Aprobarea OUG 55 din 2013 in regim de urgenta, atacata in instanta. Ce a decis Curtea

35 de senatori au inaintat o adresa catre Curtea Constitutionala in ce priveste aprobarea in regim de urgenta a OUG 55/2013. Totodata, acestia au facut referiri si la modul in care se face alegerea membrilor Consiliului Autoritatii de Supraveghere Financiara, prin cadrul juridic impus de noua Ordonanta.

Prin decizia nr. 381 din 25 septembrie 2013 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2013 privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea unor acte normative, Curtea Constitutionala si-a exprimat decizia.

Redam mai jos aspectele importante din aceasta decizie publicata in Monitorul Oficial nr. 608 din 30 septembrie 2013:

Cu Adresa nr. 3.955 din 27 iunie 2013, secretarul general al Senatului a trimis Curtii Constitutionale sesizarea formulata de 35 de senatori, in conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constitutie si art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, pentru exercitarea controlului de constitutionalitate asupra Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2013 privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea unor acte normative.

    Sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 2.456 din 27 iunie 2013 si constituie obiectul Dosarului nr. 437A/2013.

    La sesizare a fost anexata, in copie, Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2013 privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea unor acte normative.
    De asemenea, s-a anexat lista cuprinzand semnaturile celor 35 de senatori. Potrivit acestei liste, autorii sesizarii de neconstitutionalitate sunt urmatorii: Ion Ariton, Viorel-Riceard Badea, Marius Balu, Vasile Blaga, Anca-Daniela Boagiu, Gigi-Christian Chiru, Marinica Dinca, Daniel-Cristian Florian, Gheorghe Flutur, Gavrila Ghilea, Traian-Constantin Igas, Marius Ovidiu Isaila, Dan-Mihai Marian, Dumitru Oprea, Emil-Marius Pascan, Alexandru Peres, Nicolae-Vlad Popa, Cristian Radulescu, Mihai-Ciprian Rogojan, Alin-Paunel Tise, Valeriu Todirascu, Mihai-Razvan Ungureanu, Andrei-Liviu Volosevici, Ionel Agrigoroaei, Dan-Aurel Ionita, Teiu Paunescu, Iulian Cristache, Florinel Dumitrescu, Nicolae Marin, Florinel Butnaru, Ion-Simeon Purec, Dumitru-Marcel Bujor, Ioan Iovescu, Marius Coste si Haralambie Vochitoiu.

    Prin sesizare, autorii acesteia solicita Curtii sa se pronunte asupra constitutionalitatii Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2013 privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea unor acte normative, sustinand ca aceasta este neconforma cu prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5) si art. 115 alin. (4), aducand, in acest sens, in esenta, urmatoarele argumente:

    1. Legea supusa controlului de constitutionalitate contravine prevederilor constitutionale ale art. 115 alin. (4), deoarece, "in concret, nu exista o situatie extraordinara care sa determine urgenta adoptarii unor reglementari in domeniu".

    Astfel, considera ca "niciunul dintre argumentele precizate in Nota de fundamentare nu prezinta, in lumina jurisprudentei Curtii Constitutionale, conditiile prevazute de art. 115 alin. (4) din Constitutie".




    In sustinerea acestei critici de neconstitutionalitate sunt invocate deciziile Curtii Constitutionale nr. 65 din 20 iunie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, si nr. 83 din 19 mai 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998.
    Totodata, apreciaza ca "situatia in care a fost emisa ordonanta de urgenta in cauza nu poate fi extraordinara, pentru ca nu a fost aprobata in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public, ci in vederea reorganizarii unor institutii de control si supraveghere financiara [...]. in realitate, [...] s-a urmarit inlocuirea conducerilor acestora cu altele desemnate de actuala majoritate parlamentara [...]. Scopul unei asemenea schimbari de conduceri este evident si in niciun caz nu putea genera urgenta reglementarii criticate de neconstitutionalitate".

    2. Autorii sesizarii considera neconstitutionala aceasta lege, deoarece contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5).
    In acest sens, sustin ca "nici legea de aprobare si nici ordonanta de urgenta a Guvernului [...] nu prevad o repartizare a membrilor Consiliului Autoritatii de Supraveghere Financiara in functie de configuratia politica a Parlamentului, motiv pentru care toti cei 11 membri ai acestui Consiliului pot fi desemnati dintre membrii partidelor politice care formeaza majoritatea parlamentara actuala, propunerile opozitiei parlamentare putand fi total ignorate, ceea ce de altfel s-a intamplat in realitate".

    Apreciaza ca prin selectarea efectuata de comisiile parlamentare "va avea loc o adevarata eliminare a reprezentantilor propusi de opozitia parlamentara, ceea ce reprezinta o inlaturare a unui element de continut al principiului constitutional al democratiei, si anume necesitatea unui sistem social pluralist". Considera ca "o asemenea inlaturare are la baza chiar ignorarea vointei politice a peste 30% din electorat, mai ales ca democratia dimensioneaza atat organizarea si functionarea puterii, cat si modul de viata al cetatenilor".
    De asemenea, arata ca "prin textele de lege si de ordonanta de urgenta criticate se creeaza posibilitatea ca acel criteriu legal pentru selectarea membrilor Consiliului, si anume experienta profesionala, fara sa se prevada si un altul, cel al configuratiei politice a Parlamentului, sa poata fi inlocuit cu cel al apartenentei politice sau cu cel al sorgintei propunerii politice a candidatilor", astfel ca aceste texte devin "nepredictibile".
    in conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.
    Presedintele Camerei Deputatilor, cu Adresa nr. 2/4.467 din 19 august 2013, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 3.010 din 19 august 2013, a transmis punctul sau de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate, apreciind ca sustinerile autorilor criticii sunt neintemeiate, motiv pentru care solicita respingerea sesizarii.



In acest sens, referitor la critica ce vizeaza incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 115 alin. (4), presedintele Camerei Deputatilor arata, in esenta, ca scopul adoptarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2013 reiese atat din preambulul acesteia, cat si din expunerea de motive ce insoteste proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonante.
   
Astfel, se poate constata ca elementele avute in vedere cu ocazia emiterii ordonantei de urgenta "vizeaza interesul general public, in sensul in care impun adoptarea de solutii imediate in vederea evitarii unei grave atingeri aduse acestuia", aspectele invocate de Guvern constituind o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata, in sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale concretizate prin Decizia nr. 271/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 332 din 16 mai 2012, si Decizia nr. 864/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012.
    Cat priveste critica referitoare la infrangerea prevederilor art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, presedintele Camerei Deputatilor arata, in esenta, ca "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 93/2012 nu stabileste ca ocuparea functiilor de membru in Consiliul Autoritatii de Supraveghere Financiara se face potrivit configuratiei politice si ponderii in Parlament a grupurilor parlamentare, astfel cum prevad alte legi organice de organizare si functionare a activitatii altor autoritati sau institutii publice". Apreciaza ca "intentia legiuitorului a fost foarte clara si a avut in vedere tocmai inlaturarea factorului politic, evitand in acest fel schimbarea organelor de conducere ale Autoritatii de Supraveghere Financiara ori de cate ori s-ar schimba configuratia politica a Parlamentului".
    In continuare, mentioneaza ca Autoritatea de Supraveghere Financiara este o institutie independenta, de specialitate, iar nu un organism politic. Totodata, subliniaza faptul ca "desemnarea si votul membrilor Consiliului sunt determinate exclusiv de optiunile parlamentarilor, in baza mandatului lor reprezentativ, iar in virtutea art. 69 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, orice mandat imperativ este nul".

    In aceste conditii, presedintele Camerei Deputatilor considera ca nu se poate retine o incalcare a art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie si ca "se poate observa respectarea intocmai a prevederilor constitutionale, prin aplicarea stricta a prevederilor legale in procedura numirii membrilor Consiliului Autoritatii de Supraveghere Financiara".

    In acest sens, invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.094/2012 referitoare la sesizarea de neconstitutionalitate a Hotararii Parlamentului Romaniei nr. 44/2012 privind numirea unor membri ai Consiliului National al Audiovizualului.

    In final, precizeaza ca, "in ce priveste pretinsa incalcare a art. 1 alin. (3) din Legea suprema, autorii sesizarii nu au individualizat care anume prevederi din cuprinsul acestei norme, deosebit de complexa, ar fi fost nerespectate prin legea atacata".
    Guvernul, in punctul sau de vedere comunicat cu nr. 5/4.251/2013 si inregistrat la Curtea Constitutionala cu nr. 2.752 din 17 iulie 2013, considera ca sesizarea este neintemeiata.



In acest sens, apreciaza ca din cuprinsul sesizarii rezulta faptul ca autorii acesteia nu aduc critici referitoare la neconstitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2013 sau a legii de aprobare a acesteia, ci, in realitate, solicita completarea acestor acte normative prin "introducerea unor noi dispozitii care sa prevada selectarea membrilor Consiliului Autoritatii de Supraveghere Financiara in functie de configuratia politica a Parlamentului".

    Referitor la acest aspect, Guvernul arata ca instanta constitutionala, prin Decizia nr. 849/2012, a statuat ca formularea unor argumente ce tind la modificarea legislativa a textului de lege criticat nu poate constitui o veritabila critica de neconstitutionalitate, deoarece, "in exercitarea rolului sau de garant al Constitutiei, Curtea Constitutionala nu se poate transforma in legiuitor pozitiv fara a incalca astfel dispozitiile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentala, potrivit carora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii".

    In ceea ce priveste reglementarea potrivit careia "Membrii consiliului A.S.F. sunt numiti de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere, la propunerea comuna a Comisiei pentru buget, finante, activitate bancara si piata de capital si a Comisiei economice, industrie si servicii din Senat si, respectiv, a Comisiei buget, finante si banci si a Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare din Camera Deputatilor", Guvernul precizeaza ca aceasta nu a fost introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2013, ci prin art. 8 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 93/2012.

    Referitor la competenta Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra modalitatii concrete in care Parlamentul a decis numirea membrilor Consiliului Autoritatii de Supraveghere Financiara, Guvernul considera relevante deciziile nr. 786/2009 si nr. 413/2010, prin care, cu prilejul exercitarii unui control de constitutionalitate a priori, Curtea a statuat ca nu este de competenta sa analizarea eventualelor incalcari ale Regulamentului sedintelor comune, astfel ca "nu isi poate extinde controlul si asupra actelor de aplicare a regulamentelor, intrucat ar incalca insusi principiul autonomiei regulamentare al celor doua Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza intai din Legea fundamentala. Analiza Curtii este una in drept, fara a viza aspecte de fapt ale procedurii parlamentare".

    De asemenea, Guvernul invoca Decizia nr. 1.466/2009, pronuntata in cadrul controlului exercitat pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, prin care Curtea a statuat ca, "desi legea a fost adoptata dupa o procedura parlamentara discutabila, nu este de competenta instantei constitutionale sa controleze modalitatea in care sunt puse in aplicare Regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului in procesul legislativ".

    In fine, cat priveste infrangerea art. 115 alin. (4) din Constitutie, Guvernul considera ca si-a justificat interventia legislativa prin cuprinsul Notei de fundamentare si al preambulului, din care rezulta "necesitatea adoptarii imediate a unor masuri care sa conduca la majorarea veniturilor si reducerea cheltuielilor bugetare, precum si la intarirea disciplinei financiare la unitatile sanitare, respectiv reducerea arieratelor conform angajamentelor asumate cu organismele financiare internationale, adoptarea acestor masuri in regim de urgenta impunandu-se, avand in vedere riscul unor potentiale presiuni asupra veniturilor si cheltuielilor bugetului general consolidat".
    Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.


1. Analizand obiectia de neconstitutionalitate, in ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate prin raportare la prevederile constitutionale ale art. 115 alin. (4) referitoare la situatiile in care Guvernul poate adopta ordonante de urgenta, autorii criticii sustin ca emiterea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2013 nu a fost justificata de existenta, "in concret", a unei situatii extraordinare, a carei reglementare nu putea fi amanata.

    Referitor la exigentele constitutionale cuprinse in art. 115 alin. (4) din Constitutie privind existenta unei situatii extraordinare, care sa justifice urgenta adoptarii unei ordonante de urgenta, in jurisprudenta sa in materie, concretizata prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, si Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, Curtea a statuat ca situatia extraordinara exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun, iar pentru indeplinirea cerintelor prevazute de art. 115 alin. (4) din Constitutie este necesara existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pune in pericol un interes public.

    Raportand aceste criterii de analiza la cauza prezenta, Curtea retine ca, in preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2013, aceasta interventie legislativa este justificata de Guvern prin faptul ca "un criteriu determinant in stabilirea obiectivelor si strategiilor guvernamentale este cel al concordantei cu responsabilitatile pe care Romania si le-a asumat prin semnarea acordurilor de imprumut cu organismele financiare internationale", astfel ca acesta "trebuie sa promoveze un set coerent de politici macroeconomice si masuri de mentinere a stabilitatii financiare a tarii, care sa asigure incadrarea in tintele de deficit stabilite".

Respinge, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata de 35 de senatori si constata ca Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2013 privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea unor acte normative este constitutionala in raport cu criticile formulate.

    Definitiva si general obligatorie.

    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Pronuntata in sedinta din data de 25 septembrie 2013.