Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
email
NOU in Codul Fiscal - Monografii Contabile actualizate in 2018

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit 

"NOU in Codul Fiscal - Monografii Contabile actualizate in 2018"

Adauga adresa ta de e-mail pentru a primi Raportul Gratuit, oferit de Contabilul.ro.
Ghid Practic pentru contabili

Reguli mai aspre privind procedura de insolventa. Datoriile fiscale pot deveni actiuni de stat

Reguli mai aspre privind procedura de insolventa. Datoriile fiscale pot deveni actiuni de stat
legea insolventeidatorii la statcreantefaliment

Guvernul a adus modificari noi si mai aspre in ceea ce priveste Legea insolventei prin  Ordonanta de urgenta nr. 88/2018, care a fost publicata in Monitorul oficial nr. 840 din 2 octombrie. Printre acestea se regasesc doua masuri extrem de importante pentru firmele aflate in insolventa, ce au rolul de a preveni intrarea in faliment.
 

MFP vrea ca societatile sa intre in insolventa abia dupa ce ating pragul de 50% datorii la stat. In plus, conform noilor modificari, statul ar urma sa detina actiuni la firmele respective in contul acelor datorii fiscale. Practic, se va face conversia datoriilor bugetare in actiuni si se va trece si la reducerea de pana la 50% a creantelor bugetare negarantate. Acestea situatii nu erau prevazute pana acum in Legea insolventei, asa ca peste 6000 de firme nu au putut beneficia de aceste conditii.


De asemenea, este important de mentionat ca societatile care au 5 ani de insolventa ar urma sa intre in faliment. Eugen Teodorivici precizeaza ca aceste modificari sunt necesare pentru ca statul recuprezeaza foarte greu banii de la anumite firme.
 

In ceea ce priveste Cesiunea creantelor bugetare, au fost introduse dispozitii noi:
 

● conditiile in care creditorul bugetar poate cesiona creantele bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei. Pretul cesiunii este cel putin egal cu valoarea creantelor bugetare, asigurandu-se recuperarea integrala a creantelor bugetare inscrise in tabelul definitiv de creante; plata pretului cesiunii si recuperarea creantelor bugetare se realizeaza intr-o perioada de maximum 3 ani de la data incheierii contractului de cesiune; cesionarul justifica un interes public in vederea cesionarii creantei.

● preluarea, de catre cesionarul creantei bugetare, ca urmare a cesiunii de creanta, a tuturor drepturile creditorului bugetar;

Protectia Datelor cu Caracter Personal. Ghid pentru contabili
Protectia Datelor cu Caracter Personal. Ghid pentru contabili
Impozitarea dividendelor in 2018
Impozitarea dividendelor in 2018
Corespondenta detaliata a conturilor
Corespondenta detaliata a conturilor


● dobanzile datorate in situatia in care plata pretului cesiunii se face intr-o perioada mai mare de 30 de zile de la data incheierii contractului de cesiune;

● titlul executoriu reprezentat de contractul de cesiune, pentru creditorul bugetar, daca cesionarul nu plateste creditorului bugetar, la termenele prevazute in contract, pretul cesiunii, creanta acestuia urmand sa devina o creanta bugetara ce poate fi recuperata potrivit Codului de procedura fiscala;

● posibilitatea ca, in situatia in care exista mai multi ofertanti pentru conversia datoriilor  organizatiilor la care statul este actionar majoritar sau integral, cesiunea de creanta sa se realizeze ca urmare a unei proceduri competitiveorganizate de catre creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare pret al cesiunii oferit si pe al celui mai scurt termen de plata a pretului cesiunii.

 

DE RETINUT!

"Titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis sa se pronunte in termen de 10 zile de la depunerea cererii de plata sau recunoscuta de judecatorul- sindic potrivit alin. (3), in cazul in care cuantumul creantei depaseste valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronuntarii asupra cererii de plata ori a hotararii instantei de judecata. Prevederile art. 143 alin. (2) si (3) se vor aplica in mod corespunzator.”


"Titularul unei creante curente, certa, lichida si exigibila mai veche de 60 de zile si un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricand in timpul planului de reorganizare sau dupa indeplinirea obligatiilor de plata asumate in plan, trecerea la faliment. Cererea se judeca de urgenta si cu precadere, in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea sa va fi respinsa de catre judecatorul-sindic in situatia in care creanta nu este datorata, este achitata sau debitoarea incheie o conventie de plata cu acest creditor.” 

Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:
legea insolventeidatorii la statcreantefaliment

Ti-a placut acest articol? Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Data aparitiei: 04 Octombrie 2018


Votati articolul "Reguli mai aspre privind procedura de insolventa. Datoriile fiscale pot deveni actiuni de stat":
Rating:

Nota: 4.25 din 5 din 2 voturi


ClubContabilitate.ro - intrebarea zilei

Ce va trebui sa se propuna comisia ?

Intrebare: Sunt membru al comisiei de inventariere.
S-a gasit o lipsa in gestiune.
Bunurile erau in gestiunea unui salariat, iar alti 2 salariati sunt utilizatori.

Va rog mult de tot sa imi spuneti :
- daca este corect sa se propuna de catre comisie
ca imputatia sa se faca astfel:
2 parti /jumatate din prejudiciu sa plateasca gestionarul,
iar cealalta jumatate sa o plateasca ceilalti 2 salariati utilizatori ?

Raspuns: Dar modalitatea de calcul pentru imputare este corecta ? Va rog frumos sa imi spuneti daca...... » citeste tot raspunsul aici

Alte articole publicate in data de 04 Octombrie 2018 ARTICOLE SIMILARE

Opinia ta conteaza! Scrie-ne mai jos ce parere ai despre acest subiect dar si ce alte subiecte din domeniu te intereseaza si ai dori sa scriem despre ele!


Daca ai intrebari care necesita consultanta in contabilitate, le poti adresa pe www.PortalContabilitate.ro sau www.ClubContabilitate.ro. Va multumim!


X
user
user

Intrebare antispam: 3 + 4 =
  Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Subiectele saptamanii

Newsletter zilnic GRATUIT

NOU in Codul Fiscal - Monografii Contabile actualizate in 2018
Aboneaza-te la newsletterul Contabilul.ro si primesti gratuit Raportul special "NOU in Codul Fiscal - Monografii Contabile actualizate in 2018".
Stiri si analize economice
SATI

Atentie, Contabili!

Noutati in Codul Fiscal 2018 - Monografii contabile actualizate
Cititi «Raportul Special Gratuit» oferit de specialistii nostri

DESCARCA GRATUIT Raportul Special
"NOU in Codul Fiscal - Monografii Contabile actualizate in 2018"


email
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016