Modificarea Codului fiscal devine realitate. Finantele au publicat documentul cu toate masurile fiscale

In ultima perioada s-a discutat intens despre modificarile majore care vor fi aduse Codului fiscal de Coalitia de guvernare. Finantele au publicat, in sfarsit, documentul cu toate masurile fiscale care vor avea impact atat asupra firmelor, cat si asupra persoanelor fizice.

Noutatile vizeaza, pe scurt, cresteri de TVA la accize si Horeca, majorari de impozite pentru veniturile din jocuri de noroc, cladiri, terenuri si dividende, microintreprinderile, limitele extrasalariale, noi plafoane la veniturile obtinute din alte surse si modificari privind sistemul de deduceri personale. 

Schimbari preconizate in Codul fiscal

Impozitul pe profit

Se propune extinderea facilitatii privind scutirea de impozit a profitului investit si pentru investitiile in active utilizate in activitatea de productie si procesare, activele reprezentand retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacitati de productie, si de a le moderniza pe cele existente.

In contextul in care prevederile art. 48 alin.(31) din Codul fiscal se abroga, se impune corelarea tehnica a prevederilor art. 22 alin. (4) din Codul fiscal.

Impozitul pe dividende. Regimul fiscal aplicabil dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane/persoane juridice rezidente intr-un alt stat membru al UE

Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/platite intre persoane juridice romane, precum si pentru cele distribuite/platite nerezidentilor.

Totodata, pentru evitarea declansarii procedurii de infringement impotriva Romaniei, din perspectiva nerespectarii principiului nediscriminarii prevazut de TFUE, se propune modificarea prevederilor art. 43 alin. (4) si a dispozitiilor art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, in scopul asigurarii unui regim national de scutire, egal si echitabil, pentru dividendele interne si transfrontaliere, platite de un rezident roman, in situatii comparabile.

Astfel, pentru acordarea regimului de scutire a dividendelor platite intre persoane juridice romane, la data platii dividendelor, se solicita indeplinirea urmatoarelor conditii:

• pentru persoana juridica beneficiara a dividendelor:

- detine minimum 10% din titlurile de participare ale persoanei juridice romane care plateste dividendele, pe o perioada de un an implinit pana la data platii acestora inclusiv;
- este constituita ca o „societate pe actiuni”, „societate in comandita pe actiuni”, „societate cu raspundere limitata”, „societate in nume colectiv”, „societate in comandita simpla” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflata sub incidenta legislatiei romane;
- plateste, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.

•  pentru persoana juridica care plateste dividendele:

- este constituita ca o „societate pe actiuni”, „societate in comandita pe actiuni”, „societate cu raspundere limitata”, „societate in nume colectiv”, „societate in comandita simpla” sau are forma de organizare a unei alte persoane juridice aflata sub incidenta legislatiei romane;
- plateste, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.
Concomitent, sunt propuse modificari si pentru dispozitiile art. 229 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare pentru a se asigura corelarea conditiilor pentru acordarea scutirii dividendelor interne/transfrontaliere, in ceea ce priveste extinderea formelor de organizare pentru societati, astfel cum sunt acestea reglementate de legislatia romana.

Se propune, totodata, prin derogare de la prevederile art. 26 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de la prevederile art. 88 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicarea prevederilor art. 43 alin. (2) si (3) din Codul fiscal si in cazul dividendelor distribuite/platite fondurilor de pensii administrate privat si/sau fondurilor de pensii facultative, indiferent de procentul detinerii titlurilor de participare si de perioada de detinere a acestor titluri de participare, la data distributiei/platii dividendelor catre aceste fonduri, precum si impozitarea dividendelor distribuite persoanelor juridice la care statul este actionar/asociat.
 
Pentru corelare cu prevederile Titlului II ”Impozitul pe profit” in ceea ce priveste introducerea impozitarii dividendelor distribuite/platite fondurilor de pensii administrate privat si fondurilor de pensii facultative, se elimina scutirea de impozit pentru dividendele platite catre fonduri de pensii nerezidente, astfel cum sunt ele definite in legislatia statului membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Spatiului Economic European.

De asemenea, se propune si modificarea corespunzatoare a prevederilor art. 24 alin. (1) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, privitor la conditia legata de forma de organizare pe care persoana juridica romana, societate-mama, trebuie sa o indeplineasca pentru a beneficia, la calculul impozitului pe profit, de neimpozitarea veniturilor aferente dividendelor primite de aceasta persoana de la filialele sale
situate intr-un stat membru al UE.

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Modificarile sistemului de impozit pe veniturile microintreprinderilor promovate prin proiectul de ordonanta sunt:

- reducerea plafonului veniturilor obtinute in anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro;
- instituirea conditiei ca microintreprinderea sa aiba cel putin un salariat, situatie in care este necesara eliminarea cotei de impozitare de 3%;
- instituirea unei conditii de detinere de titluri de participare de catre acelasi actionar/asociat la cel mult trei microintreprinderi, in cazul actionarilor asociatilor care detin mai mult de 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
- limitarea la 20% a veniturilor obtinute din consultanta si management;
- excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microintreprinderilor a persoanelor juridice care desfasoara activitati: in domeniul bancar, in domeniul asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, inclusiv activitati de intermediere in aceste domenii, in domeniul jocurilor de noroc, precum si a persoanelor juridice romane care desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor de petrol si gaze naturale;
- eliminarea posibilitatii de optiune pentru aplicarea impozitului pe profit in situatia in care erau indeplinite conditiile legate de valoarea capitalului social si a numarului de salariati;
- mentinerea cotei de impozitare de 1%;
- efectuarea unor corelari tehnice pentru integrarea noilor conditii de
incadrare in regulile fiscale in vigoare;
- pentru aplicarea conforma a Directivei 2011/96/UE, instituirea unei reguli de scadere din baza impozabila a dividendelor primite, din state membre ale UE, de catre microintreprinderi, daca sunt indeplinite anumite conditii;
- eliminarea unor prevederi care au devenit caduce in raport cu perioada in care s-au aplicat, respectiv in anul 2017;
- stabilirea ordinii de scadere din impozitul pe veniturile microintreprinderilor a sumelor reprezentand sponsorizari pentru sustinerea entitatilor nonprofit, unitatilor de cult, cheltuieli pentru UNICEF si alte organizatii internationale, precum si achizitii de aparate de marcat electronice fiscale puse in functiune;
- modificarea termenului de depunere a declaratiei informative privind beneficiarii bunurilor/serviciilor/sponsorizarilor, corelat cu termenul de depunere a declaratiei de impozit pentru trimestrul IV, reglementat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor masuri fiscale de stimulare a mentinerii/cresterii capitalurilor proprii, precum si pentru completarea unor acte normative;
- clarificarea valorii impozitului asupra caruia se aplica reducerea de impozit reglementata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 153/2020;
- alte corelari tehnice.

Impozitul pe venit si contributii sociale obligatorii

1. Se propune abrogarea prevederii potrivit careia persoanele fizice care desfasoara activitati sezoniere dintre cele prevazute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, in cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii si asimilate salariilor, avand in vedere atat abrogarea Legii nr. 170/2016 la data de 1 ianuarie 2023, cat si faptul ca din analiza efectelor aplicarii masurii, a rezultat faptul ca aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicata pentru un numar redus de contribuabili.

Se propune revizuirea reglementarii privind acordarea facilitatilor fiscale in sectorul constructii, precum si in sectorul agricol si in industria alimentara in sensul in care vor beneficia de facilitatile fiscale, numai persoanele fizice care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor realizate in baza contractelor individuale de munca incheiate cu angajatori care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 60
pct. 5 si pct. 7 din Codul fiscal. Prevederea intra in vigoare la data 1 ianuarie 2023 si se aplica incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

2. Se propune revizuirea reglementarii privind acordarea facilitatilor fiscale in sectorul constructii, in ceea ce priveste conditia referitoare la calculul cifrei de afaceri, in sensul in care raportarea are in vedere doar informatii/date din anul curent. Astfel, se are in vedere principiul conform caruia facilitatile fiscale se acorda in perioada in care se realizeaza efectiv activitatile mentionate la codurile CAEN precizate in actul normativ, urmarindu-se ca salariatii care contribuie in perioada de raportare intr-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totala reprezentand activitati de constructii sa beneficieze de scutiri, respectiv calculul sa fie realizat in timp real si nu avand la baza date istorice.
3. Se propune modificarea plafonului pana la care se acorda facilitatile fiscale in domeniul constructiilor, sectorul agricol si in industria alimentara, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depaseste 10.000 lei nu se aplica facilitatile fiscale.
4. Se propune reglementarea regimului fiscal aplicabil indemnizatiilor acordate potrivit legii pentru ingrijirea pacientului cu afectiuni oncologice, similar cu cel aplicabil indemnizatiilor pentru risc maternal, maternitate, ingrijirea copilului bolnav, respectiv, acest tip de indemnizatie reprezinta venit neimpozabil si nu se cuprinde in baza de calcul al contribusiei de asigurari sociale de sanatate, fiind datorata numai contributia de asigurari sociale.
5. Se propune modificarea plafonului pana la care contribuabilii pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are in vedere contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, altele decat venituri din profesii liberale obtinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei respective.

6. In cazul veniturilor din salarii si asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil si care nu se cuprinde in bazele de calcul ale contributiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, in conditiile stabilite prin lege, pentru urmatoarele:

a) prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate potrivit legii, in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare/detasare, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice;
b) contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masa/persoana/zi, prevazuta la data acordarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata /luna/persoana, in anumite conditii prevazute de lege;
d) contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevazut in contractul de munca, regulamentul intern, sau primite in baza unor legi speciale si/sau finantate din buget, in limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentand nivelul unui castig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de
stat pe anul in care au fost acordate;
e) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;
f) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de angajator pentru angajatii proprii, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;
g) sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul in care angajatii isi desfasoara activitatea, precum electricitate, incalzire, apa si abonamentul de date, si achizitia mobilierului si a echipamentelor de birou, in limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, in limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca.
Pentru partea care depaseste plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, se datoreaza impozit pe venit si contributii sociale obligatorii.

Totodata, se propune ca angajatorul care acorda aceste venituri/avantaje sa stabileasca ordinea de includere a acestora in plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat.

7. Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din salarii la locul unde se afla functia de baza.

Deducerea personala cuprinde:

- deducerea personala de baza;
- deducerea personala suplimentara, si se acorda in limita venitului impozabil lunar realizat.

a) Deducerea personala de baza se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana 2.000 de lei peste nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata aprobat prin hotarare a Guvernului, in vigoare in luna de realizare a venitului.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii ce depasesc nivelul reprezentand un venit lunar brut de pana la 2.000 de lei peste nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata aprobat prin hotarare a Guvernului, in vigoare in luna de realizare a venitului nu se acorda deducerea personala de baza.

b) Deducerea personala suplimentara se acorda astfel:

- 15% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata pentru persoanele fizice cu varsta de pana la 26 de ani, care realizeaza venituri din salarii al caror nivel este de pana la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata aprobat prin hotarare a Guvernului, in vigoare in luna de realizare a venitului;
- 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu varsta de pana la 18 de ani, daca acesta este inscris intr-o unitate de invatamant, parintelui care realizeaza venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin parinte se intelege: parintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii in incredintare in vederea adoptiei, persoana care are in plasament copilul sau in tutela, persoana desemnata conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Deducerea personala suplimentara de 100 de lei lunar se acorda unuia dintre parinti, in cazul in care copilul este intretinut de ambii parinti, prin prezentarea documentului care atesta inscrierea copilului intr-o unitate de invatamant si a unei declaratii pe propria raspundere din partea parintelui beneficiar.

In situatia in care parintele desfasoara activitate la mai multi angajatori, acesta are obligatia sa declare ca nu beneficiaza de astfel de deduceri la un alt angajator si sa prezinte o declaratie pe propria raspundere in acest sens.

8. Se propune, pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, altele decat veniturile din arenda si din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, stabilirea venitului impozabil la nivelul venitului brut.

Totodata, se instituie obligatia transmiterii, in vederea inregistrarii, a contractului incheiat intre parti, precum si a modificarilor survenite ulterior, in termen de cel mult 30 zile de la incheierea/producerea modificarii acestuia, la organul fiscal competent, prin mijloace electronice de transmitere la distanta.

9. Se propune modificarea cotei de impozitare in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice rezidente, sub forma de dividende, inclusiv castigul obtinut ca urmare a detinerii de titluri de participare definite de legislatia in materie la organisme de plasament colectiv, de la 5% la 8% din suma acestora.

10. In cazul veniturilor obtinute din jocuri de noroc, se propune mentinerea modalitatii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu transe de venit asupra fiecarui venit brut, cu cote de impunere cuprinse intre 10% si 40%. Totodata, baremul de impunere propus cuprinde si modificarea transelor de venit.

In cazul veniturilor obtinute ca urmare a participarii la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine si lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil.

11. Se propune modificarea prevederilor privind transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, in sensul in care contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza la valoarea tranzactiei prin aplicarea urmatoarelor cote:

a) 3% pentru constructiile de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, detinute o perioada de pana la 3 ani inclusiv;
b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), detinute o perioada mai mare de 3 ani.

De asemenea se propune eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei reprezentand deducere din valoarea tranzactiei la stabilirea venitului impozabil.

12. Se propune introducerea ca baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale si al contributiei de asigurari sociale de sanatate salariul minim brut pe tara garantat in plata, pentru veniturile realizate in baza contractelor individuale de munca cu norma intreaga sau cu timp partial al caror nivel este sub acest nivel.

Astfel, venitul luat in calcul va fi salariul minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributiile si nu venitul realizat de salariat.

Masura nu se aplica in cazul in care angajatii realizeaza in cursul aceleiasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor in baza a doua sau mai multe contracte individuale de munca, iar baza lunara de calcul cumulata aferenta acestora este cel putin egala cu salariul minim brut pe tara.

Masura vizeaza situatiile, in care se afla anumiti salariatii, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contributiei de asigurari sociale si a contributiei de asigurari sociale de sanatate, la nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata. In acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic si social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studentii, persoanele cu dizabilitati, ucenicii, etc. In acest context, au fost avuti in vedere si pensionarii care au ca sursa de venit pensia acordata din sitemul public de pensii tinand cont de grupul vulnerabil din care acestia fac parte.

De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor, care in incercarea de a reduce sarcina fiscala, incheie contracte de munca cu timp partial in situatii in care activitatea desfasurata ar presupune un program normal de munca.

13. Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale, in cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente venituri si/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuala, din una sau mai multe surse si/sau categorii de venituri, a caror valoare cumulata este cel putin egala cu 12 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza in Romania si contributiile sociale datorate, astfel:

Baza anuala de calcul al contributiei de asigurari sociale o reprezinta venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decat:

a) nivelul de 12 salarii minime brute pe tara, in cazul veniturilor realizate cuprinse intre 12 si 24 salarii minime brute pe tara;
b) nivelul de 24 salarii minime brute pe tara, in cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe tara.

De asemenea, se clarifica prevederile referitoare la obligatia depunerii Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate, pana la termenul de 25 mai, inclusiv, a anului urmator celui pentru care se stabileste contributia datorata, in cazul contribuabililor care realizeaza veniturile mai sus mentionate daca acestea cumulate sunt peste plafonul de 12 sau 24 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza in Romania si contributiile sociale datorate.

14. Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate, in cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din asocierea cu o persoana juridica, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole, silvicultura
si piscicultura, venituri din investitii si venituri din alte surse, din una sau mai multe surse si/sau categorii de venituri, a caror valoare cumulata este cel putin egala cu 6 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza in Romania si contributiile sociale datorate, astfel:

Baza anuala de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate o reprezinta:

a) nivelul a 6 salarii minime brute pe tara, in cazul veniturilor realizate cuprinse intre 6 si 12 salarii minime brute pe tara;
b) nivelul de 12 salarii minime brute pe tara, in cazul veniturilor realizate cuprinse intre 12 si 24 salarii minime brute pe tara;
c) nivelul de 24 salarii minime brute pe tara, in cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe tara.

De asemenea, se clarifica prevederile referitoare la obligatia depunerii Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate, pana la termenul de 25 mai, inclusiv, a anului urmator celui pentru care se stabileste contributia datorata, in cazul contribuabililor care realizeaza veniturile mai sus mentionate daca acestea cumulate sunt peste plafonul de nivelul de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza in Romania si contributiile sociale datorate.

15. Clarificari/Corelari de natura tehnica cu privire la:

- deducerile personale;
- regimul fiscal aplicabil venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;
- modul de declarare a veniturilor din salarii si asimilate salariilor;
- modificarea bazei anuale de calcul al contributiei de asigurari sociale si a contributiei de asigurari sociale de sanatate;
- determinarea ponderii cifrei de afaceri realizata efectiv din activitatea de constructii in cifra de afaceri totala, in cazul veniturilor obtinute din activitatea desfasurata atat pe teritoriul Romaniei, cat si in afara Romaniei;

- modul de stabilire a venitului impozabil pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, realizate din arenda si din inchirierea bunurilor mobile si imobile din patrimoniul personal, altele decat veniturile din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, cu prevederile Codului fiscal referitoare la veniturile care se iau in calcul la verificarea incadrarii in plafonul anual de venituri pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate;
- abrogarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 812 din 14
octombrie 2016, cu completarile ulterioare.

Taxa pe valoarea adaugata

Se propune ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2023, sa se excluda din sfera de aplicare a facilitatii cotei reduse de TVA de 9%, pe langa exceptia prevazuta deja pentru bauturi alcoolice, impusa de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, si bauturile nealcoolice care se incadreaza la codul NC 2202 10 00 si 220299, respectiv a bauturilor nealcoolice care contin adaos de zahar sau alti indulcitori sau aromatizate.

Aceasta masura are in vedere descurajarea consumul de bauturi racoritoare indulcite cu zahar, bauturi energizante etc., cu impact important asupra sanatatii consumatorilor. Fata de alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele lichide, precum bauturile racoritoare indulcite cu zahar, ar avea un impact mai mare asupra sanatatii, deoarece consumatorul nu are imaginea concreta a cantitatii de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra carora perceptia calorica este bine cunoscuta. In plus, caloriile lichide nu au proprietati puternice de satietate si nu suprima foamea, astfel ca ele sunt consumate in cantitati mult mai mari, aportul caloric fiind in ansamblu mai mare.

Totodata, se propune ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2023, sa se aplice aceeasi cota de TVA, respectiv cota redusa de 9%, atat pentru livrarea de alimente, inclusiv bauturi (cu exceptia bauturilor alcoolice si a celor nealcoolice care contin adaos de zahar sau alti indulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman si animal, cat si pentru serviciile de restaurant si de catering si pentru activitatile de cazare hoteliera.

In acest sens, se are in vedere faptul ca serviciile de restaurant si de catering, pentru care in prezent se aplica o cota redusa de TVA de 5%, reprezinta servicii care constau, in fapt, in furnizarea de produse alimentare si/sau de bauturi, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, care intra sub incidenta cotei reduse de TVA de 9%.

Adoptarea unei astfel de masuri vizeaza tocmai facilitarea aplicarii uniforme/corelate a cotei de TVA, si anume aplicarea aceleiasi cote indiferent de natura operatiunii: prestare de servicii sau livrare de bunuri.

Astfel, spre exemplu, un restaurant care vinde mancare trateaza operatiunea distinct, aplicand doua cote de TVA diferite (9% si 5%), in functie de modalitatea de servire a mancarii, in locatia restaurantului (prestare de servicii) sau in afara acesteia (livrare de bunuri). In mod similar, este si cazul unitatilor de cazare de tipul demipensiune/pensiune completa/all inclusive care, pe langa functia de cazare, asigura si micul dejun/pranzul/cina etc.

La art. 105 alin. (4) din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, astfel cum a fost modificata prin Directiva (UE) 2022/542, se prevede ca pentru lemnul utilizat ca lemn de foc cota redusa de TVA inceteaza sa se aplice cel tarziu la 1 ianuarie 2030, iar pentru pesticide chimice si ingrasaminte chimice, cota redusa de TVA inceteaza sa se aplice cel tarziu la 1 ianuarie 2032.

Astfel, se propune introducerea unei prevederi care sa reglementeze faptul ca pentru livrarile de lemn de foc de la art. 291 alin. (3) lit. m) si n) din Codul fiscal cota redusa de TVA de 5% se aplica pana la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.

In ceea ce priveste livrarile de ingrasaminte chimice si pesticide chimice, care in prezent sunt prevazute la art. 291 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, se propune modificarea acestor prevederi, in sensul excluderii respectivelor produse chimice din cadrul acestei reglementari, concomitent cu introducerea unor prevederi noi, distincte prin care aceste produse chimice de tipul celor utilizate in mod normal in productia agricola sa beneficieze temporar, respectiv pana la data de 31 decembrie 2031 inclusiv, de facilitatea cotei reduse de TVA de 9%.

De asemenea, se propune ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2023, sa se restranga sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuinte catre persoane fizice, ca parte a politicii sociale, in sensul in care persoanele fizice sa beneficieze de aceasta facilitate o singura data, respectiv sa achizitioneze, in mod individual sau in comun cu alta persoana fizica/alte persoane fizice, o singura locuinta a carei valoare nu depaseste suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusa de 5%.

Totodata, se propune ca persoanele fizice care au incheiat acte juridice intre vii care au ca obiect plata in avans pentru achizitia de locuinte cu cota redusa de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, sa beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA in anul 2023 in conditiile legale in vigoare la data incheierii acestor acte.

Accize si alte taxe speciale 

Tinand cont ca incepand cu 1 ianuarie 2023, nu va mai exista un calendar care sa reglementeze cuantumul si perioada de aplicare a nivelului accizelor pentru produsele supuse regimului accizelor armonizate, iar operatorii economici care desfasoara activitati cu produse accizabile, nu vor putea determina acciza datorata si implicit, nu vor putea plati la bugetul de stat sumele reprezentand accizele, este necesar a se institui un nou calendar privind nivelul accizelor pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2026.

In vederea respectarii cerintei prevazute la art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE si pentru a fi evitata declansarea actiunii in constatarea neindeplinirii obligatiilor (infringement) impotriva tarii noastre, se propune cresterea nivelului accizei totale pentru tigarete, incepand cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 tigarete la 594,97 lei/1.000 tigarete, precum si adoptarea unui nou calendar de crestere graduala a nivelului accizei totale pentru tigarete tinand cont de necesitatea respectarii legislatiei unionale in domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare si asigurarea predictibilitatii fiscale necesara sectorului.

Tinand cont ca potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, acciza specifica pentru tigarete se determina pe baza pretului mediu ponderat de vanzare cu amanuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem si al accizei totale, precum si faptul ca incepand cu data 1 august 2022 va creste nivelul accizei totale pentru tigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru tigarete.

In ceea ce priveste procentul legal al accizei ad valorem aplicat asupra pretului de vanzare cu amanuntul al tigaretelor eliberate pentru consum, se propune diminuarea acestuia cu un punct procentual pe an, incepand cu 1 august 2022, astfel ca acesta va fi de 10% in anul 2025.

Se propune majorarea cuantumului accizei minime pentru tigarete datorate, de  la de 97% din nivelul accizei totale pentru tigarete la 100% din nivelul accizei totale pentru tigarete prevazut in anexa nr. 1.

Avand in vedere ca masura privind cresterea graduala a accizei la tutun fin taiat destinat rularii in tigarete si la alte tutunuri de fumat introdusa prin Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu a tinut pasul cu modificarea calendarului de crestere graduala a accizei la tigarete in vederea
respectarii Directivei 2011/64/UE, se propune introducerea unui calendar de crestere graduala a accizei pentru aceste produse pentru a avea o abordare unitara a sistemului de taxare.

Se propune majorarea nivelului accizelor pentru alcool si bauturi alcoolice, incepand cu 1 august 2022, avand in vedere ca nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal.

Tinand cont de faptul ca pentru produsele din tutun prelucrat supuse accizelor armonizate a fost stabilit anterior un calendar de crestere graduala a nivelului accizelor, precum si similitudinea dintre aceasta categorie de produse si tutunul incalzit, se propune stabilirea unui tratament similar pentru produsele din tutun incalzit, prin introducerea unui calendar de crestere graduala a nivelului accizelor pentru aceste produse.

Totodata, pentru egalitate de tratament in ceea ce priveste taxarea produselor supuse accizelor nearmonizate, se propune majorarea nivelului accizelor si pentru lichidul care contine nicotina prin instituirea unui calendar de crestere graduala a accizei pentru acest produs.
Se propune eliminarea aplicarii prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu cresterea preturilor de consum pentru tutun fin taiat destinat rularii in tigarete, alte tutunuri de fumat, tigari si tigari de foi, tutunul continut in produse din tutun incalzit intrucat nivelul accizelor stabilit pentru aceste produse este stabilit prin aplicarea unui procent asupra nivelului accizei totale pentru tigarete - nivel care este determinat tinand cont de pretul mediu ponderat de vanzare cu amanuntul pentru tigarete si prin urmare se are in vedere evolutia preturilor din piata.

Totodata, se propune eliminarea aplicarii prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu cresterea preturilor de consum pentru lichidul care contina nicotina intrucat nivelul accizelor pentru acest produs este determinat prin aplicarea unui procent care reprezinta media cresterilor procentuale aferente produselor din tutun (tigarete, tutun fin taiat destinat rularii in tigarete, alte tutunuri de fumat, tigari si tigari de foi, tutun incalzit) si prin urmare se are in vedere evolutia preturilor din piata.

Prin exceptie de la art. 342 alin. (1) din Codul fiscal, se propune ca, in perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, inclusiv, pentru produsele prevazute la nr. crt. 10 – 12 (benzina cu plumb, benzina fara plumb si motorina) din anexa nr. 1 la Titlul VIII – Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul prevazut in coloana nr. 4 din aceasta anexa, sa nu se actualizeze cu cresterea preturilor de consum din ultimele 12 luni, calculata in luna septembrie a anului 2022, fata de perioada octombrie 2014 - septembrie 2015. In situatia in care, in perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2023, nivelul accizelor pentru aceste produsele prevazute la nr. crt. 10 – 12 din anexa mai sus mentionata, este mai mic decat nivelul minim prevazut in Tabelul A din anexa I la Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice si a electricitatii, al carui echivalent in lei se stabileste utilizand cursul de schimb leu/euro publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in prima zi lucratoare din luna octombrie a anului 2022, se aplica nivelul minim prevazut de directiva.

Impozite si taxe locale

Se propune eliminarea sintagmei ”cladire cu destinatie mixta”, pentru simplificarea modului de calcul al impozitului pe cladiri.
Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru cladirile rezidentiale pe baza valorilor cuprinse in Studiile de piata referitoare la valorile orientative privind proprietatile imobiliare din Romania, administrate de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania publicate anual pe pagina de internet a U.N.N.P.R. si a cotelor de impozitare respective.

Se propune modificare limitelor minime ale cotelor de impozitare si anume: la cladiri rezidentiale cotele vor fi de 0,1% - 0,2% iar la cladirile nerezidentiale cotele vor fi de 1% - 1,3%.

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru cladirile nerezidentiale pe baza valorilor cuprinse in ” Studiile de piata referitoare la valorile orientative privind proprietatile imobiliare din Romania”, administrate de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania, publicate anual pe pagina de internet a U.N.N.P.R. si a cotelor de impozitare respective.

Clarificari privind modalitatea de calcul a impozitului pe teren inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta curti constructii prin scaderea de la impozitare a suprafetelor acoperite de cladiri.

Pentru terenul amplasat in extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, din care se scad suprafetele de teren acoperite de cladirii, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare categoriei de folosinta si cu coeficientul de corectie corespunzator zonei si rangului localitatii.

Autoritatile publice locale, la propunerea autoritatii executive, pot majora sau diminua nivelul impozitelor si taxelor locale cu pana la 50%.

Avand in vedere ca Studiile de piata referitoare la valorile orientative privind proprietatile imobiliare din Romania, administrate de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania se actualizeaza anual, nu mai este necesara indexarea anuala cu rata inflatiei a impozitului pe cladiri.

Impozitul specific unor activitati

Se propune abrogarea, incepand cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completarile ulterioare.

Persoanele care au datorat impozit specific unor activitati, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor, indiferent de indeplinirea conditiilor de aplicare a acestui sistem de impunere si/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activitati decat cele corespunzatoare codurilor CAEN specifice.

De asemenea, au fost stabilite reguli tranzitorii pentru impozitele datorate in cursul anului 2022.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata
Avand in vedere faptul ca reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 de euro la 10.000 de euro

• contribuie la cresterea bancarizarii operatiunilor banesti, un nivel redus al acestora reprezentand principalul factor de mentinere a unui nivel ridicat al evaziunii fiscale in domeniul vanzarilor cu amanuntul/ridicata si al prestarilor de servicii, iar Romania trebuie sa ia toate masurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale ca prima conditie a asigurarii sustenabilitatii bugetului public,
   
• asigura, intr-o masura mai mare, o trasabilitate a fluxurilor banesti prin operatiuni bancare, ceea ce conduce la o mai buna fiscalizare a veniturilor realizate de catre operatorii economici, constituind o masura in plus pentru combaterea evaziunii fiscale,
   
• asigura posesorilor de carduri, in contextul actual, dominat de digitalizare, posibilitatea utilizarii acestui instrument de plata la un numar mai mare de operatori economici, prin proiectul de act normativ se propune reglementarea modificarii pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro in echivalent lei, incepand cu care persoanele juridice care desfasoara activitati de comert cu amanuntul si cu ridicata, precum si cele care desfasoara activitati de prestari servicii, au obligatia de a accepta ca mijloc de plata cardurile de debit, de credit sau preplatite.

Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizati de prevederile sus-mentionate intreprinderea tuturor demersurilor necesare in vederea instalarii terminalelor de plata, inclusiv incheierea contractelor aferente cu institutiile acceptante, s-a prevazut faptul ca masura va intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2023.