Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea stocurilor faptice cu cele din evidenta tehnic-operativa si evidenta contabila, plusurile sau minusurile consemnandu-se in listele de inventar separate.
Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o analiza a tuturor stocurilor inscrise in fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere cu evidenta tehnico- operativa pentru fiecare pozitie.
In cazul in care se constata ca valoarea de inventar a activelor este mai mare decat valoarea cu care acestea sunt evidentiate in contabilitate, in listele de inventariere se inscriu valorile din contabilitate.
In cazul in care valoarea de inventar a bunurilor este mai mica decat valoarea din contabilitate, in listele de inventariere se inscrie valoarea de inventar.
In cazul constatarii plusurilor sau minusurilor la inventariere, se iau explicatii scrise de la persoanele responsabile cu gestiunea bunurilor constatate lipsa, si se propun solutii pentru recuperarea eventualelor pagube.
Pe baza explicatiilor primite si a documentelor analizate, comisia de inventariere stabileste natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatate, precum si natura plusurilor.
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile
Abonament PortalContabilitate ro - abonament 12 luni
Totul despre documentele de contabilitate primara Solutii de organizare a gestiunilor
In situatia constatarii unor plusuri in gestiune, bunurile respective se evalueaza la valoarea justa.
Comisia de inventariere determina diferentele cantitative si/sau valorice si completeaza listele de inventariere cu:
- cantitati: stocuri faptice;
- cantitati: diferente in plus, diferente in minus;
- valoarea contabila: valoarea, diferente in plus, diferente in minus;
- valoarea de inventar;
- deprecierea: valoarea, motivul;
In cazul constatarii unor lipsuri imputabile in gestiune, acestea se imputa persoanelor vinovate la valoarea lor de inlocuire determinata ca si cost de achizitie al unui bun cu caracteristici si grad de uzura similare celui lipsa in gestiune la data constatarii pagubei, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.
La stabilirea valorii debitului, in cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, se are in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
- diferentele constatate in plus sau in minus sa se refere la aceeasi perioada de gestiune si la aceeasi gestiune.
Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorata vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea acestor bunuri.
Compensarea se face pentru cantitati egale intre plusurile si lipsurile constatate. In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a diferentei in plus. Aceasta eliminare se face incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescatoare. in cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitatii care depaseste totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescatoare.
Pentru bunurile la care sunt acceptate scazaminte, in cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile constatate in plus. in aceasta situatie, cotele de scazaminte se aplica in primul rand la bunurile la care s-au constatat lipsurile.
Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai raman diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte bunuri admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente. Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand prejudiciu pentru entitate, se recupereaza de la persoanele vinovate.