Analizam mai jos cazul unei societati romane care factureaza unei societati straine dintr-un alt stat UE livrari de produse finite. Firma respectiva solicita ca pe facturi sa apara adresa si codul VAT din Germania, acolo aflandu-se sediul respectivei firme. Livrarea efectiva a bunurilor are loc in Mexic (nu in Germania).
Factura se declara in Declaratia 390, nu si in Intrastat deoarece marfa nu ajunge in Germania, ci direct in Mexic, in numele clientului din Germania.
Stabilim astfel in ce masura s-a aplicat tratamentul fiscal corect si mentionam ca factura poate si trebuie emisa pe adresa si pe codul VAT al cumparatorului stabilit in Germania, dar cu inscrierea unei mentiuni de genul "bunuri livrate in Mexic" sau a unei mentiuni cu privire la numarul contractului sau al comenzii prin care se solicita in mod expres ca bunurile sa fie livrate in Mexic.
De asemenea, factura se emite de catre furnizor prin inscrierea:
- informatiilor impuse prin art. 155 alin. (19) din Codul fiscal;
- mentiunii "scutit cu drept de deducere cf. art. 143 alin. (1) lit. a/b din Codul fiscal"; conform obligatiei de la articolul 155, alineatul 19, litera l) "l) in cazul in care este aplicabila o scutire de taxa, trimiterea la dispozitiile aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice alta mentiune din care sa rezulte ca livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;".
In situatia prezentata, operatiunea reprezinta un export de bunuri incadrat in categoria operatiunilor scutite cu drept de deducere a TVA, reglementate prin art. 143 alin. (1) din Codul fiscal, dupa cum urmeaza:
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita
Cartea Verde a PFA Contabilitatea si obligatiile fiscale
Ghidul practic al contabilitatii in 2024 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete
- lit. a) cand bunurile sunt expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau sau
- lit. b) cand bunurile sunt expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau.
Incadrarea la lit. a) sau la lit. b) este determinata de conditia de livrare negociata prin contractul de vanzare - cumparare incheiat intre furnizor si cumparator.
Desi cumparatorul din Germania comunica furnizorului din Romania un cod valid de TVA emis de catre autoritatile fiscale din Germania, valoarea livrarii de bunuri efectuate pe numele sau, dar expediate in afara teritoriului comunitar, nu se raporteaza prin declaratia cod 390 VIES deoarece operatiunea efectuata nu se incadreaza in categoria livrarilor intracomunitare de bunuri. Definitia livrarii intracomunitare de bunuri se regaseste la art. 128 alin. (9) din Codul fiscal conform caruia "Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora.".
Din acest motiv, valoare operatiunii evidentiate in jurnalul pentru vanzari nu se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 la randul 1 denumit "Livrari intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. a) si d) din Codul fiscal" ci la randul 14 "Livrari de bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de deducere, altele decat cele de la rd. 1 - 3".
Sursa: PortalContabilitate.ro
