Administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica pe fond creantele bugetare constatate prin titluri executorii

Regasiti mai jos Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.11/2016 in dezlegarea unor chestiuni de drept: administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica pe fond creantele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termenul legal in fata instantei specializate (M.Of. nr.436 din 10 iunie 2016).

DECIZIE Nr. 11/2016
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE sI JUSTITIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 436 din 10 iunie 2016

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
DECIZIA Nr. 11 din 18 aprilie 2016
Dosar nr. 334/1/2016

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent sa judece sesizarea ce formeaza obiectul Dosarului nr. 334/1/2016 este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedura civila si ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

sedinta este prezidata de doamna judecator Roxana Popa, presedintele delegat al Sectiei a II-a civile a inaltei Curti de Casatie si Justitie.

La sedinta de judecata participa doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia a II-a civila in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de

insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul de a lamuri daca administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creante bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termen legal, si care sunt limitele acestei verificari, avand in vedere si faptul ca aceste creante sunt constatate printr-un act fiscal emis in regim de putere publica.

Dupa prezentarea referatului cauzei de catre magistratul-asistent, constatand ca nu sunt chestiuni prealabile de discutat sau exceptii de invocat, presedintele completului, doamna judecator Roxana Popa, presedintele delegat al Sectiei a II-a civile a inaltei Curti de Casatie si Justitie, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, a constatat urmatoarele:

I. Titularul si obiectul sesizarii

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia a II-a civila, prin incheierea din 15 decembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 4.120/107/2014/a2, a dispus, in temeiul art. 519 din Codul de procedura civila, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, in sensul de a lamuri daca administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creante bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termen legal, si care sunt limitele acestei verificari, avand in vedere si faptul ca aceste creante sunt constatate printr-un act fiscal emis in regim de putere publica. Cererea de pronuntare a hotararii prealabile a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 18 ianuarie 2016 cu nr. 334/1/2016.

II. Temeiul juridic al sesizarii
Art. 519 din Codul de procedura civila stipuleaza urmatoarele:

"Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de
apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o
chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este
noua si asupra acesteia inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui
recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita inaltei Curti de Casatie si Justitie sa
pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost
sesizata".

III. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii inaltei Curti de Casatie si Justitie
cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, cu modificarile
si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 85/2014.

"Art. 105. - (1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezentul capitol, cu exceptia creantelor constatate prin hotarari judecatoresti executorii, precum si prin hotarari arbitrale executorii. in cazul in care aceste hotarari judecatoresti sau arbitrale sunt anulate, casate sau modificate in caile de atac, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va reface tabelul de creante in mod corespunzator. in cazul in care instanta de judecata, anuland sau casand hotararea, nu dezleaga si fondul dedus judecatii, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar va proceda la verificarea acelei creante, notificand creditorii in cazul neinscrierii totale sau partiale a creantei, potrivit prevederilor art. 110 alin. (4). In acest din urma caz, impotriva masurii inscrierii partiale sau neinscrierii in tabel a respectivei creante, creditorii pot formula contestatie in conditiile art. 59 alin. (5).

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. (...)

Art. 106. - (1) Administratorul judiciar va proceda de indata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante.

(2) in cazul in care, prin derogare de la prevederile art. 2.512 si urmatoarele din Codul civil, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar constata ca a intervenit prescriptia extinctiva a creantei, va notifica in acest sens creditorul, fara a mai face verificari de fond ale creantei pretinse.
(3) in vederea indeplinirii atributiei prevazute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare debitor, solicitandu-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare."

IV. Expunerea succinta a procesului

Prin incheierea nr. 281/F/CC/2014, pronuntata de judecatorul-sindic din cadrul Tribunalului Alba in Dosarul nr. 4.036/107/2014, a fost admisa cererea formulata de debitoarele S.C. Elit - S.R.L. si S.C. Mercado - S.R.L. pentru deschiderea procedurii insolventei, in temeiul art. 71 si 195 din Legea nr. 85/2014 s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolventa impotriva debitoarelor S.C. Elit - S.R.L. si S.C. Mercado - S.R.L., in baza art. 45 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 57 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 a fost numit administrator judiciar provizoriu pentru fiecare debitoare S.P. EURO QUALITY INSOLVENCY S.P.R.L., cu atributiile prevazute de art. 58 din Legea nr. 85/2014, si, in
temeiul art. 185 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, s-a dispus formarea unui dosar separat pentru debitoarea S.C. Mercado – S.R.L.

Ca urmare a dispozitiilor judecatorului-sindic s-a format Dosarul nr. 4.120/107/2014/a2, avand ca obiect procedura insolventei debitoarei S.C. Mercado – S.R.L. Procedura insolventei a ajuns la stadiul prevazut de titlul II cap. I sectiunea a 4-a (art. 99 – 113) din Legea nr. 85/2014, fiind intocmit, inregistrat si publicat tabelul preliminar de creante conform art. 110 din Legea nr. 85/2014.

Fata de acest tabel au formulat contestatii, conform art. 111 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, societatea debitoare S.C. Mercado - S.R.L. si creditorii Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Alba, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Administratia Fondului pentru Mediu, Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale si S.C. Premium Porc Negreni – S.R.L. Relevanta in ce priveste procedura de sesizare de fata are solutia data de judecatorul-sindic contestatiilor formulate de debitoarea S.C. Mercado - S.R.L. si creditoarea Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov fata de creanta pe care aceasta din urma creditoare a solicitat sa fie trecuta in tabelul preliminar de creante.

Prin Sentinta nr. 337/F/2015 din data de 17 aprilie 2015, pronuntata de judecatorul-sindic din cadrul Tribunalului Alba in Dosarul nr. 4.120/107/2014/a2, a fost respinsa contestatia formulata de debitoarea S.C. Mercado - S.R.L. la creanta creditoarei Agentia Nationala de Administrare Fiscala, inlocuita, in cauza, de Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Alba (conform Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3.581/2013), a fost admisa contestatia formulata de Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Alba la tabelul creantelor debitoarei S.C. Mercado - S.R.L. si a dispus inscrierea Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Brasov - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Alba in tabelul creantelor debitoarei S.C. Mercado - S.R.L. cu suma totala de 30.171.624 lei, astfel:

- 16.391.816 lei cu rangul de preferinta prevazut de art. 159 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 85/2014;
- 13.779.808 lei cu rangul stabilit de art. 161 pct. (5) din Legea nr. 85/2014.

Pentru a pronunta aceste solutii, judecatorul-sindic a retinut, in urma interpretarii art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, ca in mod gresit a procedat administratorul judiciar verificand creanta Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si dispunand admiterea in parte a acesteia. Textul de lege mai sus mentionat nu poate fi interpretat in sensul ca, in ipoteza in care societatea debitoare ar contesta actele administrativ fiscale ce o vizeaza, atunci administratorul judiciar ar deveni competent sa analizeze pe fond declaratia de creanta a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Dimpotriva, in ipoteza contestarii creantelor bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu, singura in masura sa solutioneze actiunea este instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta.

De altfel, asa cum se arata chiar in contestatia la tabel promovata in prezentul dosar de catre societatea debitoare, aceasta a atacat, in conditiile art. 205 si urmatoarele din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, denumita in continuare Codul de procedura fiscala, actele administrative fiscale ce au stat la baza formularii declaratiei de creanta de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

Ratiunea excluderii creantelor bugetare, cum este si cea declarata de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, de la procedura de verificare de catre administratorul/lichidatorul judiciar rezulta din reglementarea expresa si obligatorie a actiunii in contencios administrativ fiscal prin art. 126 alin. (6) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat (alineat introdus in urma revizuirii Constitutiei in anul 2003), cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar si, respectiv, a procedurii reglementate de art. 208 din Codul de procedura fiscala.

in categoria actelor mai sus mentionate intra si actele administrativ fiscale, cum este si Decizia de impunere nr. F-MC 1.543 din 23 octombrie 2014 ce a stat la baza formularii declaratiei de creanta de catre creditoarea Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Potrivit art. 41 din Codul de procedura fiscala, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale. Astfel, sunt acte administrativ fiscale: decizia de impunere, declaratia fiscala, certificatul de inregistrare, certificatul de cazier fiscal, decizia de restituire, decizia privind masuri de indeplinit, nota de compensare, nota de scadere, decizia de solutionare a unei contestatii etc.

Singura autoritate competenta sa verifice o creanta fiscala este asadar instanta in procedura contenciosului administrativ fiscal, iar nu administratorul judiciar in cadrul procedurii insolventei. Totodata, s-a retinut ca in practica judiciara, sub imperiul vechii reglementari, dar care isi pastreaza actualitatea si in prezent, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 85/2014, s-a stabilit ca nu vor fi supuse verificarii creantele izvorate din impozite, taxe, amenzi datorate bugetului de stat. In consecinta, creanta creditorului bugetar trebuia trecuta in tabelul de creante cu suma solicitata, asa cum a fost calculata de organele de specialitate, aceasta putand fi contestata de catre debitoare si verificata numai potrivit legislatiei speciale din acest domeniu impotriva acestei sentinte a declarat apel debitoarea S.C. Mercado - S.R.L. atat prin administratorul special, cat si prin administratorul judiciar, in calitate de reprezentanti, criticand interpretarea data de judecatorul-sindic dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, si a reiterat cererea privind sesizarea inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru dezlegarea unei chestiuni de drept constand in rezolvarea conflictului de legi dintre prevederile Legii nr. 85/2014 si ale Codului de procedura fiscala in privinta verificarii legitimitatii actelor administrativ-fiscale reprezentand titluri executorii de catre administratorul judiciar si judecatorul-sindic, conform Legii nr. 85/2014, sau de catre instanta de contencios administrativ si fiscal, in conformitate cu legea de
drept comun, respectiv art. 205 si urmatoarele din Codul de procedura fiscala, in conditiile in care
titlurile executorii au fost emise unilateral de catre organele de inspectie fiscala ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in baza Codului de procedura fiscala.

V. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii

Instanta de trimitere a constatat admisibilitatea sesizarii in conformitate cu prevederile art. 519
din Codul de procedura civila, pentru urmatoarele motive:

1. de lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014 depinde solutia ce urmeaza a fi pronuntata in cauza;
2. problema de drept este noua, avand in vedere ca inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o hotarare cu privire la textele de lege mentionate. Problema de drept este noua si fata de imprejurarea ca prin art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 se produce o restrangere a creantelor care sunt exceptate de la procedura de verificare fata de vechea reglementare a art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.
3. Problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.

VI. Punctul de vedere al completului de judecata cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Curtea de Apel Alba Iulia apreciaza ca problema de drept de fata are o inraurire esentiala asupra intregii proceduri a insolventei, chestiunea de drept in discutie vizand interpretarea art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, si anume daca sunt supuse procedurii verificarii creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu contestat in termenul prevazut de legea speciala si limitele verificarii facute de administratorul judiciar.

Astfel, ca urmare a verificarii creantelor, se intocmeste tabelul preliminar al creantelor, acesta fiind determinant in stabilirea pasivului debitorului si a modului de derulare a procedurii in vederea atingerii scopului legii insolventei asa cum este definit de art. 2 din Legea nr. 85/2014.

Scopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului cu acordarea, atunci cand este posibil, a sansei de redresare a activitatii acestuia.

Concordant scopului legii este stabilirea pasivului si activului debitorului, dar si a modalitatii de acoperire a pasivului in cadrul procedurii colective, aceasta fiind una dintre regulile esentiale ale procedurii insolventei, iar exceptiile strict limitative.

In vederea respectarii acestui principiu al colectivitatii procedurii, Legea nr. 85/2014 vine cu modificari in ce priveste creantele supuse procedurii verificarii fata de vechea reglementare a Legii nr. 85/2006.

Procedura verificarii creantelor era reglementata de art. 66 si 67 din Legea nr. 85/2006 si isi gaseste reglementarea actuala in prevederile art. 105 si 106 din Legea nr. 85/2014.

Chiar daca, in speta, judecatorul-sindic a apreciat ca reglementarea actuala este similara celei anterioare, instanta de sesizare observa ca, in prezent, in reglementarea Legii nr. 85/2014, exceptiile de la regula verificarii creantelor de catre administratorul judiciar sunt mult limitate. Sunt exceptate de la verificare creantele constatate prin hotarari judecatoresti sau arbitrale executorii si creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. Toate celelalte creante sunt supuse procedurii verificarii prevazute de art. 105 - 109 din Legea nr. 85/2014, finalizata cu intocmirea tabelului preliminar care cuprinde toate creantele impotriva averii debitorului, conform art. 110 din Legea nr. 85/2014.

Chestiunea de drept susceptibila a fi interpretata diferit vizeaza limitele in care administratorul judiciar va verifica o creanta bugetara izvorata dintr-un titlu executoriu contestat in termenul legal. Limitele exercitarii atributiilor administratorului judiciar trebuie stabilite in raport cu autoritatea cu care acesta este investit de lege de la momentul numirii in aceasta calitate. Potrivit art. 40 din Legea nr. 85/2014, organele care aplica procedura sunt instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul judiciar. Fiind organ care aplica procedura, administratorul judiciar apare ca un organ judiciar a carui activitate este supusa controlului de legalitate exercitat de judecatorul-sindic si instantele judecatoresti.

Potrivit art. 40 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, administratorul judiciar trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de aceasta lege, precum si realizarea, in conditiile legii, a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni. Din redactarea acestui text legal rezida, cu claritate, obligatia administratorului judiciar de a asigura, in conditiile legii, realizarea drepturilor participantilor. Cel putin aparent, administratorul judiciar este investit cu o autoritate similara fortei publice data de realizarea unui interes public, si anume cel definit de art. 2 din Legea nr. 85/2014.

Cu privire la operatiunea juridica a verificarii creantelor, Curtea de Apel Alba Iulia apreciaza ca aceasta nu se confunda cu verificarea fiecarei cereri. Verificarea se realizeaza in doua faze, si anume una in care se verifica existenta creantei, raportat la cauzele de stingere a dreptului de creanta, cum ar fi intervenirea prescriptiei extinctive, asa cum prevede expres art. 106 alin. (2) din Legea nr. 85/2014.
in opinia instantei trebuie supuse cercetarii toate creantele declarate, inclusiv cele constatate prin hotarari judecatoresti sau arbitrale executorii si cele bugetare rezultand din titluri executorii necontestate, intrucat si aceste creante sunt susceptibile a fi prescrise.

Curtea de Apel Alba Iulia mai releva ca administratorul judiciar exercita atributia verificarii creantelor in calitatea sa de organ care aplica procedura, si nu in calitate de reprezentant al debitoarei. Aceasta concluzie este sustinuta si de interpretarea coroborata a art. 106 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 si art. 2.512 din Codul civil. Art. 106 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 instituie o derogare de la dispozitiile art. 2.512 din Codul civil, derogare care nu ar fi fost necesara daca administratorul judiciar ar fi fost privit ca reprezentant al debitorului, ca persoana in favoarea careia curge prescriptia. Intentia legiuitorului a fost aceea a asimilarii administratorului judiciar unui organ de jurisdictie, care nu ar fi putut aplica prescriptia din oficiu, in lipsa derogarii.

Cea de-a doua faza a verificarii consta, potrivit art. 106 alin. (1) si alin. (2) teza finala din Legea nr. 85/2014, in verificari de fond ale creantei, in vederea stabilirii legitimitatii, valorii exacte si a prioritatii acesteia.

In aceasta faza este necesara lamurirea limitelor verificarii creantei bugetare contestate de catre administratorul judiciar, avand in vedere si reglementarea speciala data de art. 205 - 218 din Codul
de procedura fiscala.

O verificare a fondului creantei bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu contestat de catre administratorul judiciar in cadrul procedurii insolventei s-ar suprapune verificarii facute in cadrul
procedurii supuse contenciosului fiscal.

O conditie esentiala pentru care creanta bugetara nu este exceptata de la procedura verificarii in cadrul procedurii insolventei este aceea a contestarii conform legii speciale in termenele prevazute de aceasta.
Curtea de Apel Alba Iulia apreciaza ca interpretarea art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014 este aceea ca exceptiile de la regula verificarii creantelor in cadrul procedurii insolventei sunt de stricta interpretare, creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu contestat neincadrandu-se intre aceste exceptii si, prin urmare, sunt supuse verificarii conform art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.
Limitele verificarii nu se pot suprapune asupra aspectelor supuse controlului in procedura contenciosului fiscal prevazuta de art. 205 - 218 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003. Contestarea titlului executoriu constatator al creantei bugetare nu este suficienta sa conduca la concluzia ca aceasta creanta nu ar fi legitima si nu i s-ar fi stabilit intinderea, aceste aspecte neputand fi verificate de administratorul judiciar in procedura prevazuta de art. 105 si 106 din Legea nr. 85/2014. Prin urmare, in limitele contestarii titlului executoriu al creantei bugetare, administratorul judiciar poate, cel mult, sa aprecieze creanta ca fiind afectata de conditie, in intelesul art. 102 alin. (3) din Legea nr. 85/2014.

VII. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Debitoarea S.C. Mercado - S.R.L. a aratat ca art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014 trebuie interpretat in sensul ca administratorul judiciar are atributia verificarii fondului creantei bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu contestat in termenul prevazut de legea speciala, cu aceasta ocazie verificandu-se legitimitatea si valoarea creantei.

Creditoarea Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale a apreciat ca prevederile art. 105 din Legea nr. 85/2014 sunt clare, in sensul ca nu intra in atributia de verificare a administratorului judiciar legitimitatea creantei bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu contestat, aceasta urmand a fi stabilita in cadrul procedurii contencioase fiscale reglementate de legea speciala.

Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov si-a exprimat punctul de vedere doar cu privire la admisibilitatea sesizarii inaltei Curti de Casatie si Justitie, apreciind ca nu sunt intrunite
conditiile prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.

VIII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie

1. Ministerul Public - Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Adresa nr. 166/C/143/III-5/2016 din 3 februarie 2016 (fila 1 volum III), a comunicat ca la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat si nu se verifica practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept care formeaza obiectul sesizarii Curtii de Apel Alba Iulia.

2. Prin Adresa nr. 2/1147/C din 9 februarie 2016 (fila 3 volum III), Curtea de Apel Bucuresti a comunicat urmatoarele:

Opinia judecatorilor din cadrul Sectiei a V-a civile este in sensul urmator: creanta bugetara constatata prin titlu executoriu contestat nu se verifica de administratorul judiciar conform art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, ci se inscrie in tabel. Daca, in urma solutionarii contestatiei impotriva titlului executoriu, acesta se anuleaza sau se modifica, administratorul judiciar trebuie sa refaca tabelul de creante in mod corespunzator, conform aceluiasi art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Judecatorii din cadrul Sectiei a VI-a civile au exprimat opinia potrivit careia o creanta bugetara rezultand dintr-un titlu executoriu contestat in conditiile legii speciale va fi supusa procedurii de verificare prevazute de legea insolventei, dar aceasta verificare este limitata, deoarece existenta
dreptului de creanta va fi stabilita in procedura contenciosului fiscal. Astfel, creanta va fi inscrisa provizoriu, din moment ce exista posibilitatea anularii titlului de creanta fiscala.

Textul de lege este insa similar cu textul art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 si se apreciaza ca
interpretarea este aceeasi, in sensul prevazut de dispozitiile legale mentionate. In urma verificarilor efectuate si a consultarii judecatorilor din cadrul celor doua sectii civile s-a constatat ca nu s-a analizat in cadrul cailor de atac exercitate conform Legii nr. 85/2014 chestiunea de drept privind interpretarea prevederilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014. in sensul anterior mentionat s-a anexat Decizia civila nr. 601/R/2013 din 18 martie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 11.440/3/2012/a5.

3. Curtea de Apel Galati, prin Adresa nr. 482/I/A/22 din 15 februarie 2016 (fila 45 volum III), cu privire la problema de drept vizand interpretarea prevederilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, a comunicat ca la nivelul acestei instante si al tribunalelor din circumscriptie nu a fost identificata jurisprudenta.
Cu toate acestea, se apreciaza ca importanta practica a problemei de drept invocate este foarte mare, norma juridica fiind incidenta pentru aproape fiecare debitor in situatie de insolventa [art. 102 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 impunand organelor fiscale realizarea inspectiei fiscale la deschiderea procedurii].
Potrivit textelor vizate nu sunt supuse procedurii de verificare doar creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. Asadar, in masura in care titlul a fost contestat, creanta este supusa verificarii.
Se observa ca exista o imperfectiune legislativa, in sensul ca acelasi titlu executoriu este verificat in cadrul a doua proceduri speciale - cea prevazuta de legislatia fiscala si cea prevazuta de legea insolventei. Pentru stabilirea raportului dintre cele doua proceduri trebuie amintit ca:

- pe de o parte, practicianul in insolventa (administratorul/lichidatorul judiciar) este, indeobste, aceeasi persoana care declanseaza si litigiul contencios-fiscal in cadrul caruia are calitatea de contestator (reclamant); si
- pe de alta parte, titlul contestat se bucura de prezumtia de legalitate si temeinicie, fiind executoriu atat timp cat nu a fost folosita procedura de suspendare a efectelor sale. Asadar, practicianul in insolventa va inscrie creanta fiscala in mod provizoriu [potrivit art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014], iar aceasta se va definitiva la finalul procesului administrativ-fiscal.

4. Curtea de Apel Constanta, prin Adresa nr. 326/22 din 16 februarie 2016 (fila 46 volum III ), a invederat ca punctul de vedere al Sectiei a II-a civile, contencios administrativ este ca, din interpretarea prevederilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, rezulta regula in materie de verificare a creantelor ce urmeaza a fi inscrise in tabelul preliminar de catre administratorul/lichidatorul judiciar, in sensul ca acesta este obligat a verifica toate creantele.
Situatia de exceptie este data pentru trei cazuri: creantele constatate prin hotarari judecatoresti executorii, cele constatate prin hotarari arbitrale executorii, precum si creantele bugetare rezultate
dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.

in situatia creantelor bugetare constatate prin titluri executorii contestate in termenul legal la instanta de contencios administrativ se disting doua situatii, prima in care odata cu contestatia este solicitata (obtinuta) si suspendarea executarii titlului, caz in care devine aplicabila regula in materie, respectiv verificarea acestei creante de catre administratorul/lichidatorul judiciar, si a doua situatie in care nu se solicita si nici nu se obtine suspendarea executarii titlului, caz in care se aplica exceptia privind neverificarea acestei creante.

In ambele cazuri, inscrierea unei astfel de creante are un caracter provizoriu, tabelul preliminar sau cel definitiv urmand a fi modificat/actualizat in functie de hotararea judecatoreasca ramasa definitiva.

Tribunalul Constanta - Sectia a II-a civila a aratat ca, procedand la verificari, s-au identificat hotarari ale judecatorului-sindic, pronuntate in cauze aflate sub incidenta prevederilor Legii nr. 85/2006 si ale Legii nr. 85/2014, in care, in cadrul contestatiei la tabelul preliminar al creantelor detinute asupra averii debitoarei, au fost analizate aspecte relative la creantele bugetare constatate prin titluri executorii, dupa cum urmeaza:

in cele mai multe situatii contestatia a vizat nu existenta sau intinderea creantei, ci ordinea de prioritate la care aceasta trebuie inscrisa in tabel prin prisma garantiilor constituite. Solutiile pronuntate sunt diferite, dupa cum creditorul invoca o garantie mobiliara sau imobiliara sau un privilegiu.

Totodata, au mai fost identificate hotarari in care contestatia viza masura inscrierii in tabel a unei creante bugetare cu privire la care se afla in curs de solutionare o contestatie fiscala. Asa cum rezulta din hotararile anexate, au fost pronuntate solutii de admitere a contestatiei si de inscriere a creantei sub conditie suspensiva, motivat de existenta unei contestatii fiscale, solutii de admitere a contestatiei si de inscriere cu caracter provizoriu a creantei aflate in litigiu si solutii de respingere a contestatiei, apreciindu-se ca este vorba de o creanta sub conditie rezolutorie, insa solutiile inventariate nu au permis exprimarea unui punct de vedere care sa reflecte practica unitara a sectiei strict pe aceste probleme de drept.

Rezulta insa ca, in mod unitar, s-a apreciat ca, in conformitate cu prevederile art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, nu sunt supuse verificarii de catre administratorul/lichidatorul judiciar creantele constatate prin hotarari judecatoresti executorii, prin hotarari arbitrale executorii si creantele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale, cu exceptia cazurilor in care se constata stingerea, in tot sau in parte, a creantei sau prescrierea dreptului de a cere executarea silita a acesteia, depunandu-se alaturat, exemplificativ, hotarari judecatoresti relevante.

Tribunalul Tulcea a aratat ca nu s-a identificat practica judiciara in aceasta materie, insa, ca urmare a consultarii magistratilor, opinia acestora este in sensul ca, in conformitate cu art. 66 din Legea nr. 85/2006, erau exceptate de la verificare toate creantele constate prin titluri executorii, deci orice titlu executoriu.
In conformitate cu art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014 sunt exceptate de la verificare numai creantele constatate prin hotarari judecatoresti executorii si hotarari arbitrale executorii, precum si creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.
De asemenea, aceasta exceptare de la verificare nu exclude deducerea sumelor executate dupa emiterea titlului definitiv.
Astfel, in actuala reglementare, administratorul/lichidatorul judiciar va trebui sa verifice inclusiv titlurile de valoare (cambii, cecuri, bilete la ordin) investite cu formula executorie, contractele autentice, de credit si garantiile de care sunt afectate, in masura in care acestea nu constata creante bugetare necontestate.
in consecinta, s-a apreciat ca modul de gandire a legiuitorului a fost acela ca si astfel de titluri executorii pot fi contestate in instanta sau este posibil ca drepturile prevazute in aceste inscrisuri sa fie prescrise, astfel incat numai o hotarare judecatoreasca executorie indeplineste cerinta legala de a nu mai fi supusa vreunei verificari.
Conditiile creantelor de a fi certe, lichide si exigibile sunt cerute doar pentru declansarea procedurii; ulterior, vor fi satisfacute si creantele care nu indeplinesc aceste cerinte.

De altfel, nici pentru declansarea procedurii insolventei nu se cere ca creantele sa fie constatate printr-un titlu executoriu. in aceste conditii si titularii creantelor necontestate printr-un titlu vor depune cerere de admitere a creantelor.
in concluzie, opinia majoritatii conform noilor prevederi este ca administratorul/lichidatorul judiciar are, conform prevederilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, atributii de verificare a creantelor constatate prin titluri executorii, altele decat hotararile judecatoresti.

5. Prin Adresa nr. 372/A/2016 din 15 februarie 2016 (fila 75 volum III) s-a comunicat faptul ca la nivelul Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtii de Apel Ploiesti, Tribunalului Buzau si Tribunalului Prahova nu a fost inregistrata practica judiciara in materia precizata.

Tribunalul Dambovita - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a invederat ca, la nivelul sau, s-a apreciat, intr-o opinie majoritara, ca verificarile efectuate de catre practicianul in insolventa nu pot privi decat aspecte vizand prescriptia, tardivitatea etc., iar nu fondul creantei fiscale constatate prin titlu executoriu, solutie exemplificata prin Sentinta nr. 24 din 18 ianuarie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 3.056/120/2015/a1, si Sentinta nr. 451 din 6 iulie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 1.075/120/2015/a1.

6. Curtea de Apel Oradea (fila 83 volum III), prin Adresa nr. 309/22/A/2016 din 17 februarie 2016, a aratat ca practica judiciara la nivelul acestei instante este in sensul ca aceste creante bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termenul legal, sunt supuse verificarii de catre administratorul/lichidatorul judiciar, insa nu pot face obiectul acestei verificari legalitatea si temeinicia creantei fiscale din perspectiva aplicarii Codului fiscal, deoarece aceste aspecte pot face obiectul numai al contestatiei reglementate de art. 205 si urmatoarele din Codul de procedura fiscala.

Creanta bugetara contestata este supusa verificarii, conform art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, fara a insemna ca ea este supusa vreunei conditii suspensive sau rezolutorii care sa justifice inscrierea in aceasta modalitate.

Judecatorii Sectiei a II-a civile din cadrul Tribunalului Bihor si-au exprimat punctul de vedere in sensul ca administratorul/lichidatorul judiciar nu va putea verifica aceste creante bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termen legal, deoarece simpla contestare a titlului, fara sa existe vreo dispozitie de suspendare a executarii titlului executoriu, nu afecteaza caracterul  cert, lichid si exigibil al creantei fiscale.

In consecinta, nefiind suspendat, titlul executoriu poate fi pus in executare, distribuirea catre creditori a unor sume in procedura insolventei nefiind altceva decat o forma de executare. in cadrul Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalului Satu Mare s-a conturat punctul de vedere potrivit caruia, in aplicarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, practicianul in insolventa este obligat sa constate caracterul contestat al creantei fiscale cu care creditorul bugetar s-a inscris la masa credala si sa limiteze verificarea acesteia la constatarea imprejurarii ca aceasta creanta este afectata de o conditie constand in stabilirea legalitatii acesteia printr-o hotarare judecatoreasca in contencios administrativ fiscal pronuntata potrivit legii speciale.

Totodata, avand in vedere dispozitiile art. 215 din Codul de procedura fiscala si prevederile art. 102 si 105 din Legea nr. 85/2014, s-a constatat ca creditorul bugetar nu poate fi inscris in tabelul preliminar al creantelor declarate impotriva averii debitoarei cu intreaga creanta declarata de organul fiscal ca fiind o creanta certa, lichida si exigibila, intrucat o parte din aceasta creanta este afectata de o conditie, respectiv de stabilirea legalitatii acesteia printr-o hotarare judecatoreasca in contencios administrativ fiscal, aceasta creanta fiind contestata pe calea contenciosului administrativ, potrivit legii speciale, de catre debitor.

Cu alte cuvinte, spre deosebire de dispozitiile Codului de procedura fiscala, in materia insolventei, aceasta contestare are drept consecinta supunerea creantei organului fiscal procedurii de verificare de catre administratorul judiciar si calificarea acesteia ca fiind o creanta provizorie sub conditie, a carei existenta depinde de mentinerea sau nu printr-o hotarare judecatoreasca definitiva a titlului de creanta devenit titlu executoriu detinut de contestatoare, anexandu-se Decizia nr. 306/C/2015-A din 18 noiembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 3.654/111/2014/a1-A, Decizia nr. 8/C/2016-A din 19 ianuarie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 2.728/83/2014/a1, si Decizia nr. 10/C/2016-A din 19 ianuarie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 1.206/83/2015/a1-A, si Sentinta civila nr. 452/2015/F, pronuntata la data de 10 iunie 2015 in Dosarul nr. 493/83/2015/a1.

7. Curtea de Apel Suceava, prin Adresa nr. 347/A/2016 din 16 februarie 2016 (fila 111 volum III), a precizat ca problema creantelor bugetare constatate prin titluri executorii, in conditiile in care acestea din urma sunt contestate in termen legal, a fost discutata si la intalnirile reprezentantilor curtilor de apel pentru unificarea practicii judiciare in materie comerciala de la Craiova din 27 – 28 aprilie 2015 si, respectiv, Cluj-Napoca din 5 - 6 noiembrie 2015, la care s-a decis, in unanimitate, ca
formularea unei contestatii, fara sa existe vreo dispozitie de suspendare a executarii titlului executoriu, nu afecteaza caracterul cert, lichid si exigibil al creantei bugetare.

Existenta neindoielnica a creantei si caracterul sau exigibil decurg tocmai din titlul executoriu care, desi contestat, nu a fost suspendat, deci poate fi pus in executare, distribuirea catre creditori a unor sume nefiind altceva decat o forma de executare. in acest caz, daca ulterior se admite contestatia si titlul este anulat, devin pe deplin aplicabile dispozitiile privind executarea pe riscul creditorului si intoarcerea executarii. De altfel, fiind titlu executoriu, in temeiul acestuia, chiar contestat, atat timp cat nu s-a dispus suspendarea, se poate solicita inclusiv deschiderea procedurii, deoarece, potrivit art. 278 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 207/2015, introducerea contestatiei pe calea administrativa de atac nu suspenda executarea actului administrativ fiscal.

Asadar, administratorul judiciar nu poate verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii contestate, in caz contrar, acesta substituindu-se instantei de contencios administrativ si fiscal, careia ii revine competenta exclusiva de a verifica legalitatea unui act administrativ fiscal, ceea ce nu poate fi primit.
 
Totusi, in ipoteza in care, in cadrul procedurii administrative, s-ar dispune suspendarea titlului executoriu, este evident ca respectiva creanta bugetara pretinsa nu ar mai avea caracterul exigibil  cerut de lege, caz in care administratorul judiciar, neputand sa procedeze la verificarea caracterului cert si lichid al creantei, poate opta pentru inscrierea creantei in discutie in tabelul preliminar, sub conditia suspensiva a respingerii contestatiei introduse pe cale administrativa, cu toate consecintele ce decurg din aceasta imprejurare, astfel cum acestea sunt statuate de prevederile legii-cadru in materie - Legea nr. 85/2014.

La nivelul Sectiei a II-a civile a Tribunalului Suceava, la intalnirea privind problemele de practica neunitara pentru perioada iulie - septembrie 2015, a fost exprimat un punct de vedere majoritar in sensul ca existenta actiunilor pe rolul instantelor de drept comun reprezinta un eveniment viitor si nesigur care echivaleaza cu o conditie rezolutorie si, prin urmare, se impune inscrierea acestor creante sub aceasta conditie, aceasta si pentru a permite practicianului in insolventa sa actualizeze tabelul de creante in acord cu solutia pronuntata, inaintand minutele intalnirilor si, cu titlu de practica judiciara, incheierea din 22 iulie 2014, pronuntata de Tribunalul Suceava in Dosarul nr. 1.851/86/2014/a1.
8. Curtea de Apel Craiova, prin Adresa nr. 2.868 din data de 17 februarie 2016 (fila 124 volum III), a aratat ca, in interpretarea prevederilor art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, practica judiciara la nivelul Curtii de Apel Craiova - Sectia a II-a civila este in sensul ca verificarea creantelor bugetare constatate prin titluri executorii in cadrul procedurii insolventei are loc sub aspectul existentei titlului executoriu si al intervenirii prescriptiei executarii, titlul de creanta (creanta certa, lichida si exigibila) putand fi analizat doar in cadrul procedurii de contencios fiscal prevazute de Codul de procedura fiscala de instanta de contencios administrativ, atasandu-se Decizia nr. 16/2016 din 19 ianuarie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 5.032/63/2015/A1, si Decizia nr. 379/2014 din 25 septembrie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 4.421/104/2013/A1.

 Tribunalul Dolj a mentionat ca, desi din textul de lege ar rezulta ca pot fi verificate creantele bugetare constatate prin titluri executorii ce sunt contestate, aceasta operatiune nu poate fi efectuata, intrucat actul administrativ produce efecte de la data comunicarii, fiind executoriu, precum si pentru faptul ca legea speciala stabileste posibilitatea suspendarii executarii, anularii sau modificarii actului fiscal in procedura de contestare a acestuia, procedura strict reglementata (procedura prealabila, contestarea deciziilor).

In teza contrara ar insemna ca administratorul judiciar sa faca propriile verificari asupra actelor fiscale, ignorand caracterul executoriu, sa inscrie creditoarea cu o suma mai mica, lasand fara aplicare dispozitiile din Codul de procedura fiscala, fapt ce ar insemna ca acesta sa se transforme practic intr-o instanta de judecata, in acest sens, anexandu-se Sentinta nr. 550/2015 din 6 mai 2015, pronuntata in Dosarul nr. 14.092/63/2013/a1, si Sentinta civila nr. 1.175/2015 din 10 decembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 7.323/63/2015/a1.

Opinia Tribunalului Gorj este in sensul in care administratorul/lichidatorul judiciar nu poate recurge la o verificare a creantei bugetare prin procedura instituita de legea insolventei, respectiv sa verifice temeinicia cererii de creante, caracterul cert, lichid si exigibil.
Administratorul/Lichidatorul judiciar verifica daca titlul executoriu din care rezulta creanta bugetara este contestat sau necontestat.
in cazul in care titlul executoriu este necontestat, va inscrie creanta cu cuantumul din titlu.

In cazul in care titlul executoriu este contestat, in intregime sau partial, administratorul/lichidatorul judiciar va inscrie partea de creanta necontestata ca fiind creanta bugetara, iar partea de creanta contestata o va inscrie provizoriu, pana la solutionarea definitiva a actiunii in contencios administrativ, asa cum rezulta din Sentinta nr. 571/2015 din 30 septembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 1.937/95/2015/a1, anexata in copie.

Discutabila este modalitatea de inscriere a creantei cuprinse in titlul executoriu contestat (sau partea de creanta contestata), respectiv cu caracter provizoriu sau sub conditie suspensiva.

Legea insolventei nu defineste notiunile de "creanta provizorie", respectiv "creanta sub conditie", insa referiri la creantele nescadente sau sub conditie se gasesc in art. 102 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, care prevede: "creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise la masa credala si vor fi indreptatite sa participe la distribuiri de sume in masura ingaduita de prezentul titlu".

Alin. (5) al aceluiasi articol prevede ca dreptul de vot si dreptul la distributie ale titularilor creantelor sub conditie suspensiva la data deschiderii procedurii, inclusiv ale titularilor creantelor a caror valorificare este conditionata de executarea in prealabil a debitorului principal, se nasc numai dupa indeplinirea conditiei.

Pentru ca o creanta sa fie sub conditie suspensiva, cu efectele prevazute in alin. (5) al art. 102 din Legea nr. 85/2014, este necesar ca in actul juridic generator al dreptului de creanta al creditului partile sa fi reglementat o astfel de conditie.

Se retine ca "evenimentul viitor si sigur" drept conditie a creantei trebuie sa rezulte din cuprinsul conventiei partilor, actul juridic izvor al dreptului de creanta, nicidecum nu reprezinta modul de interpretare a conventiei partilor, respectiv a modalitatii exercitarii drepturilor si obligatiilor corelative izvorate din actul juridic respectiv.

Astfel, atat art. 1.017 din Codul civil din 1864, cat si art. 1.400 din actualul Cod civil reglementeaza faptul ca dreptul afectat de o conditie suspensiva se naste doar de la momentul indeplinirii evenimentului viitor si incert prefigurat de catre parti.

O prima consecinta a acestei teze este aceea ca o conditie suspensiva este eminamente o clauza contractuala sau, in mod exceptional, o prevedere a unui act juridic unilateral, fiind astfel o manifestare de vointa intrinseca izvorului de obligatii din care deriva. A doua consecinta priveste insusi efectul conditiei suspensive, respectiv nasterea dreptului subiectiv civil, care, in procedura insolventei, este insasi creanta solicitata a fi inscrisa in tabelul de creante.

Asadar, punctul de vedere este in sensul inscrierii creantei din titlul executoriu contestat, in mod provizoriu, prin analogie cu dispozitia de la art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, care prevede inscrierea provizorie a creantelor ce fac obiectul contestatiei la tabelul de creante, dedusa judecatii
judecatorului-sindic, pana la solutionarea pe fond a cauzei, situatie similara cu solutionarea definitiva in actiunea in contencios administrativ fiscal formulata impotriva titlului executoriu din care rezulta creanta bugetara ce se solicita a se analiza in procedura insolventei, in acest sens fiind Sentinta nr. 571/2015 din 30 septembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 1.937/95/2015/a1.

Judecatorii Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalului Olt siau insusit opinia exprimata la intalnirea reprezentantilor curtilor de apel pentru unificarea practicii judiciare in materia comerciala de la Craiova, din 27 - 28 aprilie 2015, la care s-a decis, in unanimitate, ca inregistrarea unei contestatii, fara sa existe vreo dispozitie de suspendare a executarii titlului executoriu, nu afecteaza caracterul cert, lichid si exigibil al creantei fiscale. Existenta neindoielnica a creantei si caracterul exigibil decurg tocmai din titlul executoriu care, desi contestat, nu a fost suspendat, deci poate fi pus in executare, distribuirea catre acesti creditori a unor sume nefiind altceva decat o forma de executare. in acest caz, daca ulterior se admite contestatia si titlul este anulat, devin pe deplin aplicabile dispozitiile privind executarea pe riscul creditorului si intoarcerea executarii.

De altfel, fiind titlu executoriu, in temeiul acestuia, chiar si contestat, atat timp cat nu s-a dispus suspendarea, se poate cere inclusiv deschiderea procedurii.

Simpla inregistrare a unei contestatii, fara sa existe vreo dispozitie de suspendare a executarii titlului executoriu, nu afecteaza caracterul cert, lichid si exigibil al creantei fiscale. In consecinta, creanta se va inscrie in tabel ca o creanta fiscala, pura si simpla, neafectata de conditie. Nefiind suspendat, titlul executoriu poate fi pus in executare, distribuirea catre creditori a unor sume nefiind altceva decat o forma de executare.

9. Curtea de Apel Iasi, prin Adresa nr. 34/C.P./2016 din 17 februarie 2016 (fila 158 volum III), a invederat ca opinia judecatorilor-sindici ce isi desfasoara activitatea la tribunalele Iasi si Vaslui este
aceea ca prevederile art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014 sunt similare cu cele ale art. 66 din Legea nr. 85/2006, creantele bugetare constatate printr-un titlu executoriu - act administrativ fiscal fiind exceptate de la verificare.

10. Curtea de Apel Brasov, prin Adresa nr. 216/33 din 17 februarie 2016 (fila 161 volum III), a aratat ca practica acestei instante este in sensul ca, ori de cate ori titlul creditorului este contestat, administratorul/lichidatorul judiciar procedeaza la o inscriere provizorie a creantei, fara o verificare
pe fond a titlului.

Daca titlul creditoarei este anulat pentru ratiuni de forma, fara a avea loc o judecata a fondului, administratorului/lichidatorului ii revine sarcina de a proceda la verificarea creantei, iar, ulterior, judecatorului-sindic ii revine competenta judecarii eventualelor contestatii, in conditiile art. 59 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, atasand Decizia civila nr. 1.542/2015 din 17 noiembrie 2015, pronuntata de aceasta instanta in Dosarul nr. 3.894/62/2014/a1, din care reiese aplicarea prevederilor art. 102 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, pentru care insa nu s-a dispus suspendarea. Judecatorii-sindici din cadrul Tribunalului Covasna si-au exprimat urmatorul punct de vedere: art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014 prevede ca nu sunt supuse procedurii de verificare "creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale".

Per a contrario, cand exista un titlu executoriu contestat (de exemplu, o decizie de impunere), lichidatorul are obligatia sa verifice creanta constatata in respectivul titlu si, in cazul in care o gaseste a fi valabila, o va inscrie, sub conditie, in tabelul de creante.

11. Curtea de Apel Alba Iulia, prin Adresa nr. 350 din 19 februarie 2016 (fila 173 volum III), a comunicat faptul ca judecatorii din cadrul Sectiei a II-a civile, cu exceptia completului care a dispus
sesizarea inaltei Curti de Casatie si Justitie cu chestiunea de drept privind interpretarea prevederilor art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, in Dosarul nr. 4.120/107/2014/a2 al Curtii de Apel Alba Iulia, apreciaza ca de la procedura de verificare de catre administratorul/lichidatorul judiciar sunt exceptate creantele bugetare constatate prin acte administrativ fiscale, instantei de contencios administrativ revenindu-i o asemenea competenta, in cazul exercitarii caii de atac a contestatiei administrative, in acest sens fiind pronuntata Decizia nr. 554 din 18 noiembrie 2015 in Dosarul nr. 4.036/107/2014/a2 a Curtii de Apel Alba Iulia, comunicata inaltei Curti de Casatie si Justitie, considerandu-se ca noile dispozitii ale Legii nr. 85/2014 nu aduc modificari de substanta care ar schimba situatia creantelor bugetare contestate in procedura administrativa reglementata de o lege speciala, sub aspectul practicii constante, intemeiate pe dispozitiile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

Astfel, argumentele sunt deopotriva valabile, atat Legea nr. 85/2006, cat si Legea nr. 85/2014 exceptand de la procedura de verificare creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale, continutul textelor art. 66 alin. (2) si art. 105 alin. (2) fiind identic.
Diferenta de continut intre dispozitiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 si prevederile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 nu are vreo influenta asupra chestiunii de transat, avand ca obiect inscrierea in procedura insolventei a creantelor bugetare ce fac obiectul unei actiuni in contencios administrativ distincte si care trebuie interpretata in contextul prevederilor art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014.

Opinia unanima a judecatorilor Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Hunedoara, nefiind inregistrate pe rol astfel de contestatii, a fost in sensul ca aceste creante trebuie inscrise in tabel conform art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, fara verificare, insa drept creante provizorii, atributia verificarii lor pe fond revenind instantei de contencios administrativ investite cu solutionarea actiunii in anulare.

Judecatorii Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Sibiu, care judeca in completuri specializate cauze de insolventa, au apreciat ca administratorul judiciar/lichidatorul judiciar doar constata existenta unor contestatii impotriva creantelor bugetare, trecand aceste creante in tabel, sub conditie.

Tribunalul Alba - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ, fiscal si de insolventa nu a comunicat niciun raspuns.
12. Curtea de Apel Bacau, prin Adresa nr. 281/1/A/33 din 19 februarie 2016 (fila 175 volum III), a invederat ca judecatorii-sindici din cadrul Sectiei a II-a civile si de contencios administrativ si fiscal a
Tribunalului Bacau apreciaza ca lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica creante bugetare constatate prin titluri executorii, acesta verificand doar daca exista un titlu, care sa aiba la baza un titlu de creanta, daca a fost sau nu contestat in contencios administrativ si daca s-a dispus suspendarea provizorie a efectelor actului administrativ.

Tribunalul Neamt a comunicat incheierea de sedinta din data de 15 decembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 1.787/103/2015/a1, din care rezulta ca s-a respins exceptia inadmisibilitatii contestatiei formulate de catre debitor, si a aratat ca, la nivelul acestei instante, s-a dispus inscrierea, in mod provizoriu, in tabelul definitiv a unei creante bugetare pana la solutionarea, in mod definitiv, a contestatiei administrativ fiscale formulate impotriva deciziei de impunere.

13. Prin Adresa nr. 334/1/2016 din 20 ianuarie 2016 (fila 185 volum III), Curtea de Apel Timisoara a comunicat faptul ca, in interpretarea prevederilor legale incidente in cauza, solutia adoptata de practica judiciara cristalizata la nivelul sectiei este aceea de a inscrie astfel de creante in tabelele de creante ale debitoarelor cu mentiunea sub conditie, in acord cu prevederile art. 5 alin. (1) pct. 69 din Legea nr. 85/2014, fiind exprimata si opinia (nevalorizata in decizii pana la aceasta data) in sensul ca acest tip de creante ar trebui inscrise in tabel cu mentiunea "in litigiu", punctul de vedere exprimat fiind insotit de hotarari relevante, respectiv Decizia civila nr. 29/A din 18 ianuarie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 561/30/2015/a1, Decizia civila nr. 810 din 24 septembrie 2015, pronuntata in Dosarul nr. 5.563/108/2014/a4, Decizia civila nr. 1.846/R din 12 decembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 10.334/55/2012*.

14. Curtea de Apel Cluj, prin Adresa nr. 340 din 16 februarie 2016 (fila 221 volum III), cu titlu prealabil, a aratat ca, in ceea ce priveste posibila suprapunere intre obiectul verificarii administratorului/lichidatorului judiciar si obiectul verificarii instantei de contencios fiscal, o atare
suprapunere nu intervine cu necesitate in toate situatiile, deoarece obiectul verificarii administratorului/lichidatorului judiciar este mult mai larg decat cel al instantei de contencios fiscal
(de exemplu: administratorul/lichidatorul judiciar verifica si caracterul garantat/negarantat al creantei, valoarea in lei la data deschiderii procedurii a creantei consolidate intr-o moneda straina, tardivitatea depunerii cererii de admitere a creantei etc.).

In privinta limitelor verificarii efectuate de catre practicianul in insolventa, cu referire la aspecte ce se suprapun peste cele ce vizeaza raportul juridic de drept fiscal (caracterul datorat/nedatorat al creantei bugetare si intinderea acesteia), nu exista un punct de vedere unitar, existand doua opinii exprimate.

Astfel, judecatorii Sectiei a II-a civile a Curtii de Apel Cluj, precum si judecatorii-sindici din cadrul Tribunalului Salaj si al Tribunalului Bistrita-Nasaud, in opinia majoritara, sustin ca nu pot fi verificate, in substanta, creantele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termen legal, acestea fiind inscrise in tabelul preliminar de creante in baza titlurilor executorii justificative depuse de creditorul bugetar.

In cadrul acestei orientari de principiu a fost exprimat si punctul de vedere in sensul in care inscrierea unei astfel de creante ar trebui sa fie facuta nu pur si simplu, ci sub conditia rezolutorie a desfiintarii titlului de creanta in cadrul procedurii administrative speciale (cu mentiunea ca, pendente conditione, obligatia exista si isi produce efectele ca si cum ar fi pura si simpla).

In esenta, in sustinerea acestui punct de vedere, au fost relevate urmatoarele argumente:  Formularea unei contestatii, fara sa existe vreo dispozitie de suspendare a executarii titlului executoriu, nu afecteaza caracterul cert, lichid si exigibil al creantei bugetare.

Existenta neindoielnica a creantei si caracterul sau exigibil decurg tocmai din titlul executoriu care, desi contestat, nu a fost suspendat, deci poate fi pus in executare, distribuirea catre acesti creditori a unor sume nefiind altceva decat o forma de executare.

Potrivit art. 215 din Legea nr. 207/2015, ce are corespondent in prevederile art. 278 alin. (1) din aceeasi lege, introducerea contestatiei pe calea administrativa de atac nu suspenda executarea actului administrativ fiscal. Efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate doar in cazul suspendarii executarii actului administrativ fiscal, dispusa de instantele de judecata in baza prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 554/2004.

Din aceste prevederi legale rezulta ca titlul de creanta isi produce efectele indiferent de formularea contestatiei administrative si a caii de atac in contenciosul fiscal.

in concluzie, simpla inregistrare a unei contestatii, fara sa existe vreo dispozitie de suspendare a executarii titlului executoriu, nu afecteaza caracterul cert, lichid si exigibil al creantei bugetare. In opinia minoritara, exprimata la nivelul Tribunalului Specializat Cluj, s-a indicat ca dispozitiile art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 nu exclud creantele bugetare contestate de la verificarea efectuata de administratorul/lichidatorul judiciar, deoarece legea procedurala fiscala nu contine vreo dispozitie expresa in acest sens, fiind aplicabil principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
S-a aratat totusi ca, in aceasta situatie, solutia cea mai prudenta pe care o poate adopta administratorul/lichidatorul judiciar este aceea a inscrierii creantei bugetare in tabelul preliminar cu valoarea aratata in titlul executoriu contestat, sub conditia rezolutorie a desfiintarii acestui titlu.

In situatia in care, in urma verificarii, administratorul/lichidatorul judiciar ajunge la concluzia neindreptatirii creditorului bugetar de a fi inscris in tabelul preliminar si dispune neinscrierea creantei sale in tabelul preliminar, creditorul bugetar va avea deschisa calea contestatiei prevazute de art. 111 din Legea nr. 85/2014, transmitand hotarari judecatoresti pronuntate in ceea ce priveste aceasta problema de drept de catre instantele din raza teritoriala a Curtii de Apel Cluj, cu mentiunea ca, in cadrul lor, au fost analizate prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, ce isi gasesc corespondent in dispozitiile art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, respectiv Sentinta civila nr. 471/2015 din 22 mai 2015, pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud in Dosarul nr. 2.572/112/2012/a1, definitiva prin Decizia civila nr. 6.000/2015 din 8 octombrie 2015, pronuntata de Curtea de Apel Cluj - Sectia a II-a civila, si Sentinta civila nr. 469/2015 din 20 mai 2015, pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud in Dosarul nr. 6.074/112/2012/a1, definitiva prin Decizia civila nr. 6.906/2015 din 27 octombrie 2015, pronuntata de Curtea de Apel Cluj - Sectia a II-a civila.

15. Curtea de Apel Pitesti, prin Adresa nr. 10/A/19 februarie 2016 (fila 245 volum III), a invederat
ca la nivelul Tribunalului Valcea s-a opinat in sensul ca administratorul judiciar/lichidatorul nu are
atributia de a verifica creantele bugetare anterioare deschiderii procedurii, chiar daca aceste
creante sunt constatate prin titluri executorii contestate in termen legal in contenciosul
administrativ.
Regimul derogatoriu prevazut de art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 in privinta creantelor fiscale a fost instituit tocmai in considerarea existentei unor acte normative cu caracter special care reglementeaza modalitatea de contestare a titlurilor executorii fiscale.

Cu alte cuvinte, o decizie de impunere fiscala nu poate fi desfiintata decat in procedura reglementata de Codul de procedura fiscala si de Legea nr. 554/2004. Deschiderea unei proceduri de insolventa asupra debitorului contestator nu are nicio influenta asupra procedurii speciale de solutionare a contestatiei fiscale care isi urmeaza cursul conform legii speciale. Debitoarea nu poate parasi calea speciala de atac pentru a determina anularea deciziei de impunere intr-o procedura neprevazuta de lege pentru acest gen de creante, si anume in contestatia la tabelul preliminar.

In consecinta, atat timp cat titlul de creanta fiscala nu a fost desfiintat in procedura prevazuta de legea speciala, administratorul judiciar are obligatia de a inscrie in tabelul preliminar suma mentionata in titlu, urmand ca, in cazul in care, in caile de atac specifice, titlul este modificat sau desfiintat, tabelul creditorilor sa fie modificat corespunzator, conform art. 113 din Legea nr. 85/2014.
Judecatorii din cadrul Tribunalului Specializat Arges s-au exprimat in sensul ca, potrivit art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, "toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezentul capitol, cu exceptia creantelor constatate prin hotarari judecatoresti executorii, precum si prin hotarari arbitrale executorii."
Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.
O dispozitie legala identica continea si Legea nr. 85/2006, care, la art. 66 alin. (1), prevedea ca "toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii".
Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.

Interpretand coroborat cele doua alineate si tinand cont ca dispozitiile de exceptie sunt de stricta interpretare si aplicare, ar rezulta ca doar creantele bugetare constatate prin titluri executorii necontestate nu sunt supuse verificarii. Per a contrario, creantele bugetare ce rezulta din titluri care au fost contestate in procedura speciala ar fi supuse verificarii de catre administratorul/lichidatorul judiciar.

Insa, practica judiciara dezvoltata in aplicarea dispozitiilor art. 66 din Legea nr. 85/2006 a mers pe o alta interpretare si a aplicat aceste reguli in sensul ca nici creantele bugetare ce rezulta din titluri contestate nu sunt supuse verificarii, ci acestea erau trecute in tabelul de creante cu suma solicitata, putand fi contestate de debitoare si verificate in procedura speciala a contestatiei administrativ fiscale. in fapt, aceste creante erau trecute in tabel, fara sa fi fost verificate, sub conditia rezolutorie a mentinerii titlului de creanta in procedura speciala de contestare.
Prin Legea nr. 85/2014 legiuitorul a mentinut dispozitiile anterioare, fara a aduce precizari in privinta creantelor bugetare. Se poate deduce ca, procedand astfel, a inteles sa confirme practica judiciara majoritara (daca nu chiar unanima) dezvoltata anterior in baza art. 66 din Legea nr. 85/2006 si aceasta deoarece, prin numeroase alte dispozitii ale Legii nr. 85/2014, s-a confirmat o orientare jurisprudentiala anterioara, transand astfel practica neunitara [de exemplu, dispozitiile art. 169 alin. (1) lit. d) privitor la prezumtia relativa de savarsire a faptei, art. 5 alin. (1) pct. 20 in privinta notiunii de "creanta certa" etc.].

Prin urmare, se considera ca si in conditiile art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica creante bugetare constatate prin
titluri executorii contestate in termenul legal, iar o interpretare contrara ar putea avea drept consecinta pronuntarea unor hotarari contradictorii, atasandu-se Sentinta nr. 4.545 din 17 iunie 2013, pronuntata de Tribunalul Valcea in Dosarul nr. 3.236/90/2012.
16. Curtea de Apel Targu Mures, prin Adresa nr. 168 din 16 februarie 2016 (fila 256), a aratat ca
judecatorii Tribunalului Specializat Mures si din cadrul Tribunalului Harghita au facut urmatoarele
precizari:
(i) in situatia existentei unei creante constatate printr-un act administrativ fiscal, emis in regim de putere publica, contestat in termenul legal, administratorul/lichidatorul judiciar nu procedeaza,
efectiv, la verificarea acestei creante, ci la masura inscrierii ei provizorii in tabelul de creante, detaliind in raportul de activitate situatia juridica a acestei creante; administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica creantele bugetare constatate prin titluri executorii contestate in termenul legal, pornind de la premisa instituita prin art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014;

(ii) judecatorii-sindici au solicitat administratorului/lichidatorului judiciar sa verifice, periodic, stadiul solutionarii contestatiilor administrative/actiunilor in anulare formulate impotriva titlurilor de creanta fiscala si sa faca mentiunile corespunzatoare in rapoartele pe care le-au depus in dosarele de insolventa;

(iii) la solutionarea definitiva a respectivelor contestatii administrative/actiuni in anulare, administratorul/lichidatorul judiciar a procedat, in functie de solutiile adoptate, la inscrierea definitiva a creantei fiscale in tabelul de creante, actualizand asadar acest tabel;

(iv) dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 85/2014, nici pe rolul Tribunalului Specializat Mures si nici pe rolul Tribunalului Harghita nu au fost inregistrate, ca dosare asociate, contestatii impotriva unor creante fiscale inscrise provizoriu de administratorul/lichidatorul judiciar, pe motiv ca acestea sunt contestate separat - in procedura administrativa, respectiv la instanta de contencios administrativ si fiscal.

Magistratii Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtii de Apel Targu Mures si-au insusit, in principiu, punctele de vedere anterior redate, specificand si faptul ca atributia administratorului/lichidatorului judiciar de verificare a creantelor, prevazuta de art. 58 alin. (1) lit. k) si de art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, trebuie interpretata in sensul ca nu sunt supuse verificarii creantele bugetare rezultand din titluri executorii, chiar daca acestea au fost contestate in termen legal, in conditiile art. 205 din Codul de procedura fiscala, respectiv art. 268 din Legea nr. 207/2015.

Ca principiu, verificarea creantelor trebuie sa se inscrie in aria dispozitiilor art. 106 din Legea nr. 85/2014, cu referire la cererile de admitere a creantelor si la documentele anexate acestora, pentru stabilirea legitimitatii, valorii si prioritatii creantelor, cu observarea termenului de prescriptie si a opozabilitatii actului administrativ fiscal (acest act neproducand efecte decat de la momentul comunicarii - ca regula, conform art. 45 din Codul de procedura fiscala, art. 48 din Legea nr. 207/2015).
S-a exprimat si punctul de vedere potrivit caruia nu ar fi aplicabile prevederile art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 privind inscrierea provizorie a creantelor contestate in tabelul preliminar decat in situatia in care s-a dispus suspendarea executarii actului administrativ fiscal de catre organul fiscal sau de catre instanta de contencios administrativ, precum si in situatia in care obiectul contestatiei formulate in cadrul procedurii insolventei il constituie insusi rezultatul verificarii creantei, demers realizat de administratorul/lichidatorul judiciar in temeiul art. 106 din Legea nr. 85/2014.

IX. Jurisprudenta inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Curtii Constitutionale La nivelul inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a fost identificata jurisprudenta relevanta pentru problema de drept aflata in examinare, iar Curtea Constitutionala a Romaniei nu s-a pronuntat pe acest articol.

X. Raportul asupra chestiunilor de drept
Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizarii, ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari prealabile de dezlegare a unor chestiuni de drept, iar, pe fondul cauzei, s-a apreciat ca practicianul in insolventa are, conform art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014, atributii de a verifica sub aspect formal creantele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termenul legal in fata instantei specializate, neputand verifica pe fond aceste creante.

XI. Inalta Curte de Casatie si Justitie
XI.1. Asupra admisibilitatii sesizarii inaltei Curti de Casatie si Justitie

Potrivit art. 519 din Codul de procedura civila: "Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata."

Ca atare, prin acest text de lege, legiuitorul a inteles sa instituie o serie de conditii de admisibilitate pentru declansarea procedurii de sesizare a inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii hotararii prealabile, conditii ce trebuie indeplinite cumulativ, respectiv:
- existenta unei cauze aflate in curs de judecata;
- instanta care sesizeaza inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta;
- cauza ce face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecatori al inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;
- solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;
- chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua;
- chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul sesizarii inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
Se retine ca primele patru conditii sunt indeplinite in cazul prezentei sesizari, respectiv: cauza se afla in curs de judecata la Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia a II-a civila, instanta investita cu solutionarea apelurilor declarate de debitoarea S.C. Mercado - S.R.L. prin administrator judiciar Voicu Vuscan impotriva Sentintei nr. 337/F/2015 si a incheierii de sedinta din 10 aprilie 2015, ambele pronuntate de Tribunalul Alba in Dosarul nr. 1.429/107/2014/a2, si a apelului declarat de Euro Quality Insolvency SPRL, in calitate de administrator al debitoarei S.C. Mercado – S.R.L., impotriva Sentintei nr. 337/F/2015, pronuntata de Tribunalul Alba; autoarea sesizarii - Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia a II-a civila - judeca aceasta cauza in ultima instanta, urmand a pronunta o decizie definitiva, conform dispozitiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul procedura civila, fiind astfel indeplinite conditiile a doua si a treia; solutionarea pe fond a cauzei depinde de chestiunea de drept a carei lamurire se invoca, intrucat, in speta, partile au invocat competenta administratorului judiciar si a judecatorului-sindic de verificare a noii creante bugetare izvorate dintr-un titlu executoriu - decizie de impunere a creditoarei Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

De asemenea este indeplinita si cerinta noutatii chestiunii de drept supuse interpretarii care, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila, reprezinta o conditie distincta de admisibilitate. In doctrina s-a exprimat opinia potrivit careia sesizarea instantei supreme ar fi justificata sub aspectul indeplinirii elementului de noutate atunci cand problema de drept nu a mai fost analizata - in interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ intrat in vigoare recent sau relativ recent prin raportare la momentul sesizarii. De asemenea, problema de drept poate fi considerata noua prin faptul ca nu a mai fost dedusa judecatii anterior.
Caracterul de noutate se pierde pe masura ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instantelor, in urma unei interpretari adecvate, concretizata intr-o practica judiciara consacrata. Examenul jurisprudential efectuat a relevat ca nu s-a cristalizat inca o jurisprudenta unitara si constanta in legatura cu chestiunea de drept a carei lamurire se solicita, situatie care justifica interesul in formularea unei cereri pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in scopul prevenirii aparitiei unei practici neunitare, iar analiza celor cateva decizii pronuntate ofera indicii referitoare la posibilitatea aparitiei unei practici neunitare din aceasta perspectiva.

Asa fiind, conditia noutatii se verifica, devenind actuala cerinta interpretarii si aplicarii normei de drept respective. De asemenea este indeplinita si ultima conditie, intrucat inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat asupra acestei chestiuni si aceasta nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.

XI. 2. Pe fondul cauzei se constata ca actuala reglementare, ca de altfel si cea veche, stabileste ca una dintre principalele atributii ale administratorului/lichidatorului judiciar este aceea de verificare a creantelor solicitate a fi inscrise la masa credala, prin declaratiile de creanta [(art. 58 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014)], fiind, alaturi de instantele judecatoresti, unul dintre organele care aplica procedura insolventei (art. 40 din Legea nr. 85/2014). Ca atare, din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 40 cu cele ale art. 58 din Legea nr. 85/2014 rezulta ca practicianul in insolventa aplica procedura prin exercitarea atributiilor pe care legea speciala i le confera expres prin dispozitiile art. 58 din Legea nr. 85/2014, astfel incat orice alta interpretare, in sensul ca poate verifica legalitatea pe fond a creantelor incluse in declaratiile de creanta, adauga la lege, intrucat o atare verificare este posibila doar in baza unor proceduri speciale prevazute de lege, implicand atributii de judecata ce revin, exclusiv, instantei judecatoresti competente potrivit unor dispozitii speciale.

In conformitate cu prevederile art. 105 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2014 nu sunt supuse verificarii de catre administratorul/lichidatorul judiciar creantele constatate prin hotarari judecatoresti executorii, prin hotarari arbitrale executorii si creantele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale, cu exceptia cazurilor in care se constata stingerea, in tot sau in parte, a creantei sau prescrierea dreptului de a cere executarea silita a acesteia.

Administratorul/Lichidatorul judiciar nu poate, pe fond, sa analizeze creanta nici in situatia in care aceasta a fost contestata, intrucat legiuitorul a prevazut o cale speciala de contestare, respectiv legea contenciosului administrativ, iar o interpretare contrara ar contraveni principiului constitutional privind unicitatea cailor de atac.

Dispozitiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, ca de altfel si dispozitiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, stabilesc regula verificarii tuturor creantelor ce fac obiectul unei cereri de  inscriere in tabelul de creanta, de catre practicianul in insolventa, iar dispozitiile art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, la fel ca si art. 66 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, stabilesc exceptia de la procedura verificarii pentru creantele izvorate din titlurile executorii necontestate in termenele prevazute de legi speciale, in speta fiind vorba despre deciziile de impunere ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

in ipoteza in care creanta bugetara rezultand dintr-un titlu executoriu a fost contestata in termenele speciale in fata instantei de contencios administrativ, asadar debitoarea a ales calea contestatiei administrative prevazute de art. 205 - 218 din Codul de procedura fiscala, cum este cazul in speta, administratorul judiciar/lichidatorul nu este competent sa analizeze pe fond creanta bugetara, intrucat actele administrative ce o stabilesc - decizia de impunere si raportul de inspectie fiscala - au fost contestate in termen in fata instantei judecatoresti competente. in caz contrar ar fi incalcata competenta unei instante judecatoresti specializate de catre administratorul/lichidatorul judiciar, ceea ce ar afecta garantia constitutionala prevazuta art. 126 alin. (6) din Constitutia Romaniei. Ratiunea excluderii creantelor bugetare de la procedura de verificare de catre administratorul/lichidatorul judiciar rezulta din reglementarea expresa si obligatorie a actiunii in contencios administrativ fiscal, prin art. 126 alin. (6) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar si, respectiv, a procedurii reglementate de art. 208 din Codul de procedura fiscala.

Administratorul/Lichidatorul judiciar nu poate infirma acte emise in regim de putere publica, ci doar poate analiza creanta formal, respectiv daca este platita partial sau total, daca este prescrisa si daca este contestata, cu mentionarea acestui aspect, potrivit art. 58 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 85/2014. O creanta bugetara rezultand dintr-un titlu executoriu contestat in conditiile legii speciale va fi supusa procedurii de verificare prevazute de art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, dar aceasta verificare  este limitata, deoarece existenta dreptului de creanta va fi stabilita in procedura contenciosului fiscal.

Verificarea legalitatii unei creante fiscale cuprinse intr-un titlu executoriu nu poate fi efectuata decat in conditiile reglementate de legislatia speciala, respectiv Codul de procedura fiscala, iar nu in cadrul procedurii insolventei, supuse unei alte reglementari legale speciale.

Prin urmare, controlul de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorasc creante bugetare, pentru care se solicita inscrierea in tabelul de creanta, in ipoteza in care aceste titluri au fost contestate in fata instantei judecatoresti in termenele speciale prevazute de legea speciala, revine exclusiv instantei specializate de control administrativ si fiscal, o atare verificare pe fond neputand fi facuta de practicianul in insolventa. in schimb, administratorul/lichidatorul judiciar este obligat, conform atributiilor sale legale, sa verifice sub aspect formal creanta bugetara ce se solicita a se inscrie in tabelul de creante.

Astfel, administratorul/lichidatorul judiciar este obligat sa analizeze aspecte ce tin de stingerea partiala sau totala a creantei ori intervenirea prescriptiei extinctive, precum si caracterul contestat al creantei si sa mentioneze acest aspect in ce priveste creanta respectiva, conform art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014.

In concluzie, administratorul/lichidatorul judiciar nu poate face verificari pe fond ale creantei bugetare, limitele verificarii efectuate de catre acesta reducandu-se la aspectele de ordin formal precizate mai sus.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,

INALTA CURTE DE CASAtIE sI JUSTItIE,
in numele legii,
DECIDE:
Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia a II-a civila in Dosarul nr. 4.120/107/2014/a2 privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:
in interpretarea dispozitiilor art. 105 alin. (1) si (2) si art. 106 din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atributia de a verifica pe fond creantele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate in termenul legal in fata instantei specializate.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 18 aprilie 2016.
PRESEDINTELE DELEGAT AL SECTIEI A II-A CIVILE
A INALTEI CURtI DE CASAtIE SI JUSTITIE
ROXANA POPA
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad