Guvernul a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei cu privire la dispozitiile proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, adoptat de Parlament in 22 iunie 2016.
Guvernul Romaniei a cerut CCR exercitarea controlului de constitutionalitate a amendamentelor aduse Legii mai sus mentionate, modificari adoptate in Plenul Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala, avand obiectii, dupa cum urmeaza:
Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizeaza reglementarea acordarii, pentru personalul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de 50%, aplicat salariului de baza lunar, care face parte din acesta si care constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi care se acorda in raport cu salariul de baza.
Referitor la aceste prevederi, Executivul considera ca:
Incepand cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementata prin Legea- cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare si a legilor de salarizare elaborate in baza prevederilor acestei legi. Potrivit prevederilor art.1 alin (2) din Lege, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt si raman, in mod exclusiv, cele prevazute in Legea – cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.
Nici Legea- cadru nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare si nici legea anuala de salarizare nu reglementeaza posibilitatea acordarii sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica de 50% pentru personalul A.N.F.P., constituind, asadar, un drept salarial nou.
Acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, dupa calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei in plus, fata de cheltuielile de personal aprobate in bugetul institutiei pentru anul 2016.
Introducerea unei astfel de reglementari are si o componenta discriminatorie fata de personalul celorlalte institutii si autoritati publice si poate crea premisele unor solicitari similare din partea acestora, precum si actiuni in instanta din partea functionarilor publici, pentru acordarea acestui spor.
In acest sens, potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru intreg personalul incadrat in functii publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei, anual.
De asemenea, Guvernul considera nejustificata necesitatea acordarii unei astfel de majorari salariale pentru intreg personalul A.N.F.P., in conditiile in care nu este definita activitatea specifica ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.
Totodata, in modificarile adoptate de Parlament, nu se indica sursa de finantare si, potrivit art.138 alin (5) din Constitutia Romaniei, republicata, nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare. In acelasi sens, art 15. din Legea nr.500/ 2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, dispune ca "in cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/masuri/politici a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va intocmi o fisa financiara". Fisa trebuie sa contina impactul asupra bugetului general consolidat, tinand cont de:
Schimbarile anticipate in veniturile si cheltuielile bugetare pentru anul curent si urmatorii patru ani
Registrul de Evidenta Fiscala PFA
Impozitarea veniturilor din chirii 2024
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita
Estimari privind esalonarea creditelor bugetare si a creditelor de angajament, in cazul actiunilor anuale si multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor.
Masurile avute in vedere pentru acoperirea majorarii cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influenta deficitul bugetar.
Astfel, exista riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei masuri sa nu poata fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptata de Parlamentul Romaniei. Mai mult decat atat, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar si, posibil, depasirea tintei de deficit (2,95% din PIB, dupa metodologia ESA), cu consecinta incalcarii Tratatului de la Maastricht.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
