Guvernul a publicat documentul PNRR (Planul National de Redresare si Rezilienta), un pachet de investitii publice si reforme propuse in baza Recomandarilor Specifice de Tara 2019-2020 . Aceste reforme si proiecte de investitii publice trebuie puse in aplicare pana in anul 2026.
Printre prioritatile prezentate in document se afla si Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), care ar putea deveni pana in 2026 "o institutie eficienta, care aduce mai multi bani la bugetul de stat fara a creste taxele, ci datorita conformarii voluntare.", se specifica in document.
Guvernul mai afirma in Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) transmis Comisiei Europene ca "nu vor mai exista motive de a „fenta” fiscul si fentarea fiscului va fi atat de complicata, incat aceia care o practica, vor renunta la ea."
In prezent, Romania se confrunta cu provocari majore in privinta administrarii taxelor si impozitelor. Raportul de tara al CE 2020 mentioneaza ca ratele inegalitatii veniturilor si ale saraciei raman printre cele mai ridicate din UE, iar nivelul relativ scazut al veniturilor fiscale limiteaza capacitatea Romaniei de a solutiona aceste probleme, fie prin redistribuire, fie prin furnizarea de bunuri si servicii publice. O provocare majora o reprezinta nivelul ridicat al deficitului de TVA, ce reprezinta o pierdere de venituri din cauza evaziunii, a fraudei, a insolventelor, a falimentelor, a erorilor administrative sau a optimizarii fiscale legale, fiind unul dintre cele mai ridicate din UE.
Printre cele mai importante masuri de reforma se numara - Reforma ANAF prin digitalizare, Modernizarea sistemului vamal si implementarea vamii electronice si Revizuirea cadrului fiscal.
In cadrul Planului sunt propuse mai multe reforme care urmaresc cresterea veniturilor si optimizarea cheltuielilor. Prin intermediul acestora Romania se angajeaza ca in perioada 2022-2026 sa nu inregistreze abateri de la stabilitatea fiscal-bugetara. Astfel, una din cele mai importante reforme ale componentei 8 se axeaza pe cresterea capacitatii ANAF de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin:
Operare SAGA Exemple practice si recomandari
SAF-T pentru Contribuabili Mici
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024
Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
- imbunatatirea capacitatii de utilizare/valorificare masiva si inteligenta a datelor/informatiilor;
- furnizarea de noi servicii digitale catre contribuabili;
- transformarea digitala a finantelor publice;
- sprijinirea IMM-urilor care au dificultati in accesarea capitalului si/sau din sectoarele economice in care Romania are un avantaj competitiv.
Rezultatele asteptate vor conduce la:
- cresterea ponderii veniturilor colectate cu 3 p.p din PIB raportat la valoarea medie a anilor 2019 si 2020;
- reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p. raportat la valoarea medie a anilor 2019 si 2020.
- 600.000 case marcat conectate la sistemul IT ANAF
- 500.000 de contribuabili inrolati suplimentar in SPV
- Modernizarea infrastructurii hardware-software si a infrastructurii suport pentru furnizarea serviciilor electronice catre contribuabili
- Pentru sistemul vamal: 100% infrastructura hardware-software modernizata
- Pentru managementul corporativ al companiilor de stat, se asteapta actualizarea normelor si ghidurilor de aplicare a OUG nr.109/2011 pana la sfarsitul anului 2023
Exemple de detalii incluse in reforma fiscala:
►Imbunatatirea administrarii marilor contribuabili
► Introducerea unui model mai transparent si orientat spre servicii al administrarii taxelor
►Implementarea analizei cheltuielilor (spending reviews) in domeniul de sanatate si educatie (vor urma si alte sectoare)
►Introducerea unui proces real de bugetare multi-anuala, mai ales pentru partea de cheltuieli.
Uniunea Europeana a decis sa infiinteze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, in valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este sa ofere sprijin statelor membre pentru a face fata provocarilor generate de Criza Covid19 si consecintele sale economice.
Mecanismul de redresare si rezilienta (MRR) este pilonul principal al #NextGenerationEU si are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro.
Pentru utilizarea instrumentului de finantare MRR fiecare stat membru al UE trebuie sa elaboreze propriul Plan de Relansare si Rezilienta (PNRR) prin care isi stabileste domeniile prioritare de investitii in scopul iesirii din criza, relansarii economice si cresterii capacitatii de rezilienta. Romania se afla in aceasta etapa.
Citeste si: Debirocratizare puternica pentru mediul de afaceri: simplificari, scheme de ajutor si alte masuri