Diferente sisteme contabile. Cum gestionam conturile extrabilantiere?

Prin cele ce urmeaza, se va stabili in ce masura se pot inregistrae diferentele dintre doua sisteme contabile care apartin unor tari diferite (in cazul acesta, Romania si Austria), pe conturi in afara bilantului (clasa 8).

In concret, in cazul in care amortizarea pe local este 100 ron, iar pe sistemul austriac de 110 ron, vom stabili daca se poate inregistra pe clasa 8 diferenta de 10 ron.


Solutia consultantului:

Drepturile si obligatiile, precum si bunurile care nu pot fi integrate in activele si pasivele unei firme, dar care se utilizeaza la realizarea obiectului de activitate al acesteia, se reflecta in contabilitate prin intermediul conturilor in afara bilantului. Acestea se mai numesc si conturi extrabilantiere sau conturi de ordine si evidenta.

Desi conturile in afara bilantului sunt aproape ignorate in practica, va recomandam sa le folositi si sa le prezentati detaliat in notele explicative la situatiile financiare anuale.
Astfel, situatia financiara prezentata va fi fidela, clara si va reflecta capacitatea reala a firmei de a realiza beneficii economice.

Temeiul legal al utilizarii conturilor extrabilantiere este acela ca detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligatii, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise (art.11 din Legea contabilitatii 82/1991 republicata).

Functiunea conturilor extrabilantiere este reglementata prin OMFP 3055/2009.

Principalele caracteristici ale conturilor in afara bilantului sunt:

- inregistrarile se efectueaza in partida simpla, adica se reflecta fie prin debitul, fie prin creditul unui singur cont, fara utilizarea de conturi corespondente;
- isi incep functiunea prin debitare si se descarca prin creditare, indiferent daca subiectul contului este de natura activa (un bun sau o creanta) sau de natura pasiva (un angajament);
- prezinta intotdeauna sold debitor care reflecta valoarea unui bun, a unei creante sau a unei datorii legate de activitatea economica si financiar-contabila a unei firme;
- rulajele conturilor nu se cuprind in balanta de verificare a conturilor intocmita pentru intreg patrimoniul unei firme deoarece acest fapt ar denatura atat echilibrul bilantier (activ = pasiv), cat si celelalte corelatii bilantiere. Rulajele conturilor se vor cuprinde intr-o balanta speciala a conturilor in afara bilantului avand o structura identica cu cea a balantei de verificare clasice: solduri initiale debitoare, rulaje debitoare/ rulaje creditoare si solduri finale debitoare.
 
In concluzie aveti trei variante in functie de natura diferentelor dintre sistemul contabil romanesc si cel austriac si de posibilitatea de inregistrare in sistemul de evidenta contabila:

-   daca diferentele sunt generate de diferentele de curs valutar intre RON si EUR atunci este indicat sa folositi sistemul de conturi in afara bilantului pentru evidentierea acestora;

-   daca diferentele sunt generate de modul de calcul al amortizarii si pot fi incadrate in sistemul contabil romanesc atunci va recomandam sa o faceti, iar daca din punct de vedere fiscal ati folosit amortizarea degresiva sau accelerata sa inregistrati in contabilitatea amortizarea contabila (romaneasca si austriaca egale intre ele), iar la calculul impozitului pe profit sa considerati amortizarea contabila ca si cheltuiala nedeductibila si sa inregistrati deducerile de amortizare fiscala separat;

-   daca software-ul contabil nu va permite sa tineti separat evidenta amortizarii austriece puteti sa notati in Excel diferentele de amortizare si, in fiecare luna, sa trimiteti in Austria Balanta de verificare "ajustata" pentru raportare catre compania mama.