE

Locul prestarii poate fi considerat locul beneficiarului, iar societatea romana nu va incadra aceasta operatiune ca fiind impozabila in Romania, daca sunt indeplinite 2 conditii cumulativ:

• Beneficiarul din statul membru va comunica un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente din statul sau.
• Bunurile prelucrate (produsele finite) sunt transportate in afara Romaniei (aceasta conditie este indeplinita in speta, avand in vedere ca este chiar premiza de la care s-a pornit). Trebuie sa se justifice transportarea produselor finite in afara Romaniei pe baza unui document de transport care sa ateste acest fapt.

Prin urmare, daca societatea din Italia comunica un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente din Italia, atunci locul prestarii serviciului nu se considera a fi Romania, iar operatiunea nu se impoziteaza in Romania din punctul de vedere al TVA. In schimb, operatiunea este impozitata in statul membru cu cota TVA din acel stat membru.

Daca societatea din Italia nu comunica codul sau valabil de TVA, societatea romana trebuie sa emita factura de prestari de servicii cu TVA colectata 19%.

TVA aferenta achizitiilor de bunuri si servicii destinate realizarii acestei operatiuni este deductibila in ambele cazuri.

Serviciul prestat de societatea romana se inregistreaza in:

  * jurnalul pentru vanzari

Prin O.M.F.P. nr. 2.217/2006, mentionat mai sus, s-a propus un model de jurnal de vanzari. Utilizarea acestui model este insa optionala.

* decontul de TVA

In concluzie, din punct de vedere fiscal se va inregistra operatiunea in:

• registrul bunurilor primite din alt stat membru;
• jurnalul pentru vanzari;
• decontul de TVA.

ATENTIE

In ceea ce priveste taxa de mediu, mentionam ca la art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul pentru mediu se mentioneaza ca veniturile Fondului pentru mediu se constituie din o taxa, denumita in continuare ecotaxa, in valoare de 0,2 lei/bucata pentru pungile de tip sacosa – banana, cu maner aplicat, sau maieu, din materiale care nu sunt biodegradabile, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, incasata de la operatorii economici care introduc pe piata nationala astfel de ambalaje de desfacere.

Ecotaxa se evidentiaza distinct pe documentele de vanzare, iar valoarea acesteia se afiseaza la loc vizibil in vederea informarii consumatorilor finali.

Intrucat societatea romana efectueaza pungi pentru firma din Italia, aceasta nu are obligatia sa plateasca aceasta taxa la Fondul pentru mediu.

EXEMPLU

A doua situatie

In cazul in care societatea romana este producator de ambalaje si achizitioneaza cartoanele din Italia, atunci este vorba despre o achizitie intracomunitara.

Pentru ca achizitioneaza bunuri furnizate de o firma dintr-un stat comunitar, societatea romana datoreaza TVA deoarece operatiunea se incadreaza in sfera de aplicare a TVA. Avantajul este ca nu va plati efectiv suma aferenta. Inregistrarile contabile vor fi:

Baza de impozitare a TVA pentru achizitia intracomunitara se converteste in lei la cursul de schimb valutar din data receptiei bunului achizitionat dovedit prin nota de intrare-receptie ca document justificativ.

Suma TVA calculata prin aplicarea cotei TVA asupra bazei de impozitare si inregistrata in contabilitate prin formula contabila 4426 = 4427, se evidentiaza in jurnalul pentru cumparari, se preia in decontul de TVA si se raporteaza trimestrial in declaratia recapitulativa trimestriala depusa pentru trimestrul in care s-a efectuat achizitia.

De exemplu, daca achizitia s-a efectuat in luna februarie 2009, operatiunea se evidentiaza in declaratia recapitulativa aferenta trimestrului I 2009, cu termen de depunere cel mai tarziu pana in data de 25 aprilie 2009. Declaratia se depune la organul fiscal teritorial.

Urmeaza sa fie evidentiate costurile de prelucrare, care cuprind materiale auxiliare, manopera, ca in prima situatie.

Dupa ce acestea sunt inregistrate, pe baza raportului de productie se inregistreaza productia finita. Costul de productie se stabileste fie printr-un algoritm de calcul, fie se ia un cost de productie prestabilit pe baza unei retete de productie.

Inregistrarea contabila este:

                        345           =                 711
                 „Produse finite”           „Variatia stocurilor”

Pentru vanzarea pe teritoriul Romaniei a produselor obtinute se intocmeste factura fiscala si se fac urmatoarele inregistrari contabile, avand in vedere ca este o operatiune taxabila:

                       4111           =                   %
                      „Clienti”                             701
                                      „Venituri din vanzarea produselor finite”
                                                            4427
                                                     „TVA colectata”

Pentru vanzarea bunurilor obtinute unor parteneri straini din spatiul comunitar se procedeaza la fel ca in prima situatie.

Pentru vanzarea bunurilor obtinute unor parteneri straini din afara spatiului comunitar se intocmeste factura si se fac urmatoarele inregistrari contabile.

Operatiunea este neimpozabila

Societatea romana poate justifica scutirea de taxa cu:

a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5)din Codul fiscal, sau – daca transportul bunurilor nu presupune o tranzactie – documentele solicitate de autoritatea vamala pentru intocmirea declaratiei vamale de export;

b) declaratia vamala de export, care sa cuprinda numele exportatorului bunurilor si care sa fie certificata de biroul vamal de iesire din spatiul Comunitar, si/sau, dupa caz, sa fie certificat liberul de vama acordat de autoritatea vamala;

c) documentul de transport care atesta ca bunurile parasesc Comunitatea si, dupa caz, orice alt document care atesta realizarea efectiva a exportului, cum ar fi: comanda de cumparare, de vanzare sau contractul, documentele de asigurare.

                       4111            =                   701
                     „Clienti”         „Venituri din vanzarea produselor finite”

Operatiunea este impozabila

                           4111         =            %
                          „Clienti”                    701
                                      „Venituri din vanzarea produselor finite”
                                                         4427
                                                   „TVA colectata”

Dupa livrarea bunurilor se face scoaterea din gestiune a produselor vandute pe baza bonului de consum.

                            711              =                 345
                     „Variatia stocurilor”           „Produse finite”

ATENTIE

In ceea ce priveste taxa de mediu, la art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul pentru mediu se mentioneaza ca veniturile Fondului pentru mediu se constituie din o taxa, denumita in continuare ecotaxa, in valoare de 0,2 lei/bucata pentru pungile de tip sacosa - banana, cu maner aplicat, sau maieu -, din materiale care nu sunt biodegradabile, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, incasata de la operatorii economici care introduc pe piata nationala astfel de ambalaje de desfacere.

Ecotaxa se evidentiaza distinct pe documentele de vanzare, iar valoarea acesteia se afiseaza la loc vizibil in vederea informarii consumatorilor finali.

Ordinul nr. 1.607/2008 aduce precizari in ceea ce priveste operatorii economici obligati la plata ecotaxei, precum si definirea caracterului biodegradabil:

* Art. 65. - Obligatia de a calcula si plati ecotaxa de 0,2 lei/bucata revine operatorilor economici care introduc pe piata nationala pungi avand manere integrate sau aplicate, de tip sacosa-banana sau maiou, oricare ar fi destinatia si modul de comercializare/distribuire a acestora, dupa cum urmeaza:

a) producatorului, pentru pungile fabricate in Romania;

b) importatorului, pentru pungile provenind din tari din afara Uniunii Europene;

c) persoanei fizice sau juridice romane autorizate, care introduce pe piata nationala pungile provenind din tari membre ale Uniunii Europene.

* Art. 66. - Nu sunt supuse taxarii:

a) pungile confectionate din hartie si materiale textile;

b) pungile confectionate din alte materiale decat cele prevazute la lit. a), pentru care operatorul economic prevazut la art. 65 face dovada biodegradabilitatii respectivului material.

* Art. 67. - Caracterul biodegradabil al materialului se stabileste in baza evaluarii conformitatii, potrivit prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, republicata, cu urmatoarele categorii de standarde aplicabile: standarde internationale, standarde romane sau standarde nationale ale statelor membre ale UE care adopta standarde europene armonizate.

* Art. 68. - Operatorii economici care introduc pe piata nationala pungi avand manere integrate sau aplicate, de tip sacosa-banana sau maiou din materiale biodegradabile, trebuie sa intocmeasca declaratia de conformitate si sa detina rapoartele de incercare, certificatele sau alte documente ce atesta conformitatea materialului cu standardele prevazute la art. 67 si sa informeze cumparatorii si consumatorii finali asupra caracterului biodegradabil al pungii prin inscriptionarea sau marcarea acesteia.

Intrucat societatea romana produce pungi pentru vanzare, pe teritoriul Romaniei, aceasta are obligatia sa plateasca aceasta taxa la Fondul pentru mediu, daca nu poate face dovada ca acestea sunt confectionate din material biodegradabil.

In plus, in conformitate cu Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1.607/2008, exista obligatia achitarii unei taxe de 2 lei/kg pentru ambalajele introduse pe piata:

* Art. 31. - Obligatia de a plati la Fondul pentru mediu taxa de 2 lei/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala, prevazuta la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, revine urmatorilor operatori economici responsabili:

a) operatorii economici care introduc pe piata nationala produse ambalate sunt responsabili pentru ambalajele primare, secundare si tertiare folosite pentru ambalarea produselor lor;

b) operatorii economici care ambaleaza produse ambalate sunt responsabili pentru ambalajele secundare si tertiare pe care le introduc pe piata nationala;

c) operatorii economici care introduc pe piata nationala ambalaje de desfacere sunt responsabili pentru ambalajele respective.

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Contabilul.ro" si link catre www.contabilul.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.