Orice cheltuieli accesorii efectuate de persoana care realizeaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii se includ in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, chiar daca fac obiectul unui contract separat. Cheltuielile accesorii beneficiaza de tratamentul fiscal al tranzactiei principale referitoare, printre altele, la locul livrarii/prestarii, cotele, scutirile ca si livrarea/prestarea de care sunt legate.
Avand in vedere faptul ca aceste cheltuieli accesorii urmeaza acelasi regim TVA ca si livrarea de baza este foarte important sa le incadram corect. Nu orice costuri efectuate de furnizor si recuperate de la cumparator sunt cheltuieli accesorii livrarii de bunuri.
Cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a livrarii intracomunitare numai daca, potrivit prevederilor contractuale, acestea cad in sarcina vanzatorului. In acest caz, costurile de transport aferente livrarii de bunuri, solicitate de catre furnizor cumparatorului, reprezinta cheltuieli accesorii livrarii de bunuri si urmeaza tratamentul fiscal al tranzactiei principale referitoare, printre altele, la locul livrarii, cotele de TVA, scutirile, ca si livrarea de care sunt legate. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri cumparatorului, care fac obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de servicii in cauza, se considera cheltuieli accesorii.
Astfel, daca cheltuielile de transport cad in sarcina vanzatorului acestea se includ in baza de impozitare a livrarii intracomunitare efectuate chiar daca sunt facturate separat de catre furnizor. In acest caz, in declaratia recapitulativa – Formular 390 serviciile de transport nu se declara separat, pe cod P – Prestari intracomunitare de servicii, ci se includ in baza de impozitare a livrarii intracomunitare.
In situatia in care, potrivit prevederilor contractuale, cheltuielile de transport sunt in sarcina cumparatorului acestea nu se includ in baza de impozitare a livrarii intracomunitare efectuate. Spre exemplu, o persoana impozabila din Romania A realizeaza o livrare intracomunitara de bunuri catre un beneficiar din Germania - B. Conditia de livrare este ex-works, prin urmare transportul este in sarcina cumparatorului insa partile stabilesc ca societatea A sa angajeze o societatea pentru efectuarea transportului, urmand sa recupereze costul transportului de la cumparator.
Transportatorul factureaza lui A serviciul de transport din Romania in Germania, iar A, aplicand structura de comisionar, va refactura costul exact al serviciul lui B. Din perspectiva stabilirii naturii serviciului prestat, se considera ca A a primit si a prestat el insusi serviciul de transport, dar nu este tratat ca si un cumparator revanzator, ci ca o persoana care refactureaza cheltuieli, deoarece persoana impozabila nu recupereaza o cheltuiala mai mare decat cea efectuata.
Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor
Ce NU vrea ANAF sa stii Piruete LEGALE in aspecte fiscale
Abonament PortalContabilitate ro - abonament 12 luni
Acest serviciu de transport se factureaza de catre transportator catre A cu TVA, locul prestarii fiind in Romania, conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. A refactureaza transportul catre B fara TVA, serviciul fiind neimpozabil in Romania conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal. Fiind o operatiune distincta de livrarea intracomunitara efectuata, costul transportului nu se include in baza de impozitare a livrarii intracomunitare. A va raporta serviciul de transport catre B in declaratia 390 pe cod – P - Prestari intracomunitare de servicii.