Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
email
Noutati in Codul Fiscal 2020 - 11 Monografii Contabile actualizate la zi

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit 

"Noutati in Codul Fiscal 2020 - 11 Monografii Contabile actualizate la zi"

Adauga adresa ta de e-mail pentru a primi Raportul Gratuit, oferit de Contabilul.ro.

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului va fi MODIFICATA

Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului va fi MODIFICATA
legea nr. 129/2019spalarea banilormonede virtuale

Ministerul Finantelor Publice au publicat, la rubrica de "Transparenta decizionala", un proiect de modificare si completare a Legii nr.129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, dar si a altor acte normative.

Prin acest proiect se vor aduce cateva modificari importante Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului. Printre acestea se numara si infiintarea Registrului central electronic prin care vor fi identificate persoanele fizice sau juridice care detin conturi identificate prin IBAN, dar si autorizarea si/sau inregistrarea furnizorilor de servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare.
 

Proiect de modificare a Legii nr. 129/2019: lista completa

Modificarile aduse prin Directiva 2018/843 vizeaza necesitatea adoptarii unor masuri legislative pentru a combate riscurile legate de problema anonimatului aferent tranzactiilor cu monede virtuale, cum ar fi includerea furnizorilor implicati  in servicii de schimb intre monedele virtuale si monedele fiduciare (adica monedele si bancnotele desemnate ca avand curs legal si moneda electronica ale unei tari, acceptate ca mijloc de schimb in tara emitenta)  in categoria entitatilor raportoare pentru instituirea unor obligatii in sarcina acestora care sa conduca la identificarea activitatilor suspecte.

Totodata, Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa adopte masuri in vederea indeplinirii angajamentelor asumate in cadrul Tratatului de aderare la Uniunea Europeana prin stabilirea autoritatii competente sa emita si sa actualizeze lista cu functiile exacte care, in conformitate cu legislatia interna, sunt considerate functii publice importante, prin necesitatea finalizarii procesului de interconectare a registrelor centrale privind identificarea beneficiarilor reali, aspecte care sunt reglementate prin proiectul de act normativ.

Prin proiectul de act normativ se asigura infiintarea Registrului central electronic, care permite identificarea, in timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care detin sau controleaza conturi de plati si conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite in Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European si al Consiliului  precum si casete de siguranta detinute de o institutie de credit pe teritoriul Romaniei, precum si asigurarea accesului Oficiului la acesta in mod direct si fara intarziere, si a autoritatilor competente nationale pentru indeplinirea obligatiilor care le revin.

Infiintarea Registrul central electronic pentru conturi de plati si conturi bancare identificate prin IBAN se realizeaza prin modificarea si completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de prodedura fiscala. 



Astfel, pe de o parte, este modificat articolul 61 in vederea extinderii sferei de aplicare a acestuia astfel incat, pe langa institutiile de credit, sunt obligate sa transmita o serie de date si informatii si institutiile emitente de moneda electronica si institutiile de plata, iar pe de alta parte, dupa articolul 61 este introdus un nou articol, art. 611 prin intermediul caruia se propune organizarea si operationalizarea la nivelul ANAF a Registrului central electronic pentru conturi bancare si conturi de plati identificate prin IBAN, reglementandu-se totodata, categoriile de informatii ce pot fi accesibile prin intermediul acestuia, precum si modalitatea si conditiile de accesare a acestuia.

Acest acces poate contribui la combaterea utilizarii abuzive a entitatilor corporative si a altor entitati juridice si a constructiilor juridice in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului atat prin acordarea de sprijin la investigatii, cat si prin efectele asupra reputatiei, dat fiind faptul ca oricine ar putea participa la tranzactii ar cunoaste identitatea beneficiarilor reali. De asemenea, faciliteaza punerea la dispozitie in timp util si eficient a informatiilor pentru institutiile financiare, precum si pentru autoritati, inclusiv autoritati din tari terte, implicate in combaterea unor astfel de infractiuni. Accesul la informatiile respective ar ajuta, de asemenea, investigatiile privind spalarea banilor, infractiuni principale asociate si finantarea terorismului.

Proiectul de act normativ reglementeaza situatiile referitoare la aplicarea masurilor suplimentare de cunoastere a clienteleide catre entitatile raportoare, in cazul relatiilor de afaceri sau tranzactiilor care implica tari terte cu grad inalt de risc.

Astfel, recomandarile sunt in sensul ca relatiile de afaceri sau tranzactiile care implica tari terte cu un grad inalt de risc ar trebui sa fie limitate, in cazul in care sunt identificate deficiente ale regimului de combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului din tarile terte in cauza, cu exceptia situatiilor in care sunt luate masuri suplimentare si adecvate de atenuare sau de contracarare. Atunci cand statele membre au de - a face cu astfel de cazuri care prezinta un grad inalt de risc si cu astfel de relatii de afaceri sau tranzactii, acestea ar trebui sa solicite entitatilor obligate sa aplice masuri suplimentare de cunoastere a clientelei, pentru a gestiona si a atenua riscurile respective.

Asadar, prin proiectul de act normativ se propune tipul masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei care urmeaza sa fie luate in ceea ce priveste tarile terte cu grad inalt de risc, precum si aplicarea masurilor de atenuare suplimentare care sa completeze masurile de cunoastere a clientelei, in conformitate cu o abordare bazata pe riscuri si luand in considerare circumstantele specifice relatiilor de afaceri sau tranzactiilor comerciale.

Un segment important il reprezinta autorizarea si/sau inregistrareafurnizorilor de servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare, furnizorilor de portofele digitale, obligatie ce rezulta din dispozitiile art.47 alin.(1) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificata prin Directiva (UE)2018/843.

Actul normativ propus realizeaza consolidarea legislativa a existentei unui mecanism national de prevenire si combatere a spalarii banilor/finantarii terorismului (format din totalitatea institutiilor cu competente in domeniu). Mecanismul mentionat reprezinta o cerinta internationala cuprinsa atat in Standardele FATF, cat si in Directiva 2015/849.

Intrucat aparitia monedelor virtuale constituie un fenomen relativ recent, cele mai multe state membre ale Uniunii Europene (asemenea majoritatii statelor lumii) nu dispun de legislatie specifica in domeniu, care sa reglementeze monedele virtuale.
Directiva (UE) 2018/843 defineste monedele virtuale drept „o reprezentare digitala a valorii care nu este emisa sau garantata de o banca centrala sau de o autoritate publica, nu este in mod obligatoriu legata de o moneda instituita legal si nu detine statutul legal de moneda sau de bani, dar este acceptata de catre persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb si care poate fi transferata, stocata si tranzactionata in mod electronic”.Aceeasi directiva, intr-un considerent al preambulului, expune functiile/utilizarile monedelor virtuale, respectiv: alaturi de cea de mijloc de plata, mijloc de schimb, de investitie, produs de stocare a valorii sau pentru utilizare in cazinouri online.

Din aceste motive, proiectul de act normativ introduce noi concepte si definitii pentru moneda virtuala si furnizor de portofel digital si extinde sfera entitatilor raportoare prin introducerea urmatoarelor noi categorii:

-furnizorii de servicii de schimb intre monede virtuale si monede fiduciare
-furnizorii de portofele digitale.

Totodata, sunt incluse in sfera entitatilor raportoare: 

- persoanele care comercializeaza opere de arta sau care actioneaza ca intermediari in comertul de opere de arta, inclusiv atunci cand aceasta activitate este desfasurata de galerii de arta si case de licitatii, in cazul in care valoarea tranzactiei sau a unei serii de tranzactii legate intre ele este de 10 000 EUR sau mai mult;

- persoanele care depoziteaza sau comercializeaza opere de arta sau care actioneaza ca intermediari in comertul cu opere de arta, atunci cand aceasta activitate este desfasurata de zone economice libere, in cazul in care valoarea tranzactiei sau a unei serii de tranzactii legate intre ele este de 10 000 EUR sau mai mult.”

Pentru a tine pasul cu noile tendinte, Directiva (UE) 2018/843 aduce elemente de noutate in sensul ca impune  masuri suplimentare pentru asigurarea unei transparente mai mari a tranzactiilor financiare, a entitatilor corporative si a altor entitati juridice, precum si a fiduciilor si a constructiilor juridice cu o structura sau cu functii similare fiduciilor (denumite in continuare „constructii juridice similare”), in vederea imbunatatirii actualului cadru de prevenire si a combaterii intr-o maniera mai eficienta a finantarii terorismului.

In mod corelativ, Romania a reglementat domeniul prin adoptarea de acte normative succesive, aflandu-se, din acest punct de vedere, intr-un proces de „invatare”, atat din propria experienta, cat si din expertiza si bunele practici dezvoltate la nivel international de alte unitati de informatii financiare (F.I.U.) si de organismele internationale infiintate pentru sprijinirea domeniului.
De asemenea, Romania este monitorizata, sub aspectul luptei impotriva spalarii banilor si finantarii terorismului si de organisme internationale (Comitetul Moneyval) ce evalueaza mai mult decat simpla transpunere a directivelor europene, respectiv evalueaza conformitatea fata de standardele internationale (Recomandarile FATF). In acest context, este important de mentionat faptul ca, din anul 2013, FATF a emis noua Metodologie de evaluare a statelor care se concentreaza nu atat pe implementarea din punct de vedere legislativ a Recomandarilor, cat pe analiza eficientei sistemelor nationale, respectiv pe analiza functionalitatii normelor nationale consacrate prin acte normative. 

Proiectul de ordonanta de urgenta propune si unele interventii asupra Legii nr. 129/2019 in vederea asigurarii unei transpuneri cat mai corecte a Directivei (UE) 2015/849.

Astfel, se propune completarea regimului de reglementare si supraveghere al emitentilor de moneda electronica si prestatorilor de servicii de plata autorizati in alte state membre care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei in baza dreptului de stabilire sub alta forma decat prin intermediul unei sucursale, in sensul impunerii stabilirii unui punct unic de contact, responsabil cu asigurarea respectarii cerintelor legale in materie de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului pentru activitatea derulata de toti agentii/distribuitorii acestora din respectivul stat membru.

Temeiul il reprezinta prevederile din Regulamentul delegat (UE) 2018/1108 al Comisiei din 7 mai 2018 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European si a Consiliului cu standarde tehnice de reglementare privind criteriile pentru desemnarea punctelor centrale de contact pentru emitentii de moneda electronica si prestatorii de servicii de plata, precum si cu norme privind functiile acestora care, in plus fata de situatiile expres enumerate in regulament, permit impunerea infiintarii de catre institutiile de plata/institutiile emitente de moneda electronica a punctului central de contact si in situatia in care statul membru gazda considera ca activitatile realizate pe acest model (utilizare de agenti/distribuitori) cresc riscul de spalare a banilor in jurisdictia lor.

In acest sens, au fost avute in vedere concluziileevaluarii supranationale de risc realizata de Comisia Europeana asupra segmentului reprezentant de agenti/distribuitori -Evaluarea riscului de spalare a banilor si finantare a terorismului la nivelul pietei interne si in legatura cu activitatile trans-frontaliere, publicata de Comisia Europeana la data de 24.07.2019, riscurile evidentiate de Autoritatile europene de supraveghere –Avizul comun al Autoritatilor europene de supraveghere privind riscurile spalarii banilor si finantarii terorismului care afecteaza sectorul financiar al Uniunii Europene, publicat la data 04.10.2019, precum si concluziile rezultate din activitatea de supraveghere si din schimbul de informatii transfrontaliere asupra modului in care opereaza aceste unitati, care sunt uneori imposibil de contactat.

De asemenea, prin proiectul de ordonanta de urgenta, se reglementeaza aspectele legate de obligatia statului roman cu privire la emiterea si actualizarea listei cu functiile care sunt considerate functii publice importante, in conformitate cu dispozitiile art. 3 pct. 9 din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificata si completata prin Directiva (UE) 2018/843, sens in care a fost desemnata, ca autoritate responsabila, Agentia Nationala de Integritate.

Un alt element de noutate il reprezinta eliminarea accesului la registrul beneficiarilor reali conditionat de demonstrarea unui interes legitim, conform art. 30 alin.(5) din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificata si completata prin Directiva (UE) 2018/843.
 

Consulta documentele atasate mai jos:

Proiectul de OUG 

Nota de fundamentare 

de Ghinea Viorica

Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:
legea nr. 129/2019spalarea banilormonede virtuale

Ti-a placut acest articol? Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Data aparitiei: 21 Aprilie 2020


Votati articolul "Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului va fi MODIFICATA":
Rating:

Nota: 4.75 din 5 din 2 voturi


Alte articole publicate in data de 21 Aprilie 2020 ARTICOLE SIMILARE

Opinia ta conteaza! Scrie-ne mai jos ce parere ai despre acest subiect dar si ce alte subiecte din domeniu te intereseaza si ai dori sa scriem despre ele!


Daca ai intrebari care necesita consultanta in contabilitate, le poti adresa pe www.PortalContabilitate.ro sau www.ClubContabilitate.ro. Va multumim!


X
user
user

Intrebare antispam: 1 + 5 =
  Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016




Subiectele saptamanii

Newsletter zilnic GRATUIT

Noutati in Codul Fiscal 2020 - 11 Monografii Contabile actualizate la zi
Aboneaza-te la newsletterul Contabilul.ro si primesti gratuit Raportul special "Noutati in Codul Fiscal 2020 - 11 Monografii Contabile actualizate la zi".
Stiri si analize economice
SATI

Atentie, Contabili!

Modificari in Codul Fiscal 2020 - ATENTIE la monografiile contabile actualizate
Cititi «Raportul Special Gratuit» oferit de specialistii nostri

DESCARCA GRATUIT Raportul Special
"Noutati in Codul Fiscal 2020 - 11 Monografii Contabile actualizate la zi"


email
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
X