Explicatii ANAF privind declaratiile Asociatiei Nationale a Intreprinderilor de Munca Temporara
Agentiile de presa au preluat recent stirea conform careia aproximativ 300 de firme risca sa se inchida dupa ce statul cere plata diurnei pe care acestea au acordat-o salariatilor romani detasati temporar in strainatate.
In acest context, ANAF a emis comunicatul pe care il redam mai jos:
In cursul anului 2014, Directia Generala Antifrauda Fiscala a demarat verificari pe linia prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, care se manifesta in domeniul muncii nedeclarate si subdeclarate, in cadrul unui proiect pilot vizand cresterea conformarii fiscale in domeniul impozitului pe salarii si contributiilor sociale.
Proiectul este subsecvent prevederilor Strategiei de conformare fiscala elaborata pe baza evaluarii riscurlor la nivelul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in contextul asumarii angajamentelor convenite cu Uniunea Europeana si Fondul monetar International si este realizat in scopul prevenirii si combaterii muncii nedeclarate si/sau subdeclarate, in scopul sprijinirii concurentei loiale in meidul de afaceri, respectiv a protejarii angajatilor prin cresterea nivelului de securitate sociala. Acest proiect a fost anuntat public inca din 23.04.2014, comunicat pe care il puteti vizualiza si pe site-ul www.anaf.ro la adresa https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/907483.pdf.
Registrul de Evidenta Fiscala PFA
PFA II IF Taxe Impozite Deduceri Contributii
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic
In acest context, suplimentar fata de actiunile care vizeaza combaterea muncii nedeclarate, verificarile au fost extinse si la contribuabili autorizati ca agenti de munca temporara, avand in vedere imprejurarile specifice in care acestia isi desfasoara activitatea. Riscul fiscal evaluat este caracterizat de discrepanta majora dintre veniturile la care se stabilesc si platesc obligatii fiscale, de regula salariul minim in Romania si a celor considerate neimpozabile de agentii de munca temporara, semnificativ mai mari decat cele impozabile, diurna medie platita fiind de aproximativ 1.500 euro pe luna. Au fost constatate insa si cazuri extreme, in care veniturile asupra carora s-a platit impozit si contributii sociale au fost la nivelul salariului de baza minim brut pe tara pentru un program de lucru partal de 2 ore pe zi (reprezentand 322 lei in 2014), in timp ce diurna neimpozabila a atins si 2.000-2.500 euro.
Specificul acestei activitati consta in faptul ca agentul de munca temporara incheie separat un contract de munca temporara cu fiecare salariat temporar si un contract de punere la dispozitie cu utilizatorul. In aceste conditii, fiecare angajat cunoaste de la inceputul misiunii de munca temporara locul de desfasurare a activitatii si isi asuma obligatiile mentionate in contractul de munca temporara.
Astfel, diferenta dintre salariul minim din Romania, la care se platesc obligatiile fiscale si salariul minim din statul membru al Uniunii Europene in care lucratorul este pus la dispozitia unei intreprinderi utilizatoare, pe care agentul de munca temporara are obligatia sa il asigure conform legislatiei in vigoare, este platita cu titlu de diurna pe care agentul de munca temporara o considera venit neimpozabil.
Aceasta metoda, prin care a fost disimulata plata unor drepturi de natura salariala a fost utilizata pentru a nu fi inregistrate si virate la bugetul consolidat al statului obligatiile fiscale constand in impozit pe venit si contributii sociale, fiind de natura sa genereze distorsiuni concurentiale pe piata muncii si sa afecteze nivelul de securitate sociala al angajatilor.
Constatarile au fost extinse la nivelul intregii tari si efectuate pe baza unei metodologii de control la contribuabilii autorizati ca agenti de munca temporara care au inregistrat venituri din prestarea unor servicii externe. Pentru finalizarea instrumentarii acestor cazuri si pentru asigurarea unei abordari unitare s-a colaborat cu Inspectia Muncii din Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, si cu Directia Generala de Legislatie Cod Fiscal si Reglementari Vamale din Ministerul Finantelor Publice.
Avand in vedere aspectele constatate, coroborate cu prevederile legale incidente, sumele acordate cu titlu de diurna au fost reincadrate din punct de vedere fiscal de asemenea avand in vedere imprejurarile in care au fost savarsite faptele, au fost sesizate organele de urmarire penala. In ceea ce priveste masurile asiguratorii dispuse si instituite in timpul controalelor antifrauda la contribuabilii verificati pentru asigurarea recuperarii prejudiciilor si impiedicarea instrainarii patrimoniului, va informam ca poprirea asiguratorie a conturilor bancare nu este de natura a afecta plata drepturilor salariale catre angajati, in cauza fiind aplicabile prevederile art. 149, alin. (12), lit. a) din Codul de procedura fiscala, asa cum de altfel rezulta si din adresele de infiintare a popririi transmise de organele fiscale.
Precizam faptul ca, in materie fiscala prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale este prevazuta la art. 91 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 republicata, privind Codul de procedura fiscala care stipuleaza ca dreptul organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 5 ani, respectiv in termen de 10 ani in cazul in care acestea rezulta din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
In ceea ce priveste statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania precizam ca activitatea acestuia face obiectul unor reglementari speciale, aprobate prin Legea nr. 223/2007. Reglementari speciale exista si in situatia personalului navigant maritim, a personalului din domeniul transportului rutier si feroviar international etc., drepturile acordate acestor categorii de personal nefiind asimilate celor acordate de agentii de munca temporara.
