Studiu de caz: Deductibilitatea cheltuielilor in cazul intreruperii concediului de odihna la solicitarea angajatorului

Rechemarea din concediu se poate face, potrivit legii, in caz de forta majora, fapt reglementat prin dispozitii clare care fac referire si la faptul ca salariatul poate fi rechemat din concediu pentru aspecte care impun prezenta acestuia la locul de munca. Intr-o astfel de situatie, administratorul unei societati a platit contravaloarea unui bilet de avion al unui angajat care a trebuit sa renunte la bilet si sa revina la locul de munca. Poate fi aceasta suma trecuta direct pe cheltuieli deductibile sau va fi impozitata la angajat cu toate darile aferente?

Potrivit art. 151 alin. 2 din Codul muncii, republicat angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. In acest caz angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

Din prevederile legale amintire reiese ca numai in situatia in care angajatul a intrat in concediu de odihna si a fost rechemat la serviciu de catre societatea angajatoare se poate vorbi de existenta unei obligatii legale a societatii de a acoperi prejudicial salariatului si, in consecinta, suma aferenta biletului de avion este tratata drept cheltuiala deductibila (art. 21 alin. 1 din Codul fiscal) si neimpozabila la salariat (art. 42 lit. b din Codul fiscal).

Daca salariatul a renuntat la biletul de avion inainte de a intra in concediul legal de odihna, atunci nu sunt incidente prevederile art. 151 alin. 2 din Codul muncii, iar suma acordata de societatea angajatoare va fi tratata ca orice alt venit de natura salariala, supusa impozitului pe venit si contributiilor sociale obligatorii. In acelasi timp, suma va fi si deductibila la calculul profitului impozabil, intrucat doar cheltuielile salariale ori asimilate salariilor neimpozitate la angajat (bineinteles, cu exceptiile prevazute de lege) sunt considerate nedeductibile in conformitate cu prevederile art. 21 alin. 4 lit. l din Codul fiscal.