Punct de vedere CNIPMMR privind OUG 3/2017, Legea 177/2017 si noile modificari din Codul fiscal

CNIPMMR si-a exprimat recent punctul de vedere cu privire la OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Reglementarea platii contributiei de asigurari sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele de munca cu timp partial

In data de 20 iulie 2017 a fost adoptata de Guvern ORDONANTA pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin care, in cazul castigului lunar brut realizat in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, inclusiv in cazul celor care prevad plata in acord, al carui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata aprobat prin hotarare a Guvernului, venitul luat in calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contributiei de asigurari sociale datorata de angajatori sau persoanele asimilate acestora, este  salariul minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia, corespunzator numarului zilelor lucratoare din luna, in care contractul a fost activ.

Persoanelor prevazute mai sus nu le sunt aplicabile prevederile referitoare la venitul luat in calcul la determinarea bazei lunare de calcul a contributiei de asigurari sociale datorata de angajatori la nivelul salariul minim brut pe tara, pe perioada in care salariatii acestora se afla intr-una dintre urmatoarele situatii:

a) sunt elevi sau studenti, cu varsta pana la 26 de ani, aflati intr-o forma de scolarizare;

b) sunt ucenici, potrivit legii, in varsta de pana la 18 de ani;

c) sunt persoane cu dizabilitati carora prin lege li se recunoaste posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi;

d) sunt pensionari pentru limita de varsta din sistemul public de pensii, potrivit legii in vigoare la data pensionarii, cu exceptia pensionarilor care beneficiaza de pensii in baza unor legi speciale, precum si a celor care cumuleaza pensia din sistemul public de pensii cu orice alta pensie stabilita intr-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii;

e) realizeaza in cursul aceleiasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor in baza a doua sau mai multe contracte individuale de munca, dintre care unul este cu norma intreaga, iar baza lunara de calcul al acestuia este cel putin egala cu salariul minim brut pe tara.

Potrivit notei de fundamentare a Ordonantei de guvern, numarul salariatilor activi, era de 5.478.666 la 31 decembrie 2016, in timp ce numarul contractelor cu norma intreaga era de 5.109.504, context in care se apreciaza ca numarul persoanelor care aveau numai un singur contract de munca si acela cu timp partial era de 369.162 persoane.

2. Pozitia CNIPMMR privind introducerea platii contributiei de asigurari sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele de munca cu timp partial

CNIPMMR nu sustine instituirea platii obligatorii a contributiei de asigurari sociale datorata de angajatori la nivelul salariului minim brut in plata in cazul in care castigul lunar brut este sub nivelul salariului minim brut pe tara in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, din urmatoarele motive:

Impozitarea veniturilor din chirii 2024

Vezi AICI detalii

Dosarul Permanent al Clientului Model Editabil si Recomandari

Vezi AICI detalii

Declaratia Unica 2024 Impozit pe venit Contributii CAS si CASS

Vezi AICI detalii

Pe piata fortei de munca, caracterizata prin flexibilitate, sunt des intalnite situatiile in care un angajator nu are nevoie de un salariat cu norma intreaga, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o norma cu timp partial. in raport cu noua reglementare pe piata muncii va avea loc o disponibilizare a persoanelor care sunt angajate doar cu timp partial;

Nu a fost realizat Testul IMM, prin care sa fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, in situatia cresterii fiscalitatii pe forta de munca;

Chiar in situatia existentei unui CIM cu norma intreaga, daca salariatul are absente sau nu lucreaza 40 de ore, din motive independente de vointa angajatorului, acesta va fi obligat sa platesca contributii sociale la valoarea salariului minim brut, desi salariatul nu isi respecta programul de munca;

Se produce o crestere a fiscalitatii pe forta de munca pentru angajatori deoarece acestia nu beneficiaza de munca salariatului 8 ore, ci doar o fractiune din aceasta perioada, fiind platit corespunzator numarului de ore muncit, neexistand motive sa plateasca pentru contributii sociale pentru 8 ore;

Sustinerea potrivit careia aceasta masura va combate munca la negru, nu este fundamentata; pentru combaterea muncii la negru, trebuie folosite mijloacele reglementate de lege privind sanctionarea angajatorilor care utilizeaza munca nedeclarata. Nu este normal sa fie "sanctionati" toti angajatorii pentru ca exista angajatori care utilizeaza munca nedeclarata;

Desi sunt scutiti elevii si studentii pana la 26 de ani, aceasta masura va afecta tinerii NEETS, care nu sunt cuprinsi in nicio forma de scolarizare, adica exact segmentul cu rata somajului cea mai ridicata, respectiv 24%;

In cadrul Consiliului Economic si Social, toate partile, inclusiv sindicatele, au votat impotriva acestei modificarii a Codului fiscal si, implicit, a cresterii fiscalitatii pe forta de munca;
Modificarea Codului fiscal prin prezenta Ordonanta de Guvern incalca dispozitiile art. 4, alin. (1), din Codul fiscal care prevad ca:

"(1) Prezentul cod se modifica si se completeaza prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."

CNIPMMR sustine necesitatea revizuirii OG pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin eliminarea obligatiei pentru angajatori de a plati contributii de asigurari sociale la nivelul salariului minim brut pe tara, in cazul contractelor cu timp partial sau in cazul realizarii unui venit brut lunar sub cel minim garant in cazul CIM cu norma intreaga.

Raportat la jurisprudenta Curtii Constitutionale care, prin deciziile sale, a statuat ca:

– "Salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport cu munca prestata de catre angajat in baza unor raporturi de munca"[1]

"Este evident ca, pe perioada mentionata, angajatorul sufera o pierdere patrimoniala, intrucat continua sa plateasca drepturi salariale chiar daca angajatul sau nu presteaza efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de munca.
Astfel, in situatia de fata, cauza contraprestatiei din partea angajatorului lipseste, acesta suferind practic o diminuare a activului sau patrimonial"[2];

"In lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de aceasta situatie concreta si obiectiva"2,
CNIPMMR considera ca textul Ordonantei afecteaza in esenta sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constitutie si solicita Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate, raportat la incalcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plati contributii sociale mai mari decat munca prestata de salariat in baza raporturilor de munca.

[1] Decizia nr.874 / 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, din 28 iunie 2010

[2] Decizia nr. 1276/2010 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, din 9 noiembrie 2010

Sursa: CNIPMMR