Institutia ANAF (Agentia Nationala de Administrare Fiscala) nu va mai fi de acum incolo asa cum o stim! Iata mai jos cu ce propuneri vin initiatorii unui proiect depus recent in Senat!
Propunerea legislativa depusa in Senat este pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.74/2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative.
Cele 8 directii generale regionale ale finantelor publice din municipiile unde le-a fost stabilit sediul se desfiinteaza si se preiau prin fuziune prin absorbtie de catre directiile finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
Atributiile directiilor generale regionale ale finantelor publice se preiau de catre directiile finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti potrivit ariei teritoriale de competenta.
Directiile finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti preiau ca structuri fara personalitate juridica administratiile pentru contribuabilii mijlocii, precum si birourile vamale de interior si de frontiera, potrivit ariei teritoriale de competenta.
Personalul directiilor generale regionale ale finantelor publice se preia si se reincadreaza la directiile finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in limita numarului de posturi aprobat, in conditiile legii, si cu respectarea prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, dupa caz, cu modificarile si completarile ulterioare.
„Procesul de reformare a ANAF a dictat si fonduri pe masura, astfel ca statul roman a contractat in beneficiul ANAF un imprumut de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare in valoare de 70 de milioane de euro, avand ca data-limita de tragere martie 2019. Sub denumirea RAMP, Proiectul de modernizare a administratiei fiscale era structurat pe patru componente, cuprinzand subcomponente de la dezvoltare institutionala pana la imbunatatirea relatiei cu contribuabilii trecand prin perfectionarea personalului ANAF si reducerea poverii administrative suportate de contribuabil”, sustin membrii UDMR, initiatorii proiectului.
Abonament PortalContabilitate ro - abonament 12 luni
Manual de politici contabile - Stick USB
Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor
Cartea verde a contabilitatii
Referitor la cresterea eficientei colectarii impozitelor si taxelor, studiile efectuate de serviciile Comisiei Europene sau la comanda acesteia in 20132, respectiv in 20173, arata situatia aproape catastrofala in care se afla Romania din punctul de vedere al discrepantei dintre sumele aferente TVA de colectat si efectiv incasat (TVA gap). La o medie a statelor membre (EU 26) in 2011 de 2,1% din PIB, Romania apare fruntasa mod detasat cu 7,9%. in anul 2015, la o medie EU-27 de 10,8% raportat la TVA de colectat, Romania conducea cu 37,18%, a doua clasata, Slovacia, fiind la 7,8 puncte procentuale departare. Se poate constata o imbunatatire fata de 2014, dar autorii observa posibilele influente pozitive ale mecanismului de plata inversa si de reducere a cotei pentru servicii turistice.
De notat este si faptul ca desele modificari legislative au influentat de-a lungul ultimilor ani performanta ANAF, astfel ca datele anuale reflectand incasarile la buget sunt in realitate greu de comparat (de amintit doar reducerile succesive ale cotei TVA, modificarea bazei de calcul a contributiilor obligatorii, transferarea platii acestora in sarcina angajatului, supraimpozitarea veniturilor din salarii obtinute din contracte cu timp partial de munca, plata defalcata a TVA). Cuantificarea evolutiei rezultatelor este de asemenea obturata de introducerea instrumentelor de transmitere la distanta a documentelor, de evidentele electronice pe care ANAF totusi le utilizeaza (cu intreruperi in functionare, cu probleme de compatibilitate intre diverse softuri, cu actualizari de date prea rare si cu multe erori), se mai arata in expunerea de motive.
In concluzie, aceasta initiative legislativa propune revenirea la modul de organizare a administratiilor financiare la nivel judetean, mai aproape de contribuabili, astfel putand spera in imbunatatirea atat a ratei de colectare cat si a relatiei cu platitorii de taxe si impozite.