Predictibilitatea impunerii reprezinta un principiu al fiscalitatii introdus in noul Cod fiscal adoptat prin Legea nr. 227/2015, alaturi de celelate principii consacrate de art. 3 din Codul fiscal in vigoare.
In baza acestui principiu nou enuntat ar trebui asigurata o stabilitate a impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii, pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care sa nu poata interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii. Asa cum denumirea o sugereaza, predictibilitatea impunerii ar trebui sa asigure o stabilitate si din punct de vedere al modului de stabilire a obligatiilor de plata privind veniturile care fac obiectul impozitelor, taxelor sau contributiilor, astfel ca prevederile cuprinse in noul Cod fiscal care vor intra in vigoare incepand cu anul 2016 ar trebui sa se aplice pentru o perioada de cel putin un an.
Putin sau mult pentru stabilitatea unui regim de impunere reglementat de noul Cod fiscal devine nesemnificativ atunci cand apar noi modificari ce trebuie aplicate indiferent de restrictiile privind ritmicitatea, cu atat mai mult cu cat schimbarile se pot produce atat la nivelul beneficiarilor veniturilor supusi impunerii, cat si la nivelul platitorilor de venit in situatiile in care sunt obligati la retinerea la sursa a impozitelor si contributiilor datorate de persoanele fizice.
Tratamentul fiscal aplicat veniturilor realizate de persoanele fizice din incheierea conventiilor civile sau contractelor civile, asa cum in prezent sunt denumite, a suferit numeroase modificari, incercand sa-si gaseasca locul printre categoriile de venituri supuse impozitului pe venit. Initial cuprinse in categoria veniturilor din salarii, ulterior tratate drept venituri din alte surse, in prezent considerate venituri din activitati independente, au facut obiectul retinerii la sursa a impozitului pe venit, si a unor diferite contributii in functie de perioada de realizare a venitului.
Incheierea de conventii civile s-a dovedit in timp o forma simpla de optimizare fiscala a platii de venituri, ceea ce a determinat si interesul catre aceasta forma de materializare a raporturilor dintre beneficiar si prestator.
Desi in prezent caracterul ocazional nu mai este mentionat in Codul fiscal trebuie subliniata generalizarea incheierii contractelor civile dupa 1 octombrie 2011, noul Cod civil aplicandu-se si raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil, sfera contractelor civile fiind in prezent mult mai larga. OUG nr. 79/2011 pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil prevede la art. VII ca sintagma „contract comercial” sau „contracte comerciale” se inlocuieste cu sintagma „contract civil” sau, dupa caz, „contracte civile”, iar sintagma „contracte sau acte de comert”, cu termenul „contracte”, asa incat toate contractele prevazute de Codul Civil devin contracte civile, aceasta in contextul in care vechiul Cod comercial este de acum abrogat.
Notiunea „profesionist” prevazuta la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute de lege, la data intrarii in vigoare a Codului civil. Astfel, sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere, in sensul de exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ.
Consecinta acestor noi concepte s-a tradus in reglementarea suficient de clara a modului de impunere a veniturilor realizate ca urmare a incheierii unei conventii sau a unui contract civil conform Codului civil, fiind considerate in mod evident venituri din activitati independente.
Retinerea la sursa a impozitului pe venit a inceput sa se aplice si se utilizeaza si in prezent doar pentru acele cazuri in care activitatile desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil nu erau obtinute de persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, inregistrati fiscal potrivit legislatiei in materie. in aceste cazuri, toate obligatiile declarative si de plata revin persoanei fizice beneficiare a venitului, atat in raport cu impozitul pe venit cat si in raport cu obligatiile privind contributia individuala de asigurari sociale de sanatate, si, dupa caz, privind contributia individuala de asigurari sociale.
In ceea ce priveste incheierea de contracte civile cu persoane altele decat cele care sunt autorizate sa desfasoare activitati in mod organizat, sistematic, posibilitatea nu este limitata, varianta fiscala cea mai avantajoasa fiind, in prezent, cea de optiune catre o impunere finala in cota de 16% conform art. 52 indice 1 din Codul fiscal. in acest caz persoana fizica este exceptata de la alte obligatii de plata si declarative privind impozitul pe venit, conform pct. 64 indice 1 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 52 din Codul fiscal aplicabil in acest moment. De asemenea, trebuie avute in vedere si obligatiile de retinere la sursa a contributiilor individuale de asigurari sociale, dupa caz, si de asigurari sociale de sanatate.
In raport cu intinderea in timp a exercitarii unei activitati care sa fie supusa acestui tratament fiscal, Codul fiscal nu face referire la o anumita durata, insa precizeaza faptul ca acest tratament fiscal se aplica doar veniturilor altele decat celor din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil obtinute de contribuabilii care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere si sunt inregistrati fiscal potrivit legislatiei in materie.
Ghidul Practic al Monografiilor Contabile 2024
Achizitii de servicii din afara Romaniei Regim fiscal-contabil
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari
Trebuie insa precizat ca in momentul in care persoanele exercita activitatea in mod sistematic, acestea vor intra sub incidenta regulilor de determinare a venitului net si de stabilire a impozitului pe venit propriu activitatilor independente desfasurate in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ, avand si obligatia de a respecta prevederile OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale.
Spre deosebire de situatia din prezent, prevederile cuprinse in noul Cod fiscal elimina incepand cu anul 2016, retinerile la sursa a impozitului pe venit, in cazul veniturilor din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil incluse in categoria veniturilor din activitati independente, atat a celor sub forma platilor anticipate in cota de 10% cat si a impozitului final de 16% ca optiune catre aceasta modalitate de impunere.
Astfel, se poate subintelege ca orice activitate desfasurata in domeniile productie, comert, prestari de servicii se identifica unei activitati economice desfasurata pentru obtinerea unor bunuri sau servicii a caror valoare poate fi exprimata in bani si care sunt destinate vanzarii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinati ori determinabili, in scopul obtinerii unui profit, fiind necesara autorizarea conform OUG nr. 44/2008.
Totodata prin includerea in categoria veniturilor din alte surse a veniturilor din activitati, altele decat cele de productie, comert, prestari de servicii, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II - Venituri din activitati independente din Titlul IV Impozit pe venit din noul Cod fiscal, se limiteaza foarte mult recurgerea a aceasta forma de colaborare supusa unui impozit final de 16%.
In concluzie, o atentie deosebita va trebui acordata in urmatoarea perioada activitatilor desfasurate in baza contractelor civile incheiate conform Codului civil din perspectiva obligatiilor care revin persoanelor fizice si platitorilor de venit. in acelasi timp, asa cum administratia fiscala ne-a obisnuit, va fi importanta solutia cuprinsa in normele de aplicare a dispozitiilor care introduc retinerea la sursa in categoria veniturilor din alte surse.
Justinian Cucu, jurist, expert in proceduri fiscale, consultant Global Tax