Decizia Curtii: exceptia de neconstitutionalitate a art. 53 si art. 82 din Legea nr. 571 din 2003

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 117/15.II.2012 a fost publicata decizia Curtii constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 si art. 82 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.


Astfel, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 15 octombrie 2010, pronuntata in Dosarul nr. 4.059/245/2010, Judecatoria Iasi - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 53 si art. 82 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de o persoana care face parte dintr-un cabinet individual de avocatura, intr-o cauza ce are ca obiect solutionarea unei constestatii la executare.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine ca, prin dispozitiile de lege criticate, persoanele de drept fiscal care realizeaza venituri sunt tratate diferit. In timp ce persoanele fizice autorizate sunt obligate sa plateasca impozit anticipat, celelalte subiecte de drept fiscal nu platesc anticipat nici impozit, nici penalitati de intarziere.

Judecatoria Iasi - Sectia Civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arata ca principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii in care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. Totodata, textele de lege criticate sunt in acord. cu art. 56 alin. (1) din Constitutie, care prevede obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si taxe la cheltuielile publice. In plus, dispozitiile legale criticate sunt in deplina concordanta cu prevederile art. 139 alin. (1) din Legea fundamentala potrivit carora impozitele, taxele si orice venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. Asadar, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, modalitatile de plata, precum si cuantumul acestora.

Examinand excepria de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile criticate dau expresie prevederilor art. 56 alin. (1) din Legea fundamentala, potrivit carora cetatenii au obligatia sa contribuie la cheltuielile publice, prin impozite si taxe. Totodata, in conformitate cu art. 139 alin. (2) din Constitutie, impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene "in limitele si in conditiile legii". Din aceste prevederi constitutionale rezulta dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozitele datorate bugetului de stat, modalitatile de plata, precum si cuantumul acestora.

Totodata, Curtea constata ca nu poate fi retinuta critica autorului exceptiei potrivit careia dispozitiile criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16. Astfel, dispozitiile criticate se adreseaza, in mod egal, fara privilegii si fara discriminari, tuturor contribuabililor care desfasoara o activitate independenta.