In opinia Consiliului fiscal, revizuirile ascendente semnificative operate la nivelul veniturilor bugetare apar drept fundamentate din perspectiva performantei efective la zi, rezultate ale unei cresteri economice efective nu atat neaparat superioara estimarilor initiale, cat cu o compozitie mai favorabila veniturilor bugetare din impozite si taxe (dinamica superioara a consumului - referinta pentru impozitele indirecte).
Consiliul fiscal valideaza de principiu estimarile guvernamentale ale veniturilor, insa apreciaza ca exista riscul unor incasari inferioare programului pentru veniturile nefiscale si pentru cele din contributii sociale, insa la nivel agregat efectul este probabil compensat de prudenta estimarilor pentru incasarile din accize, taxe vamale si impozitul pe venit si salarii.
In acelasi timp, Consiliul fiscal este extrem de sceptic ca nivelul propus pentru intrarile din fonduri post-aderare aferente exercitiului financiar 2014-2020 este realizabil, in conditiile in care la finele primului semestru veniturile corespunzatoare (680,1 milioane lei) reprezentau doar 5,1% din suma bugetata pentru intregul an (12,8 miliarde lei).
In contextul in care executia la sase luni releva o slaba absorbtie a fondurilor europene si cheltuieli de investitii sub program, desi intr-o masura mai mica decat in anul anterior, decizia de a majora cuantumul acestora apare surprinzatoare, mai ales in conditiile in care experienta istorica indica faptul ca este putin probabil ca accelerarea intrarilor de fonduri europene in a doua parte a anului sa fie suficienta pentru a apropia veniturile de nivelurile programate. De altfel, nematerializarea veniturilor din fonduri UE nu duce la majorarea deficitului bugetar in ipoteza unei ajustari automate in jos a cheltuielilor corespondente.
De asemenea, Consiliul fiscal considera ca bugetul rectificat are potentialul de a genera un ecart mai ridicat intre deficitul ESA 2010 (pe baza de angajamente si relevant din perspectiva tratatelor europene) si cel conform metodologiei nationale (cash).
Veniturile nefiscale ale anului 2016 in baza metodologiei nationale includ venituri extraordinare de 847 milioane lei aferente unor sume provenite din reclasificarea unor sume provenite din anii precedenti, in timp ce metodologia ESA 2010 va reclama cel mai probabil revizuirea corespunzatoare a executiilor istorice mai degraba decat includerea sumelor respective in veniturile corespunzatoare anului curent. Mai mult, este de asteptat ca in baza ESA 2010, asa cum s-a intamplat si in trecut, intreg impactul Legii nr. 85/2016 ce genereaza plati compensatorii esalonate pe 5 ani catre cadrele didactice sa fie inregistrat in totalitate in anul curent - o estimare indicativa sugereaza un cuantum de circa 3 miliarde lei comparativ cu numai 1 miliard in executia cash.
Impreuna, aceste doua elemente insumeaza 2,85 miliarde lei (0,37% din PIB), care s-ar adauga ecartului deja estimat de circa 0,2% din PIB intre deficitele ESA 2010 si cash (a carui sursa rezida in mare parte in faptul ca, la nivelul anului 2016, masurile prevazute de Codul Fiscal afecteaza 11 luni ori 3 trimestre in executia cash pentru unele agregate bugetare, in timp ce executia ESA 2010 va implica un impact anual complet). in aceste conditii, este posibil ca un deficit de 2,76% din PIB in standarde cash sa nu asigure o marja suficienta pentru a evita depasirea nivelului de referinta de 3% din PIB in standarde ESA 2010 ceea ce, coroborat cu evaluarile curente ale Comisiei Europene ce indica un deficit bugetar mai mare de 3% in 2017, sa conduca la o declansare a procedurii de deficit excesiv in cursul anului urmator.
Pe de alta parte, plasarea mai multor agregate de cheltuieli in executia pe prima parte a anului, indeosebi a celor de investitii, semnificativ sub program sugereaza o probabila sub-executie a acestora care ar putea conduce la un deficit bugetar potrivit metodologiei nationale inferior tintei curente, de natura sa asigure si evitarea depasirii pragului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar potrivit ESA 2010, chiar luand in calcul elementele mai sus mentionate.
in concluzie, Consiliul fiscal apreciaza ca incadrarea in tinta de deficit bugetar pe anul in curs in contextul metinerii parametrilor actuali ai politicii fiscal-bugetare este posibila, iar balanta riscurilor apare drept echilibrata.
Cu toate acestea, Consiliul fiscal isi reitereaza opinia exprimata cu ocazia aprobarii bugetului pe anul 2016, anume ca deficite bugetare apropiate de 3% din PIB in 2016 si chiar de peste 3% din PIB estimate pentru 2017 (intr-un scenariu de nemodificare a politicilor economice), in conditiile unei cresteri economice mai mari decat cea potentiala, sunt contraindicate, politica fiscal-bugetara fiind una pro-ciclica, apasand pe acceleratie in faza de expansiune a ciclului economic si riscand sa fie constransa sa implementeze masuri de ajustare structurala intr-o inevitabila faza viitoare de recesiune.
Operare SAGA Exemple practice si recomandari Impozitarea veniturilor din chirii 2024 Cartea Verde a PFA Contabilitatea si obligatiile fiscale
Pentru explicatii detaliate, calcule si infografice, va invitam sa consultati
