Taxe si impozite. Reevaluarea cladirilor

In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata, cota impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local intre:

a) 10% si 20% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta;

b) 30% si 40% pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinta.

Cota impozitului pe cladiri se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Pentru a beneficia de cotele reduse de impozitare si a nu plati impozit de 30-40% din valoarea de inventar a cladirii, trebuie inregistrata in contabilitate reevaluarea cladirii la data de 31 decembrie 2011 si prezentata serviciului de impozite si taxe nota contabila prin care s-a efectuat reevaluarea si s-a adus valoarea de inventar la valoarea justa a cladirii.

Pentru aceasta operatiune este necesar sa existe si un raport de reevaluare intocmit de un evaluator autorizat sau de persoane de specialitate tehnica din societate care in urma inventarierii pot proceda la reevaluarea cladirii. De asemenea, trebuie precizat in manualul de politici contabile al societatii alegerea tratamentului de prezentare la valoarea reevaluata a cladirilor si un interval de timp la care se efectueaza reevaluarea, tratamentul amortizarii, al diferentei din reevaluare, conform prevederilor din O.M.F.P. nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel:

- surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve, atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat;

- castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva
din reevaluare.

Sau

O parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului. In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata
pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. in astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.