Noul Cod fiscal de la 1 ianuarie 2015. Lista cu modificarile esentiale

La 5 decembrie a fost publicat de catre Ministerul Finantelor proiectul de Ordonanta de Urgenta care aduce mai multor modificari in Codul fiscal, valabile de la 1 ianuarie 2015. Una dintre cele mai importante schimbari se refera la faptul ca acciza nu va mai depinde de cursul euro, fiind prelungit totodata cu un an termenul de modificare a nivelului redeventelor.

O alta modificare importanta elimina obligatiile privind organizarea si conducerea contabilitatii in partida simpla si a celor referitoare la completarea Registrului - jurnal de incasari si plati si a Registrului-inventar, anunta HotNews.ro, pentru contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si venituri din activitati agricole.

Va reamintim ca pe Contabilul.ro gasiti o varianta actualizata zilnic in mod automat a Codului Fiscal din Romania si este disponibila aici

Iata care sunt aceste modificari, in functie de domeniul fiscal sau contabil pe care il influenteaza in mod direct:

1. Impozitul pe venit. Proiectul de OUG propune eliminarea din Codul fiscal, pentru contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura a prevederilor referitoare la obligatiile privind organizarea si conducerea contabilitatii in partida simpla si a celor referitoare la completarea Registrului - jurnal de incasari si plati si a Registrului-inventar, noteaza HotNews.ro.

Se instituie insa obligatia privind completarea Registrului de evidenta fiscala.

2. Taxa pe valoarea adaugata. De la 1 ianuarie 2015, companiile care furnizeaza servicii pe cale electronica, servicii telecom, radio si tv catre consumatori vor colecta TVA din Statul Membru in care este stabilit beneficiarul.


De asemenea, atrage atentia aceeasi sursa, sunt aduse prevederi potrivit carora, in contextul aplicarii regimului special pentru serviciile electronice, de telecomunicatii, de radiodifuziune sau televiziune, prestate catre persoane neimpozabile, incepand cu data de 1 ianuarie 2015, in cazul in care Romania este statul membru de inregistrare, din sumele transferate fiecarui stat membru de consum  se va retine un procent, conform Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativa si combaterea fraudei in domeniul taxei pe valoarea adaugata (reformare).

"Valoarea GAP-ului de TVA din Romania (8%) este alarmanta si denota o problema sistemica care necesita luarea de masuri atat de ordin legislativ, dar si imbunatatirea masurilor administrative si de control care sa conduca la cresterea colectarii acestui impozit. Scaderea cu fiecare punct procentual a GAP-ului de TVA ar genera o crestere cu 3,125% a bugetului general consolidat al statului, iar o relativa normalizare, pana la primul nivel de sustinere (4%), ar insemna o crestere a bugetului general consolidat al statului cu 12,5%.TVA colectata in Romania reprezinta circa 8,28% din PIB ( la nivelul anului 2013), cota comparabila cu GAP-ul de TVA din Romania. In termeni comuni, pentru fiecare 1 leu platit drept TVA, circa 1 leu nu este achitat", se precizeaza in proiect.

In Nota de fundamentare a proiectului se mentioneaza:

"Experienta a confirmat faptul ca aportul TVA la bugetul general consolidat al statului a fost puternic afectat de fenomene de evaziune fiscala complexe, caracterizate prin implicarea unui numar semnificativ de persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA, in lanturi tranzactionale organizate in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Aceste persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA fie nu au prezentat risc fiscal la inregistrare,  fie au fost inregistrate in scopuri de TVA prin atingerea sau depasirea plafonului de scutire, fara  posibilitatea de a fi evaluat riscul ca acestia sa nu aiba un comportament fiscal adecvat ulterior inregistrarii.

Numai in urma unor controale din partea organelor fiscale a acestor contribuabili ar fi fost descoperite eventualele fenomene de frauda. In mod ideal trebuie sa se identifice posibile societati fantoma cat se poate de repede, de exemplu  la inregistrarea in scopuri de TVA, si sa se impiedice societatile fantoma sa intre in sistemul TVA. Prin urmare, trebuie sa se evalueze riscul tuturor inregistrarilor noi de TVA si, daca se poate, sa se refuze inregistrarea. Este important sa se observe ca verificarea la inregistrare nu numai ca vizeaza sa impiedice societatile fantoma sa intre in sistemul TVA, dar poate oferi informatii valoroase care sa permita administratiei fiscale sa identifice si sa opreasca frauda din timp. Cea mai buna solutie este sa se opreasca fraudatorii inainte sa inceapa frauda, de la inregistrare, dar nu se poate face mereu. Uneori, societatile care prezinta risc scapa la controlul la inregistrare. De asemenea, fraudatorii pot cumpara o societate existenta si inregistrata in scopuri de TVA, sau pot detine deja societati inregistrate in scopuri de TVA.

Prin urmare, pe langa controlul la inregistrare, este esential sa avem o strategie de identificare timpurie, pentru a identifica fraudele societatilor fantoma cat se poate de repede.

In acest context, intrucat in prezent numai contribuabilii nou infiintati si cei care se inregistreaza prin optiune ca platitori de TVA, ulterior inregistrarii fiscale, sunt supusi verificarii criteriilor de inregistrare care sunt stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice,  se impune ca prin lege sa se stabileasca  si o alta categorie de contribuabili care vor fi supusi acestei obligatii, respectiv toate persoanele impozabile carora li s-a anulat inregistrarea in scopuri de TVA  de catre organele fiscale si care solicita reinregistrarea in scopuri de TVA", se arata in Nota de Fundamentare a proiectului Finantelor.


3. Accize si alte taxe speciale

In aceasta privinta, se precizeaza ca "pentru prevenirea fluctuatiei veniturilor din accize la bugetul de stat in functie de variatiile de curs valutar lei/euro stabilite de Banca Central Europeana la data de 1 octombrie a fiecarui an, functie de care se stabileste nivelul in lei a accizelor pentru anul urmator, precum si pentru pastrarea valorii reale a a acestor venituri si a predictibilitatii atat pentru bugetul de stat cat si pentru mediul de afaceri, este necesara stabilirea nivelului accizelor in lei si actualizarea cu cresterea preturilor de consum".

Drept urmare, de la 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor va fi exprimat in lei pe unitatea de masura utilizand nivelul in lei practicat in anul 2014. Incepand cu anul 2016, nivelul astfel obtinut se actualizeaza anual cu cresterea preturilor de consum, din ultimele 12 luni, calculata in luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicata oficial de Institutul National de Statistica pana la data de 15 octombrie.


"In cazul tigaretelor, prin stabilirea in lei a nivelului accizei minime s-a constatat ca nivelul de 90 de euro/1000 tigarete, nivel minim impus prin Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura si ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, si care era negociat a fi atins la 1 ianuarie 2018, va fi atins la 1 aprilie 2015. In consecinta calendarul de crestere graduala a accizei minime pentru tigarete cuprins in anexa 6 a Codului fiscal nu se mai justifica, aceasta anexa fiind abrogata.  Stabilirea in lei a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat implica si stabilirea anuala in lei a accizei specifice pentru tigarete. Avand in vedere ca determinarea anuala a acestei componente a accizei pentru tigarete este un procedeu pur tehnic, care presupune numai efectuarea unor calcule si care nu necesita avizul altor institutii, in vederea fluidizarii procesului legislativ si pentru operativitate, se propune ca acciza specifica sa fie aprobata prin Ordin al ministrului finantelor publice", se arata in document.