In incercarea de a lamuri mai multe aspecte de ordin fiscal, modificate recent sau in curs de schimbare, am primit mai multe raspunsuri din partea unor specialisti cu experienta din cadrul EY Romania. Intr-un interviu acordat in exclusivitate pentru Manager.ro, au raspuns, din partea EY Romania: Ioana Iorgulescu, Senior Manager Asistenta fiscala, Cristina Clujescu, Manager Asistenta fiscala, Claudia Sofianu, Director Executiv, Asistenta fiscala, si Adrian Rus, Partener, Asistenta fiscala.
De la ce se intampla in fapt cu Declaratia 088 si Declaratia 394, de la ce inseamna, de fapt, schimbarea regimului fiscal pentru PFA-uri, pana la provocarile pe care le au multinationalele in ce priveste preturile de transfer, specialistii amintiti mai sus au oferit o perspectiva profesionista si noua asupra impozitarii si reglementarilor fiscale din Romania.
Mihaela Pascu, Manager.ro: PFA sau microintreprindere? E intrebarea pe care cei mai multi oameni si-au adresat-o inca de la finele anului trecut. Un "quo vadis" pe care il reluam si noi acum. Ce posibilitate de functionare profitabila mai au cei care sunt PFA in conditiile noi de impozitare excesiva?
[Claudia Sofianu]: Eu vad lucrurile putin diferit aici. S-a discutat mult despre "abuzarea" structurii de PFA in trecut pana la modificarea legislatiei aplicabile in domeniu (mai intai in iulie 2015 si apoi incepand cu 1 ianuarie 2016). Anterior, in foarte multe cazuri, se recurgea la inregistrarea ca PFA doar pentru a beneficia de tratamentul fiscal mai favorabil, si nu pentru ca, in esenta, era vorba despre desfasurarea de activitati profesionale in mod independent. Nu stiu daca in momentul de fata vorbim despre o "impozitare excesiva" a celor care desfasoara activitati ca PFA, ci mai degraba de o aliniere a tratamentului fiscal aplicabil acestora cu cel aferent veniturilor de natura salariala. In practica, este intr-adevar o modalitate prin care in prezent se poate limita abuzul. Asadar, din punctul meu de vedere, desfasurarea unei activitati profesionale intr-o forma anume (dependenta, independenta, microintreprindere) trebuie sa reflecte substanta relatiei dintre prestatorul si beneficiarul serviciilor, nu sa urmareasca in primul rand obtinerea de beneficii fiscale.
Pe de alta parte insa, consider ca schimbarile legislative survenite pana in prezent reprezinta doar un prim pas in reglarea unor realitati de piata. Din punctul meu de vedere, sunt doua linii mari de actiune pe care ar trebui sa se concentreze in continuare autoritatile competente:
Cadrul legal din momentul de fata este unul putin flexibil; este exagerat sa pretinzi unui contribuabil persoana fizica, care presteaza servicii de 2 ori pe an sa se inregistreze ca PFA, intrucat activitatile astfel desfasurate ar avea caracter "regulat"; asa cum exista si alte forme de colaborare pe piata care nu se pot incadra nici in activitati dependente, nici in activitati independente, dupa parcurgerea criteriilor de independenta existente acum in lege; tot din cauza acestei rigiditati legislative se ajunsese si anterior ca femeia de serviciu sa fie remunerata in baza unor "drepturi de autor"; trebuie mai multa flexibilitate in legislatie, astfel incat sa fie acoperite din punct de vedere fiscal niste realitati economice si niste forme de colaborare noi, generate de lumea in care traim pana la urma;
- in momentul de fata, impovarator in Romania nu este regimul de impozitare (unul din cele mai scazute din Europa in continuare), ci cuantumul contributiilor la asigurari sociale datorate; nici nu mai luam in discutie nivelul beneficiilor subsecvente total necorelate cu contributiile; aici e intr-adevar nevoie de plafonare in adevaratul sens al cuvantului (e.g., pe CNP-ul persoanei, in functie de nivelul venitului). Nu este normal si economic corect ca pentru aproape orice tip de venit obtinut de un contribuabil persoana fizica sa se aplice contributii sociale in mod cumulat.
