Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu. In articolul de fata prezentam aspecte referitoare la tratamentul amortizarii cumulate la data reevaluarii, obligativitatea reevaluarii si tratamentul imobilizarilor corporale care sunt complet amortizate.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se efectueaza la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in situatiile financiare anuale, la valoarea justa.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa, de la data bilantului.
Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate. Activele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan, pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. Daca un activ dintr-o grupa nu mai poate fi reevaluat, acesta se va prezenta la cost, mai putin amortizarea cumulata si eventuale pierderi de valoare.
Va ofera pur si simplu garantia unor inregistrari contabile perfecte! Ghidul se poate comanda AICI >>
Valoarea justa se determina, de regula, de catre evaluatori autorizati, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international. Valoarea reevaluata se substituie valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
Cartea verde a Contabilitatii varianta online
SAF-T pentru Contribuabili Mici
Amortizarea se va calcula avand in vedere valoarea activului determinata in urma reevaluarii. Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
Tratamentul amortizarii cumulate la data reevaluarii
Potrivit politicii contabile adoptate de entitate:
- recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata;
- eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculatala valoarea reevaluata a activului.
Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului.
Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat, de exemplu, din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost minus ajustarile cumulate de valoare.
Diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric este prezentata la rezerva din reevaluare.
Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:
- ca o crestere a rezervei din reevaluare, daca nu a existat o descrestere anterioara, recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ;
- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete,aceasta se trateaza:
- ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ;
- ca o scadere a rezervei din reevaluare cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.
Din punct de vedere fiscal, valoarea fiscala reprezinta costul de achizitie, de productie sau valoarea de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii fiscale, dupa caz – pentru mijloace fixeamortizabile si terenuri.
In valoarea fiscala se includ si reevaluarile contabile efectuate potrivit legii.
In cazul in care se efectueaza reevaluari ale mijloacelor fixe amortizabile care determina o descrestere a valorii acestora sub costul de achizitie, de productie sau al valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz, valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza pana la nivelul celei stabilite pe baza costului de achizitie, de productie sau a valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz.
In situatia reevaluarii terenurilor care determina o descrestere a valorii acestora sub costul de achizitie sau sub valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz, valoarea fiscala este costul de achizitie sau valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz.
Obligativitatea reevaluarii
Din punct de vedere contabil, reevaluarea este o optiune, un element de politica contabila, nu constituie o obligatie.
Din punct de vedere fiscal, desi nu se mentioneaza obligativitatea, reevaluarea periodica in cazul cladirilor asigura o cota mai mica a impozitului pe cladiri datorat de persoanele juridice.
Pentru stabilirea impozitului, valoarea impozabila a cladirilor aflate in proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datoreaza impozitul/taxa si poate fi:
- ultima valoare impozabila inregistrata in evidentele organului fiscal;
- valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii;
- valoarea finala a lucrarilor de constructii, in cazul cladirilor noi, construite in cursul anului fiscal anterior;
- valoarea cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de proprietate, in cazul cladirilor dobandite in cursul anului fiscal anterior;
- in cazul cladirilor care sunt finantate in baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii.
Valoarea impozabila a cladirii se actualizeaza o data la cinci ani, pe baza unui raport de evaluare a cladirii intocmit de un evaluator autorizat, in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluarii, depus la organul fiscal local pana la primul termen de plata din anul de referinta.
In situatia depunerii raportului de evaluare dupa primul termen de plata din anul de referinta, acesta produce efecte incepand cu data de 1 ianuarie a anului fiscal urmator.
In cazul in care proprietarul cladirii nu a actualizat valoarea impozabila a cladirii in ultimii cinci ani anteriori anului de referinta, cota impozitului este 5%.
Tratamentul imobilizarilor corporale care sunt complet amortizate
Daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita, entitatea poate proceda la reevaluarea acesteia.
Cu ocazia reevaluarii imobilizarii corporale, acesteia i se stabilesc o noua valoare si o noua durata de utilizare economica, corespunzatoare perioadei estimate a se folosi in continuare.
Transferul surplusului din reevaluare asupra contului de rezerve se face atunci cand surplusul se considera un castig realizat.
Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentrucare s-a constituit rezerva din reevaluare. O parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
La scoaterea din evidenta a activului, intreaga rezerva din reevaluarea ferenta activului este transferata asupra rezultatului reportat.
Pe masura utilizarii activului de catre entitate:
- rezerva din reevaluare aferenta activului este transferata asupra rezultatului reportat, concomitent cu amortizarea activului, lunar, cu o suma egala cu:
Amortizarea aferenta valorii reevaluate – Amortizarea aferenta costului initial al imobilizarii
Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor reevaluarii se face pentru fiecare element in parte, in analiticele contului 105 – Rezerve din reevaluare.
Nu se admit compensari intre minusurile din reevaluare ale unui element cu plusurile din reevaluare ale altui element.
In cazul terenurilor si al cladirilor care au fost reevaluate si au facut obiectul unei cedari partiale, la scoaterea din evidenta a acestora, diferenta din reevaluare aferenta partii cedate se considera surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzator valorii contabile a terenurilor, respectiv a cladirilor, scoase din evidenta, si se evidentiaza in contul 1175 - Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare.
Prevederi de natura fiscala
Veniturile reprezentand cresteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizarilor necorporale, dupa caz, care compenseaza cheltuielile cu descresterile anterioare, aferente aceleiasi imobilizari sunt venituri neimpozabile.
Cheltuielile din reevaluarea imobilizarilor necorporale/mijloacelor fixe,in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari efectuate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora, sunt cheltuieli nedeductibile.
Cresterile din reevaluare se includ in valoarea fiscala a imobilizarilor.
Rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate, se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dupa caz.
Foto: pixabay.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
