Facturi neincasate si deschidere insolventa. Cum procedam cu sumele din facturile neincasate?

In analiza de mai jos, avem ca exemplu o societate care are facturi neincasate de la clienti care au intrat in procedura de insolventa. Vom vedea cum procedam cu sumele din facturile neincasate, cu mentiunea ca firma a primit notificari de deschidere a procedurilor de insolventa.

Incepand cu 1 ianuarie 2016, in conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) lit. h) din Legea nr. 227/2015, nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 26.

Prin exceptie, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor in urmatoarele cazuri:
 1. punerea in aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
3. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
4. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
5. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul;
6. au fost incheiate contracte de asigurare.

Din cele expuse intelegem ca societatea detine creante asupra unor societati care au intrat in procedura insolventei. Astfel, daca puteti face dovada ca pentru respectivii clienti a fost pus in aplicare un plan de reorganizare, confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, atunci societatea dvs. poate decide, prin administratorii desemnati,  scoaterea din evidenta a respectivilor clienti si trecerea acestora pe cheltuiala deductibila (654 = 4111). Aceasta procedura nu este obligatorie. De exemplu, in cazul in care societatea s-a inscris la masa credala si , din informatiile detinute, exista indicii ca este posibila recuperarea creantei atunci societatea poate decide constituirea unui provizion. (4118 = 4111 si 6814 = 491), fara a trece creante pe pierdere.

Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2024

Vezi AICI detalii

Cheltuieli deductibile si nedeductibile

Vezi AICI detalii

Contabilitatea HORECA Monografii contabile si cazuri practice

Vezi AICI detalii

Potrivit art. 26 alin. (1) lit. c) ajustarile pentru deprecierea creantelor, inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, sunt deductibile in limita unui procent de 30% din valoarea acestora  daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
2. nu sunt garantate de alta persoana;
3. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului.

Normele Metodologice date in aplicarea art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, se au in vedere urmatoarele:

a) creantele, altele decat creantele asupra clientilor reprezentand sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, sunt cele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2016;
b) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt deductibile, in limita prevazuta de lege, la nivelul valorii creantelor neincasate, inclusiv taxa pe valoarea adaugata;
c) in cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora;
d) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt luate in considerare la determinarea rezultatului fiscal incepand cu trimestrul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal
si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori.

Potrivit art. 287 lit d) din Codul Fiscal, baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa ca urmare a falimentului beneficiarului sau ca urmare a punerii in aplicare a unui plan de reorganizare admis si confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata.

Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, iar, in cazul falimentului beneficiarului, incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de legislatia insolventei, hotarare ramasa definitiva/definitiva si irevocabila, dupa caz. In cazul in care ulterior pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare sunt incasate sume aferente creantelor modificate sau eliminate prin planul de reorganizare, se anuleaza ajustarea efectuata, corespunzator sumelor respective prin decontul perioadei fiscale in care acestea sunt incasate.

Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta la art. 287 lit. d) din Codul fiscal, este permisa pentru facturile emise care se afla in cadrul termenului de prescriptie prevazut in Codul de procedura fiscala.

In cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa ca urmare a punerii in aplicare a unui plan de reorganizare admis si confirmat printr-o hotarare judecatoreasca, prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata, ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, daca aceasta a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2016.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de S.M. Armaselu - Expert contabil