Bilet la ordin. Ordin de compensare. In ce conditii se poate gira?

In ce priveste ordinele de compensare, luam ca punct de pornire cazul unei societati A care are contract cu un tert, societate B, si in calitate de furnizor si in calitate de client.

Societatea A emite un bilet la ordin, societatii B, pentru debitul pe care il are la societatea B. Vom constata daca societatea B are voie sa gireze biletul la ordin societatii A, la care societatea B are un debit. Se mentioneaza ca aceasta operatiune ar inlocui ordinul de compensare.

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana numita emitent se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta numita beneficiar sau la ordinul acesteia.

Girul este un act juridic prin care posesorul biletului la ordin (girantul) transmite altei persoane numita giratar printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului toate drepturile izvorate din titlu. Elementele obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda Biletul la ordin sunt redate la art. 104 din Legea 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit acestuia:

"Biletul la ordin cuprinde urmatoarele:

1) denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2) promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
3) aratarea scadentei;
4) aratarea locului unde plata trebue facuta;
5) numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
6) aratarea datei si a locului emiterii;

7) Semnatura emitentului, respectiv semnatura olografa a persoanei fizice avand calitatea de emitent sau, dupa caz, a reprezentantului legal ori a imputernicitului emitentului, persoana fizica, persoana juridica sau entitate care utilizeaza astfel de instrumente;

8) numele emitentului, respectiv numele si prenumele, in clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entitatii care se obliga. In cazul in care numele emitentului depaseste spatiul alocat pe titlu, se vor inscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele si prenumele, respectiv din denumirea emitentului, in limita spatiului special alocat, fara ca prin aceasta sa se atraga nulitatea biletului la ordin;

9) codul emitentului, respectiv un numar unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale emitentului".

Astfel, codul IBAN al posesorului trebuie inscris numai de catre cel care depune biletul la ordin spre incasare la banca (ultimul posesor atunci cand biletul la ordin circula prin girare). Este adevarat ca din punct de vedere contabil functionarea unui bilet la ordin, prin inregistrarea acestuia atat in contul "efecte de primit" si in contul "efecte de plata "conduce indirect la compensarea unei creante cu o datorie daca este utilizat acelasi bilet la ordin, insa din punctul nostru de vedere prevaleaza situatia descrisa la punct nr. 45 indice 1 si 2 din Ordin 3055/2009 - reglementarri contabile conforme cu directivele europene : Principiul necompensarii:" (1)Orice compensare intre elementele de active si datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.
(2) Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de documente justificative. Eventualele compensari intre creante si datorii fata de aceeasi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi inregistrate numai dupa contabilizarea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare".

            Astfel in interpretarea noastra consideram ca se poate face compensarea unei creante cu o datorie conform "reglementarilor legale" aprobate in acest sens, altele decat mecanismele contabile stabilite de Ordinul 3055/2009 , altfel nemai fiind necesara precizarea din ordin. Consideram util si precizarea ca in acest moment compensarea este reglementata de HG 685/1999 , act normativ neabrogat si nemodificat de la adoptare.

Asadar, daca operatiunile efectuate prin girarea biletului la ordin, nu se reflecta in operatiunile bancare (extrasul de cont al societatii dvs emise de banca), compensarea reciproca a creantelor si a datororiilor reciproce se va face numai prin Ordin de compensare.

Compensarea obligatiilor reciproce ale persoanelor juridice romane este reglementata de OUG 77/1999 si de Normele metodologice de aplicare a acestei ordonante de urgenta (HG 685/1999).

Pentru compensari efectuate intre persoane juridice romane, indiferent de suma care se compenseaza, ordinul de compensare este document justificativ obligatoriu, conform HG 685/1999.

Compensarile reciproce (intre rezidenti) se efectueaza conform art. 3 din HG 685/1999 privind regulamentul de compensare, ce stabileste ca pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 lei, compensarea datoriilor neplatite la termenele scadente se va realiza numai in conformitate cu prevederile regulamentului de compensare (prin IMI), iar compensarea unor facturi cu sume mai mici de 10.000 lei, se poate efectua si in afara prevederilor din OUG 77/1999, pe baza acelorasi formulare.

Prin urmare, consideram ca nu este interzisa procedura descrisa de dumneavoastra, dar va sugeram sa efectuati compensare prin ordin de compensare.

Raspuns oferit de specialistii www.portalcontabilitate.ro